Tag: expoziţii

  • Ziua muzeelor 2020, cu mască

    Ziua muzeelor 2020, cu mască

    De 43 de ani, în
    jurul datei de 18 mai, muzeele din întreaga lume sunt invitate să celebreze
    Ziua internaţională a muzeelor. Din 1977 ne-am obişnuit ca evenimentele şi
    acţiunile organizate cu acest prilej să dureze întreaga zi, un weekend sau
    chiar o săptămână. În 2018, spre
    exemplu, au participat la acest eveniment peste 40.000 de instituţii muzeale
    din aproape 160 de ţări.


    Şi deşi părea departe de realizabil, anul acesta,
    în jurul datei de 18 mai, se redeschid mai multe muzee din ţară. Şi tot anul
    acesta, la împlinirea a 84 de ani de la deschiderea Muzeului Naţional al
    Satului Dimitrie Gusti, ținând cont de măsurile de distanțare socială instituite pe fondul stării de urgență, apoi
    de alertă, la nivel național, Muzeul Satului şi-a anunţat redeschiderea pentru public.


    Cu acestă ocazie, Bogdan Gheorghiu, Ministrul
    Culturii, a declarat: Dacă
    am învăţat ceva din această perioadă foarte grea pentru noi este că am văzut
    cât de importantă şi prezentă este cultura în societatea noastră, în oraşele
    noastre şi în viaţa fiecăruia. Cultura aduce inspiraţie, creativitate şi
    speranţă în vieţile oamenilor şi credem că va fi esenţială va fi revenirea la
    normalitate nu numai în România, dar şi în toată lumea. Până acum două luni,
    accesul la muzeu ni se părea un gest de normalitate, pe care îl luam ca pe un
    lucru firesc.

    Tot astăzi îmi doresc să apreciem importanţa libertăţii de a
    alege şi de a aprecia aceste instituţii ale istoriei, dar şi ale educaţiei,
    pentru că muzeele reprezintă adevăraţi protectori ai trecutului, dar şi ai
    perspectivelor pentru viitor, adevărate remedii împortiva uitării. Sper că am
    reuşit să îi facem curioşi pe cei ce nu au mai păşit într-un muzeu din
    copilărie sau care poate nu au ajuns niciodată aici, iar rumoarea redeschiderii
    muzeelor să atragă şi public nou, dornic să descopere şi să îşi petreacă timpul
    liber în mod sănătos. Cultura, în toate formele ei, este şi terapie pentru
    suflet, mai ales în aceste momente pline de încercări.


    Comitetul consultativ al Consiliului internaţional
    al muzeelor (ICOM, creat în 1946) alege în fiecare an tema pentru desfăşurarea
    Zilei internaţionale a Muzeelor, ce poate atinge subiecte precum globalizarea,
    populaţiile indigene, reducerea decalajelor culturale şi grija pentru mediul
    înconjurător. Sub ce auspicii deschidem muzeele anul acesta ne-a spus tot
    Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii:

    Redeschiderea muzeelor va avea loc, sperăm noi, cât mai aproape de data de
    18 mai, când este Ziua internaţională a muzeelor, care anul acesta stă sub
    semnul egalităţii, diversităţii şi incluziunii. Aş adăuga şi al solidarităţii,
    pentru că împreună trăim aceste vremuri pe care le vom depăşi tot împreună.
    Astfel, închei prin a vă invita să veniţi înspre muzee, dar să ţineţi cont e
    regulile de siguranţă şi sănătate publică, pentru că asta este cea mai bună
    dovadă de respect reciproc.


    Dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Satului, a
    precizat: Se spune că
    femeile sunt mai active. Noi ne-am pregătit în aceste luni, luni care pentru
    noi au fost triste, pentru că eram obişnuiţi ca la început de primăvară, muzeul
    să fie plin de lume şi să facem multe activităţi. Eu, de exemplu, simt foarte
    mult lipsa copiilor care erau pe aleile Muzeului Satului, pentru că de la ei
    aflam părerile cele mai adevărate despre ceea ce făceam noi aici. Noi conducem
    un sat aici.


    Sergiu Nistor, consilier Prezidențial, a venit cu
    o încurajare: Reluarea
    activităţii va fi totuşi una foarte rapidă în domeniul muzeelor. Aş dori să
    transmit un cuvânt de încurajare pentru cei din domeniul culturii, care încă nu
    se pot bucura de contactul fizic cu publicul. O să vină şi acel moment. Avem
    modelul lui George Enescu, născut pe plaiurile noaste, dar care a trecut în
    tinereţe prin perioada foarte dificilă, cea a Marelui Război, când a cântat în
    tanşee şi la căpătâiul bolnavilor în spitalele de campanie.

    Cu toate acestea,
    după sfârşitul Marelui Război şi desăvârşirea unităţii naţionale, Enescu
    spunea, Cultura va trăi! Imposibil ceea ce s-a creat în atâtea sute de ani să
    dispară. Omenirea a mai trecut prin perioade dificile şi a răzbit. Şi încheia:
    Trebuie să credem şi vom învinge! Spun acest lucru, pentru că am convingerea
    că ceea ce face Muzeul Satului astăzi e mai mult decât pregătirea redeschiderii
    unui muzeu. Este o chemare la optimism, este o chemare la creativitate şi
    colaborare între instituţiile culturale, pentru a găsi cele mai potrivite
    măsuri pentru a se reîntâlni cu publicul.


    Şi cum în România Ziua muzeelor este marcată prin ordinul de reîncepere a
    activităţii, am aflat de la dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Satului, ce
    au făcut oamenii de la muzeu în tot acest răstimp de veghe şi ce măsuri sunt
    prevăzute pentru vizitarea în siguranţă a acestui muzeu, unul dintre cele mai
    vizitate la nivel naţional:

    Ne
    vom lua, evident, toate măsurile de prudenţă la deschiderea acestui muzeu, aşa
    cum ne vom lua măsuri şi în viaţa noastră personală. Trebuie să vă fac o
    mărturisire: în toată acestă perioadă în care muzeul a fost închis, în spatele
    uşilor închise viaţa nu a contenit deloc, viaţa profesională. Am avut aici tot
    timpul oameni care au avut iniţiativă. Am venit într-o zi la muzeu şi mi-am
    găsit colegii săpând grădinile din curtea caselor şi plantând flori, pentru că
    oamenii au continuat să lucreze chiar cu mai multă dragoste decât cea cu care
    lucrau înainte.

    Am obţinut câteva sute de măşti, am propus unor mari magazine
    să facem şi parteneriate, prin care noi să le facem reclamă în muzeu, în sensul
    că punem peste tot eticheta şi ei ne vor furniza măşti şi dezinfectante. Noi
    aici vom aplica două feluri de reguli, cele pentru aer liber, dar şi cele
    pentru interior. Pentru că avem sălile de expoziţii cu expoziţii temporare şi
    fiecare casă este o microexpoziţie de fapt. Şi atunci acolo am limitat intrarea
    persoanelor. Părerea mea este că noi nu trebuie să cedăm în faţa problemelor,
    ci să găsim soluţiile.


    Muzeele, bibliotecile, librăriile, dar şi expoziţiile de artă îşi aşteaptă
    deja vizitatorii.

  • Descoperim colecţiile MNAR de acasă!

    Descoperim colecţiile MNAR de acasă!

    În ultima lună, Muzeul Național de
    Artă al României a avut o activitate bogată în mediul online. Tururi virtuale
    tematice, cursuri și ateliere pentru copii, cataloage online disponibile
    gratuit, însumat acestea au adunat peste 350.000 de vizitatori virtuali. Am
    vorbit cu Gabriela Tofan, referent Comunicare MNAR, despre strategia adoptată
    de muzeu pe perioada stării de urgență. Într-adevăr, la cifre
    ne uităm și noi din când în când și suntem uluiți. Dar pe lângă eforturile și
    munca noastră, bănuim că este și acest context, în care oamenii s-au îndreptat
    puternic către mediul online atâta timp cât au fost obligați să stea acasă.
    Este adevărat că din momentul în care MNAR și-a închis porțile, activitatea
    muzeului s-a schimbat radical și împreună cu specialiștii noștri am făcut
    eforturi să transportăm- dacă se poate spune așa- cât mai multe informații în
    mediul online. Pentru ca publicul și vizitatorii noștri, chiar și colegii
    specialiști, să nu simtă lipsa MNAR din viața lor. Și ne bucură că oamenii au
    început să comunice prin comentarii pe paginile noastre, lucru care înainte nu
    prea se întâmpla.

    Ne-am folosit în mod special de canalele
    și mijloacele pe care le avem, am învățat să profităm de site-ul nostru, și de
    paginile de socializare Facebook și Instagram. Bineînțeles că am recurs și la
    alte metode, am reușit să organizăm un mic atelier creativ. Am căutat platforme
    care să ne găzduiască publicațiile pentru a le putea pune la dispoziția
    vizitatorilor. Vorbind despre noutăți, lucrăm acum pentru a pune la
    dispoziție și a scoate la vânzare publicațiile MNAR în format eBook sau pdf.
    Suntem încă în testare și cu aceste episoade educative pentru a vedea cum vor
    evolua iar tururile virtuale pe care ni le-am propus și pe care le pregătim
    săptămânal au luat amploare extraordinară, chiar nu ne așteptam.


    În fiecare zi de miercuri, pe pagina
    de Facebook a MNAR se postează un tur virtual tematic, cu o selecţie de lucrări
    din patrimoniul muzeului. Două tururi, apreciate de persoanele care urmăresc
    pagina, au avut ca teme lucrări cu animale de companie şi ‘200 de
    ani de la descoperirea sculpturii Venus din Milo’. Gabriela Tofan, referent
    Comunicare MNAR, ne vorbește despre evenimentele din mediul online.

    Muzeul nostru are în momentul de față două tipuri de tururi
    virtuale pe care le propunem. Cele permanente descriu galeriile și expozițiile
    permamente de la toate cele patru muzee, adică pe lângă MNAR, Muzeul
    Colecţiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian şi Muzeul Theodor Pallady. Dar mai
    avem tururi virtuale scurte pe care noi le propunem săptămânal pe pagina de
    Facebook. Tururile virtuale permanente se găsesc pe site-ul nostru la capitolul
    Descoperă, acolo unde sunt descrise toate galeriile. Descrierea este însoțită
    și de acest tur virtual , unde vizitatorii pot naviga prin fiecare sală și se
    pot opri lângă lucrări. Aceste tururi existau și înainte de pandemie, ele au
    fost realizate cu mult înainte, dar ne bucurăm că acum au foarte multă căutare,
    în această perioadă au fost accesate intens. Cum spuneam, am propus, de
    exemplu, legătura om- animal, aceasta a fost tema primului tur virtual pe care l-am găzduit și am găsit
    o mulțime de lucrări din secolele trecute care să reprezinte această legătură.

    Apoi, plecând de la constrângerea pe care o resimțim acum, aceea de a vedea
    lumea de la fereastră, am descoperit o serie de lucrări dedicate temei. Am
    încercat să ilustrăm și prin tablourile MNAR experiența asta și am descoperit
    lucrări de Theodor Paladdy pe tema asta, dar nu numai. Sunt niște încercări
    prin care am încercat să provocăm publicul. Alte teme pe care ne-am gândit să
    le ilustrăm având un patrimoniu așa bogat au fost diferitele activitățile de
    casă, cititul, prezența cărților în viața noastră, am descoperit o mulțime de
    lucrări care dezvoltă aceste teme. De fapt, am încercat să le arătăm oamenilor
    că secole de-a rândul în lucrări au fost surprinse teme pe care continuăm să le
    practicăm și astăzi. Muzeul are un depozit enorm, iar lucrările nu pot fi
    expuse cu frecvența cu care ne dorim, așa că am ales varianta asta de a le
    arăta oamenilor. Aceasta este partea pozitivă a lucrurilor și ne încântă că
    oamenii au apreciat paginile noastre, dar situația de față ne-a făcut să amânăm
    lansarea unor expoziții planificate de anul trecutul.


    Unul dintre evenimentele programate
    în această perioadă era lansarea publicației ,,Corneliu Baba și elevii săi, îngrijită
    de Maria Albani. Până la reprogramarea evenimentului, MNAR a pus pe pagina sa o
    selecție din respectivul album.

  • Muzeul de artă populară din Constanța

    Muzeul de artă populară din Constanța

    Deși porțile
    tuturor muzeelor din România sunt închise zilele acestea, Muzeul de Artă
    Populară din Constanța demarează un nou proiect. Sub genericul Scoarțe
    românești din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța, sunteți
    invitați să descoperiți, în fiecare lună, pe pagina de Facebook a instituției,
    dar și pe site-ul acesteia, imaginea unei țesături alături de o fișa analitică.
    Și, pentru a vă convinge să vă opriți în acest muzeu când veți veni pe
    litoralul românesc al Mării Negre, vom face un tur virtual.



    Ioana Tompe,
    muzeograf la Muzeul de Artă Populară din Constanța, spune că vom cunoaște o
    instituție care nu prezintă doar tradițiile și istoria Dobrogei, ci a întreg
    spațiului românesc.

    Expoziției permanente i-am dat un caracter
    național. Prezentăm toate zonele etnografice ale țării: Transilvania, Moldova,
    Muntenia, Oltenia, Dobrogea și principalele meșteșuguri care ne definesc
    civilizația românească. Clădirea este prima primărie a orașului Constanța,
    Palatul Comunal, ridicată în anul 1826, după planurile arhitectului Ioan
    Socolescu, un arhitect care a conceput multe clădiri de patrimoniu în România,
    într-un stil neoromânesc.

    Este o îmbinare între arhitectura veche, cu coloane,
    cu capiteluri și stilul brâncovenesc. Primăria a funcționat o scurtă perioadă,
    apoi a fost Palatul Poștelor. Muzeul e deschis cu prima expoziție prezentând
    arta Dobrogei, în 1871. Am reușit să alcătuim o colecție care vizează Dobrogea,
    românii dobrogeni care au viețuit pe malul Dunării, din satele de la Ostrov
    până la Hârșova, reflectând caracterul multicultural al zonei.


    După alcătuirea
    colecției dobrogene, atenția a fost
    îndreptată către celelalte zone etnografice ale țării, spune Ioana Tompe. Prin urmare, avem o colecție de costume populare din toate zonele
    țării, care prezintă tipologia portului românesc. Avem obiecte de decor al
    interiorului, țesături din toate zonele etnografice, iar în expoziția
    permanentă se prezintă specificul fiecărei zone.

    Avem țesături din bumbac și
    din borangic, ștergare, fețe de masă, cearceafuri. Avem podoabe pe care le
    purtau românii. La parter, spațiul este rezervat prezentării expoziției de
    icoane țărănești pictate pe sticlă. Este o colecție foarte valoroasă cu icoane
    provenite din cele mai mari centre de iconari, care au funcționat în
    Transilvania de la începuturi. Prezentăm într-o evoluție cronologică și
    stilistică acest meșteșug. Avem o sală rezervată obiectelor de cult, icoane
    pictate pe lemn, icoane realizate de dobrogeni și influențate de vecinătatea
    lipovenilor, reprezentată în nordul Dobrogei, și de icoanele grecești.


    Pictura pe sticlă,
    atât de apreciată, se realiza numai în Transilvania. Regiunea a făcut parte din
    Imperiul habsburgic, mai târziu austro-ungar, spune Ioana Tompe, muzeograf la
    Muzeul de Artă Populară din Constanța, care ne ajută să înțelegem originea
    acestui meșteșug.

    Românii nu aparțineau religiei de stat și
    nici limba nu era oficială. Li se dărâmaseră bisericile, iar, atunci, românii
    au fost nevoiți să-și picteze icoanele în propria gospodărie. Așa a apărut
    fenomenul pictării icoanelor țărănești pe sticlă în Transilvania. Meșteșugul a
    pornit din satele Nicula și Gherla, de lângă Cluj, odată cu apariția obținerii
    manufacturiere a sticlei.

    Era nevoie de o zonă împădurită, ca să ai lemn pentru
    topirea nisipului de siliciu și să obții manual plăcuțele de sticlă. Privite în
    lumină, icoanele prezintă denivelări, bule de aer, ceea ce arată obținerea și,
    apoi, prelucrarea manuală a sticlei. Fenomenul icoanelor pe sticlă îl observăm
    numai în Transilvania. Au fost foarte multe centre, care s-au răspândit în
    toată Transilvania pornind din jurul Clujului, însă numai acolo s-a întâlnit
    icoană țărănească pe sticlă.


    Există în muzeu
    secțiuni care reconstituie gospodăria țărănească, dar și uneltele și obiectele
    din aceasta. O secțiune bogată este cea a vaselor. Unele din lut, altele din
    metal. Ioana Tompe, muzeograf la Muzeul de Artă Populară din Constanța.

    Ceramica a cunoscut în Dobrogea o mai puțină dezvoltare decât în
    celelalte zone ale țării. Deși paradoxal noi avem o tradiție foarte îndelungată
    a ceramicii, ceramica grecească și romană, ea s-a putut dezvolta atât timp cât
    aceste orașe de pe litoral au fost guvernate de o administrație sigură: romană
    sau grecească. În Evul Mediu, în epoca modernă, când peste teritoriul Dobrogei
    s-au desfășurat multe războaie, când Dobrogea a fost inclusă în Imperiul
    Otoman, nu s-a mai putut practica ceramica, meșteșugul olăritului, fiindcă
    acestea sunt produse perisabile.

    Un popor care poate prezenta o evoluție în
    timp a ceramicii este un popor care-și dovedește stabilitatea și continuitatea
    pe vatra satului. Vasele metalice pe care le prezentăm în expoziție sunt comune
    întregului spațiu balcanic, care a avut soarta economică și politică a
    Dobrogei. În primul rând, sunt din metal fiindcă nu se sparg. Ele sunt din
    aramă cositorită. Noi am adunat în această locuință ideală și vasele românilor,
    și ale aromânilor, și ale turcilor și tătarilor. Diferențele se pot vedea în
    stilul decorativ.


    În acest muzeu au
    ajuns turiști din toate părțile lumii. Aceștia s-au bucurat de prezentări
    detaliate în principalele limbi de circulație internațională, într-o vizită, în
    medie, de 30 de minute. În prezent, vizita dumneavoastră poate dura cât doriți,
    fiindcă muzeul și-a deschis porțile virtual. Pe pagina acestuia, dar și pe
    paginilor rețelelor de socializare puteți vedea obiectele, alături de o descriere.
    Nu lipsesc nici obiceiurile populare despre care echipa muzeului scrie pe larg,
    ilustrându-le cu imagini ale obiectelor adunate în colecții.

  • Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, pe Google Cultural Institute

    Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, pe Google Cultural Institute

    Google Cultural Institute este o platformă digitală care oferă acces la
    patrimoniul istoric şi cultural din întreaga lume. Prin intermediul
    internetului, oricine poate astfel explora picturi, desene, sculpturi,
    fotografii, artefacte religioase, manuscrise din muzee şi colecţii din toată
    lumea.


    Şi România a intrat, din 2014, pe această platformă. Muzeul Naţional al
    Ţăranului Român (MNŢR), Complexul Naţional Muzeal Astra, Muzeul
    Naţional Brukenthal din Sibiu, Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Fundaţia
    Pro Patrimoniu, Asociaţia Folclor Fără Frontiere şi Fundaţia Wassertabahn au fost
    primele colecţii lansate pe platforma Google Cultural Institute, deschizând
    porţile consumatorilor virtuali de cultură către valorile patrimoniale
    româneşti.


    Gazdă a lansării proiectului Google, Virgil Ştefan Niţulescu, directorul
    general al MNŢR, a explicat de ce a fost entuziasmat să se alăture proiectului:


    În momentul în
    care muzeul nostru a primit oferta de a fi inclus în acest proiect, am răspuns
    imediat, aproape fără să mă gândesc, afirmativ. Şi asta nu doar pentru că am eu
    încredere în Google, că este principalul motor de căutare pe care îl utilizez,
    dar şi pentru că sunt convins că fiecare dintre noi, companii, autorităţi,
    instituţii, putem contribui la validarea unui vis altfel de neatins, un muzeu
    universal virtual, doar prin punerea la un loc ca într-un uriaş mozaic a unor
    piese disparate. Pentru că scopul final acesta este: să punem patrimoniul pe
    care îl avem la dispoziţia publicului. Pe această cale, pe calea virtuală, noi
    nu facem decât să incităm publicul să vină după aceea în muzee să vadă
    patrimoniul real. A existat o teamă când au apărut primele tururi virtuale, din
    partea muzeografilor, că nu vor mai avea public. Dar omul vrea să trăiască
    experienţa. Iar experienţa se trăieşte în apropierea obiectului.


    Până în momentul când vom putea să retrăim experienţa în apropierea
    obiectului, vă invităm să explorăm MŢR virtual. Găsim aici de la manuscrise
    vechi scrise cu litere chirilice, la ceramică tradiţională, blide, diverse
    ulcioare de nuntă (ulcioare din ceramică modelate cu simboluri ale fertilităţii
    din care beau mirii la nuntă), pietre funerare, dar şi costume populare
    diverse, ornamente de cap, măşti de sărbătoare sau de cap, icoane şi câte şi
    mai câte. Vizitatorul se poate familiariza cu zone diferite din România,
    admirând simbolistica decoraţiunilor de pe ştergare, feţe de pernă, costume
    populare, dar şi de pe uşi pictate sau cioplite. Lăzile de zestre ne poartă
    într-un univers tihnit. Iar podoabele, de la cele din argint, la cele împletite
    cu mărgele sau cu monezi de argint, acestea din urmă putând fi basmale, coliere
    sau centuri, denotă interesul pentru frumos al femeilor de la ţară, din toate
    timpurile.



    Aflăm locul de origine al exponatelor, precum şi
    explicaţii referitoare la simbolurile de pe obiecte, precum şi la utilizarea
    lor. O incursiune în locuri şi timpuri demult uitate, păstrate vii într-un
    muzeu ce îşi aşteaptă vizitatorii, pentru început pe cale virtuală

  • Jurnal românesc – 22.01.2020

    Jurnal românesc – 22.01.2020


    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Ierusalim, cu
    preşedintele israelian, Reuven Rivlin, pe care l-a asigurat de susţinerea
    constantă din partea României pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei şi
    intoleranţei
    . Iohannis a afirmat că va acorda în continuare o atenţie deosebită
    parteneriatului dintre cele două state şi a punctat importanţa organizării
    celei de-a treia şedinţe comune de guvern România – Israel care, în opinia sa,
    poate contribui la dezvoltarea cooperării economice bilaterale. La rândul său,
    Reuven Rivlin a apreciat participarea României la condamnarea Holocaustului şi
    a subliniat importanţa luptei comune împotriva rasismului
    . Totodată,
    preşedintele român i-a adresat omologului israelian invitaţia de a vizita
    România, iar acesta a acceptat. Klaus Iohannis se află până pe 23 ianuarie în
    Israel, unde participă alături de zeci de lideri ai lumii la cea de-a 5-a
    ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului
    şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare
    Auschwitz-Birkenau.




    Filmele Acasă de Radu Ciorniciuc şi
    Colectiv, de Alexander Nanau, vor fi prezentate în cadrul celui mai
    cunoscut festival de film independent din Statele Unite ale Americii, Sundance,
    care are loc în perioada 23 ianuarie – 2 februarie. Lungmetrajul Acasă
    va avea premiera internațională în competiţia de film documentar şi va concura
    alături de alte 12 pelicule selectate din peste 14 mii de filme din întreaga
    lume. Producţia spune povestea unei familii care a trăit timp de 20 de ani în
    sălbăticia din Delta Văcărești, până când locul a căpătat statutul de zonă
    protejată şi a devenit Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban din
    România. Producţia Colectiv a fost inclusă în secţiunea
    Spotlight şi este un documentar despre evenimentele care s-au
    petrecut în primul an de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, care s-a
    soldat cu moartea a 64 de tineri. Filmul a avut premiera mondială în 2019 la
    Festivalul Internațional de Film de la Veneția, a fost proiectat la Festivalul
    Internațional de Film de la Toronto și a primit trofeul pentru Cel mai bun film
    documentar la Festivalul de Film de la Zurich.




    Questo, o aplicaţie românească pentru dispozitivele mobile, a fost
    premiată de Organizația Mondială a Turismului. Creată în aprilie 2017 de patru
    tineri din Bucureşti, aplicaţia a obținut premiul la categoria Disruptive
    Hospitality din cadrul competiției Tourism Startup. Questo este o aplicație
    gratuită, disponibilă pe Android și iOS, care îi îndeamnă pe turiști să
    descopere un oraș prin intermediul poveștilor adăugate de localnici. Printre
    orașele din România care au tururi disponibile se regăsesc București, Sibiu,
    Brașov, Iași, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca, Bacău şi Sighișoara, iar între
    cele din străinătate se află deocamdată Rotterdam din Olanda și Budapesta din
    Ungaria. La finalul anului 2017, aplicaţia Questo a premit distincția
    Best Travel App la evenimentul eTravel Awards.




    Volumul Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina
    Petrescu, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat pe 23 ianuarie la
    sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti. Cartea-album de 223 de
    pagini, apărută la Editura Uniunii Cineaștilor din România, include numeroase fotografii
    inedite din viața și cariera Irinei Petrescu, diverse convorbiri, scrisori,
    confesiuni ale actriței şi mărturii semnate de personalități care i-au marcat
    cariera, precum Liviu Ciulei, Mihai Măniuțiu, Dan Nuțu sau Virgil Ogășanu.
    Irina Petrescu s-a născut la Bucureşti, pe 19 iunie 1941. A absolvit Institutul
    de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale şi a debutat, în
    1964, la Teatrul Bulandra cu piesa Noaptea e un sfetnic bun de
    Alexandru Mirodan, în regia lui Radu Penciulescu. Activitatea teatrală a fost
    dublată de o bogată prezenţă în lumea filmului, actriţa interpretând roluri în
    peste 15 producţii cinematografice. În anul 2000, Irina Petrescu a fost
    decorată de Preşedintele României cu Ordinul Naţional Steaua
    României în grad de Ofiţer. S-a stins pe 19 martie 2013.














    Expoziția de fotografie Ultima Lună, a artiștilor Nicola
    Bertasi și Marzio Villa, va fi deschisă pe 27 ianuarie la Accademia di Romania
    la Roma. Proiectul, curatoriat de Valentina Ribaldi şi realizat cu sprijinul
    Institutului Cultural Român, este prilejuit de sărbătoarea Zilei Unirii
    Principatelor Române. Vor fi expuse 31 de imagini alb-negru surprinse în
    regiunea Maramureș, ce reprezintă o explorare a stilului de viață al
    locuitorilor zonei și a tradițiilor uneia dintre cele mai neschimbate regiuni
    ale Europei. Cei doi artiști fotografi italieni au realizat documentarea în
    localitățile Sârbi, Budești și Botiza, trei sate străvechi izolate de dealurile
    Carpaților. Expoziția Ultima Lună, găzduită de Galeria de Artă a
    instituţiei de cultură românească din capitala Italiei, va rămâne deschisă până
    pe 15 februarie și va putea fi vizitată pe bază de rezervare, ce poate fi
    obţinută la adresa de email info@accadromania.it sau la numărul de telefon +39
    06 320 80 24.

  • Jurnal românesc – 09.10.2019

    Jurnal românesc – 09.10.2019

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi-a
    continuat vizita de lucru în Spania cu o oprire în Castellón de la Plana unde,
    potrivit MRP, trăiesc peste 52.000 de români. Oraşul este înfrățit cu
    municipiul Târgoviște, iar românii de aici sunt reprezentaţi în administraţia
    publică de Monica Barabas, care ocupă funcţia de consilier municipal. Natalia
    Intotero s-a întâlnit cu subdelegatul guvernului spaniol, Soledad Inmaculada
    Ten Bachero, și viceprimarul José Luis Lopez, care au apreciat rolul
    comunităţii de români în viaţa urbei. Ministrul român a avut apoi o întrevedere
    cu reprezentanţii conaţionalilor cărora le-a vorbit despre campaniile de
    prevenţie a traficului de persoane și sclaviei moderne, despre secţiile de
    votare care vor fi organizate în zona de circumscripție a Consulatului României
    la Castellón de la Plana şi despre educația în limba română. Demnitarul i-a
    îndemnat pe români să depună proiecte la Minister pentru a obţine finanţări
    nerambursabile, cărți și manuale în limba română. Vizita delegaţiei române în
    Spania continuă la Barcelona, Zaragoza şi se încheie, pe 10 octombrie, la
    Madrid.




    Teatrul Dramaturgilor Români din Bucureşti va participa la a 21-a
    ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Skampa, care are loc în perioada
    9-16 octombrie la Elbasan, în Albania. Trupa românească va prezenta pe 12 şi 13
    octombrie spectacolul Marina şi Ulay, care-i are în distribuţie pe
    actorii Maia Morgenstern şi Marius Bodochi. Dincolo de cele două spectacole,
    Maia Morgenstern va susţine un masterclass pe 13 octombrie, la centrul artistic
    naţional ArTurbina din Tirana, iar Edith Negulici, dramaturgul şi regizorul
    tehnic al piesei, va participa la o serie de întâlniri cu personalităţi din
    lumea culturală şi la schimburi de experienţă cu actorii invitaţi. Festivalul
    Skampa reuneşte peste 2.500 de artişti din Albania şi alte 21 de ţări şi
    propune publicului spectacole din diverse genuri, de la teatru non-verbal şi
    piese clasice, până la spectacole alternative şi evenimente conexe precum
    ateliere, prezentări, concerte, expoziţii şi discuţii despre artele dramatice.
    Participarea românească este susţinută de Institutul Cultural Român şi Ambasada
    României în Albania.


    A 5-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc de la Chişinău va avea loc
    între 10 şi 13 octombrie la Centrul Cultural Odeon şi la Academia
    de Muzică Teatru şi Arte Plastice şi în perioada 26 octombrie – 10 noiembrie,
    la Călărași, Cahul și Nisporeni. Evenimentul va fi deschis cu proiecţia
    filmului La Gomera, al regizorului Corneliu Porumboiu, propunerea
    României pentru o nominalizare la Premiile Oscar 2020. Totodată vor fi
    prezentate peliculele Nu mă atinge-mă de Adina Pintilie,
    Monştri în regia lui Marius Olteanu, Alice T. de Radu
    Muntean, şi Povestea unui pierde-vară regizat de Paul Negoescu.
    Cineastul plasat în prim plan la ediţia din acest an va fi actorul Alexandru
    Papadopol, iar două dintre cele mai recente filme în care a jucat un rol
    principal, Arest şi Povestea unui pierde-vară, vor fi
    proiectate. Manifestarea va cuprinde şi un omagiu dedicat îndrăgitului actor
    român cu origini basarabene Ilarion Ciobanu, care a jucat în peste 60 de filme.
    În memoria sa vor fi proiectate filmele Răscoala, regizat în 1965
    de Mircea Mureşan, şi Doi bărbaţi pentru o moarte, produs în 1969
    în regia lui Gheorghe Naghi.




    A 6-a ediție a Întâlnirilor Muzicale Enescu se desfășoră
    în perioada 9-17 octombrie pe mai multe scene din Paris și este organizată de
    Asociația Noesis și Societatea Franceză de Muzică George Enescu, în parteneriat
    cu Institutul Cultural Român din capitala Franţei. Cu acest prilej are loc
    Concursul Internațional de Canto George Enescu, organizat în două secțiuni, una
    deschisă amatorilor și alta, profesioniștilor. Premiile pentru profesioniști
    sunt în valoare de 8.500 euro, iar câştigătorul categoriei amatori va beneficia
    de un masterclass susținut de Viorica Cortez sau de Leontina Văduva, în 2020,
    și va participa la un concurs în Franța sau România. Manifestarea mai include
    şi două concerte la sediul Ambasadei României la Paris: Dixtuorul pentru
    instrumente de suflat, op. 14, în interpretatrea instrumentiștilor de la
    Conservatorul Național de Muzică și Dans din Paris, pe 15 octombrie, și improvizația
    de jazz a artistelor Teodora Enache şi Ramona Horvath, pe 17 octombrie.
    Totodată, în perioada 7-11 octombrie, sediul Ambasadei României va găzdui
    expoziția George Enescu în Franța, despre anii petrecuți de
    compozitor în hexagon.






    Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția
    prezintă pe 10 octombrie cartea Despărțirea de Goethe a filosofului
    român Constantin Noica. Noica a abordat Problema Goethe în anii ’50
    ai secolului trecut într-un manuscris ce purta titlul generic de Anti-Goethe
    şi care i-a fost confiscat în 1958 de serviciile de Securitate. Lucrarea i-a
    fost parţial restituită în 1964, iar o primă ediție a acesteia a fost tipărită
    în 1976. În 1994, soția lui Noica a intrat în posesia a ceea ce părea a fi
    varianta inițială a volumului Anti-Goethe. Cartea Despărţirea
    de Goethe cuprinde atât textul apărut în 1976 cât şi cel obținut în 1994
    şi a fost tradusă în limba italiană de Davide Zaffi. Prezentarea volumului va
    avea loc în Sala de Conferințe a Institutului Român de Cultură de la Veneţia şi
    va fi făcută de profesorul italian Roberto Scagno, de la Universitatea din
    Padova.

  • Lucrări de absolvire din domeniul artelor vizuale, reunite la Festivalul DIPLOMA din Bucureşti

    Lucrări de absolvire din domeniul artelor vizuale, reunite la Festivalul DIPLOMA din Bucureşti

    Numele simplu şi percutant, Diploma,
    are în spate un proiect amplu, cu expoziţii pe mai multe domenii, conferinţe,
    workshopuri şi petreceri pentru încurajarea dialogului multidisciplinar. Şi
    apropierea dintre artiştii tineri şi publicul iubitor de arte, pe de-o parte,
    dintre seniorii care s-au afirmat în domenii creative şi cei care sunt la
    vârsta tuturor posibilităţilor. Ana Păun, director de comunicare The
    Institute (cei care au iniţiat proiectul) explică: Este un festival
    care îşi doreşte să aducă în faţa publicului larg artişti care au absolvit
    recent facultăţi creative şi vocaţionale, cum sunt arhitectura, design-ul,
    artele decorative sau aplicate. Practic, este prima lor interacţiune cu
    publicul larg şi prima interacţiune mare între discipline. Pot schimba impresii
    şi îşi pot face o idee mai clară despre ce fac ei, despre arta pe care o produc
    colegii lor. Este şi un context în care pot primi feedback de la seniorii din
    industriile creative. Şi pot înţelege cum trebuie să se promoveze, cum poate
    artistul să se comunice pe sine, cum îşi face un brand personal. Aspectele
    creative şi cele pragmatice merg mână în mână la Festivalul Diploma.



    Prin parteneriate strategice cu Universitatea Naţională de Arte Bucureşti
    (UNArte), Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca (UAD) şi Facultatea de
    Arte şi Design a Universităţii de Vest Timişoara, evenimentul are, încă de anul
    trecut, anvergură naţională. De aici şi cele trei expoziţii-capsulă (aşa le
    numesc organizatorii) dedicate celor trei centre academice. Fix în 2019, UNArte
    Bucureşti marchează 50 de ani de la înfiinţarea primei secţii de învăţământ
    superior românesc cu specialitatea design.
    Facultatea
    timişoreană de Arte şi Design îşi reafirmă cei 75 de ani de existenţă prin
    proiectul prezentat la Diploma 2019,
    iar Gala UAD Fashion Design organizată anual la Cluj Napoca sărbătoreşte 25 de
    ani de la debut. Surpriza cea mare a ediţiei cu numărul 6 a festivalului este
    locul în care sunt chemaţi doritorii din Bucureşti sau cei aflaţi în oraş între
    11 şi 20 octombrie.

    Aflăm ce şi cum tot de la Ana Păun, director de comunicare
    The Institute: Anul acesta spaţiul în care se desfăşoară
    Diploma este unul special – clădirea monument istoric care a adăpostit în
    trecut restaurantul CINA. Pe strada C.A. Rosetti la nr 3 – o clădire construită
    la începutul anilor 1900.Până să decidem că acolo va avea loc festivalul, ea a
    fost închisă publicului larg, câţiva ani buni.Aşa cum facem cu fiecare
    eveniment The Institute, am decis să repunem pe harta culturală a Bucureştiului
    o clădire valoroasă şi importantă pentru oraş. Arhitectul expoziţiei, împreună
    cu echipa lui – Attila Kim Architects – s-a ocupat şi în 2019 de regândirea şi
    reconstruirea spaţiului. Amenajarea de acum este cu totul inedită şi îi invit
    pe toţi să vină să vadă cum am reinventat această clădire aflată la doi paşi de
    Ateneul Român.



    Primăria
    Municipiului Bucureşti, prin Centrul Cultural Expo Arte este co-producător al
    festivalului Diploma. Cei care sunt
    interesaţi ar trebui să ţină cont de antecedente. În general, expozanţii
    tineri prezenţi la ediţiile anterioare au reuşit să devină foarte cunoscuţi în
    scurt timp. Atât pe plan local, cât şi pe plan internaţional

  • Giles Eldridge (Marea Britanie)

    Giles Eldridge (Marea Britanie)

    Giles Eldridge este un artist născut în Marea Britanie la Sheffield şi locuieşte de patru ani la Bucureşti. Experienţa sa artistică include expoziţii în Marea Britanie, la Sheffield, Londra şi Edinburgh, în Statele Unite, Norvegia, în Germania, la Berlin, în Olanda la Amsterdam, şi desigur în România, la Bucureşti şi la Piatra Neamţ. A luat parte la numeroase rezidenţe şi proiecte artistice. A venit aici de mai multe ori de-a lungul anilor, iar într-un final, în 2015, a decis să se mute permanent la Bucureşti. Cum a început povestea sa românească?





  • ”Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate.”

    ”Un deceniu întunecat (1977-1987). Biserici demolate.”

    La Academia
    Română – o expoziție cu imagini grăitoare despre atmosfera de plumb din anii
    80, cu valul de distrugeri ale unor monumente de certă valoare istorică,
    artistică și identitară din București.


  • Dişcl’idearea a sezonlui România-Franţa

    Dişcl’idearea a sezonlui România-Franţa

    Sezonlu România – Franţa 2019 s-discl’isi, Bucureşti, sum semnul Notre-Dame. Preşedittele Klaus Iohannis zbură tră foculu cari asparsi ună parti a cunascutăl’ei catedrală di Paris, sumliniindali că easti un fanico cari şocă şi adusi mari chindit. Aesta cu ahât ma multu cu cât easti zborlu di un monument aflat tru patrimoniul mondial UNESCO pi cari Franţa lu durusi tra cultura universală şi pi cari îl păstrează ca tezaur a umanitatil’ei şi a spiritualitatil’ei europene. Andamusi, expoziţii, festivaluri şi concerte va s-ţănăchiro di patru meşi tru dzăţ di căsăbadz dit România tru arada a sezonlui România-Franţa. Evenimentul, a curi disvarteari s-fati tru idyiul chiro cu Președitția ali României la Consiliul UE, easti ună probă excelentă a potenţialului creativ a artiştilor români, ama şi a dialogului cultural anamisa di ateali două stati – spusi Klaus Iohannis, cari căndăsi guvernul s-inveastească tru cultură tra s-ndrupască creatorl’i român’i. Şeflu a statlui cundil’e că sezonlu va s-armână un reper importantu tra bana artistică şi tra instituţiile di cultură dit Franţa şi dit România. Proiectul scoati tru videala, tutunăoară, ună nauă perspectivă tru una Europă aflată tru alăxeri.




    Ia ţi spusi Klaus Iohannis:“Sezonlu easti expresia îmbărţitată a valorlor politiţi comune pi cari li au Franţa şi România. Easti expresia a succeslui tru arada a parteneriatlui a nostru strategic şi a efortului a nostru tra anvartusearea a proiectului european cari ari unâ ahândoasă ananghi di agiutorlu ali Românie şi al societatil’ei româneşti ca stat şi societate acutotalui pro-europene tru aestă parte a uniunil’ei.” Ambasadoarea ali Franţă la Bucureşti, Michele Ramis, a cundil’e că văsilia a l’ei ndreadzi tră prima oară sezonlu deadun cu un altu stat membru ali UE, iara aestă yilipseasti multu ghini specificlu a ligăturăl’ei anamisa di România şi Franţa.




    Tru arada a lui, ministrul român di resortu, Daniel Breaz, yilipsi aspecti ligati di ligătura culturală anamisa di aţeali dauă văsilii. Ia ţi spusi Daniel Breaz: “Cultura română easti purtătoari di suţăl’e şi di viţinată, duţi cu iia andamusi fundamentale, dialoguri, fructificări şi migraţii a valorlor artistice, paradigme di analta vidzută şi pisti tuti un protocol interior a bunăl’ei aşezari tru mira işişi europeană. Dit viţinatili constante, elevante şi nidănăsiti di fluxul ali istorie, cultura ali Franţă armâne pi hiotea a chirolui prit bărnuri urnechi, yilie şi un soţu pi calea a lungă a românilor, limba franceză hiinda secole arada limba călăuzitoari tra elitili a văsiliil’ei a noastre.” Sezonlu Franţa-România, fu organizat dit 28 di brumar până pi 5 di april tru cama di 100 di căsabadz dit Hexagon și avu un succes babageanu, francezii aflara diznău România şi artiştii a aiştei. Evenimentul ari scupolu s-nvărtuseadză ligăturli economice, științifice, culturale şi di societate cari li adună stog ateali dauă văsilii.



    Autor: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Dialogurile fest CO: Comedia în teatrul radiofonic

    Dialogurile fest CO: Comedia în teatrul radiofonic

    Miercuri, 31 mai, la ora 19:00, în Sala Studio a Teatrului de Comedie din Bucureşti, în cadrul Festivalului Comediei Româneşti – festCO, va avea loc o nouă ediţie a Dialogurilor festCO. Tema acestei ediţii este Comedia în teatrul radiofonic, incursiune în lunga şi generoasa istorie a genului comic la teatrul la microfon, evocând şi colaborarea de peste o jumătate de veac dintre Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional Radiofonic.

    Invitaţi sunt actorii Stela Popescu, Alexandru Arşinel, George Mihăiţă – directorul Teatrului de Comedie, regizorii Dan Puican, Attila Vizauer – redactor şef al redacţiei Teatru a SRR, Mihai Lungeanu, Ion-Andrei Puican, Mihnea Chelaru, scriitoarea Puşa Roth precum şi actori ai Teatrului de Comedie. Moderator: Costin Tuchilă.

    În cadrul întâlnirii organizate de Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional Radiofonic vor fi evocate momente din istoria de ieri şi de azi a teatrului radiofonic, a cărui existenţă numără aproape nouă decenii, spectacole antologice cu mari comedii din dramaturgia română şi universală, dar şi inovaţiile de limbaj, specifice genului în ultima perioadă. În cadrul întâlnirii noastre vom asculta fragmente din spectacole de teatru radiofonic, mărturii şi interviuri cu caracter de unicat. Între acestea, Rinocerii de Eugen Ionescu (premiera în România la Teatrul de Comedie, în 1964; la Teatrul Naţional Radiofonic, în 2003), în regia lui Lucian Giurchescu, un fragment din singurul interviu acordat de Eugen Ionescu presei româneşti (în 1967) până la Revoluţia din 1989 şi din mărturia actorului Ion Lucian despre turneul Teatrului de Comedie cu Rinocerii la Paris (1965),Revizorul de N. V. Gogol (regia: Dan Puican, 2005), dar şi din producţii mai noi, de succes, ale Teatrului Naţional Radiofonic.

    Intrarea este liberă.

    Cea de-a XV-a ediţie, aniversară, a Festivalului Comediei Româneşti – festCO, organizat de Teatrul de Comedie din Bucureşti, se desfăşoară în perioada 27 mai – 4 iunie şi reuneşte peste 50 de evenimente – spectacole de teatru, workshop-uri, concerte, spectacole-lectură, spectacole de stradă, proiecţii de filme, lansări de carte, expoziţii şi multe surprize

  • Ziua Culturii Naţionale

    Ziua Culturii Naţionale

    Mai multe evenimente literare, expoziţionale sau muzicale au fost
    organizate, la Bucureşti, în marile oraşe din ţară şi în străinătate, cu ocazia
    Zilei Culturii Naţionale.

    La Academia Română, instituţie care împlineşte 150 de
    ani de la fondare şi din iniţiativa
    căreia ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu a fost declarată Zi a Culturii Naţionale, a
    fost organizată o sesiune solemnă la care au participat, printre alţii,
    preşedintele Klaus Iohannis. De altfel, şeful statului a decorat o serie de
    personalităţi care şi-au adus contribuţia la cunoaşterea şi consolidarea
    spaţiului cultural românesc. Momentul de vârf al zilei îl constituie,
    însă, spectacolul de muzică tradiţională
    şi poezie La porţile Ceriului,
    organizat la Ateneul Român din
    Bucureşti şi susţinut de solistul de
    muzică populara românească, Grigore Leşe şi de invitaţii săi. Concertul se
    înscrie în proiectul Europa Season şi este transmis în direct la sediile
    Institutului Cultural Român din mai multe capitale şi oraşe europene, aşa cum
    precizează directorul instituţiei, Radu Boroianu: Acest spectacol
    bucureştean va fi transmis în cinci dintre reprezentanţele noastre europene şi,
    ca noutate absolută, în trei din comunităţile româneşti din străinătate, dintre
    care cea mai importantă e cea de la Coslada si la Madrid, celelalte fiind cu
    sprijinul excepţional al Primăriei Atenei, în Grecia.

    Manifestări
    omagiale la împlinirea a 166 de la naşterea poetului Mihai Eminescu au loc, de
    asemenea, la Chişinău, în Republica
    Moldova şi în regiunea Cernăuţi din Ucraina, unde
    trăiesc peste 200 de mii de etnici români. Relevant este faptul că Ziua
    Culturii Naţionale este marcată, din
    2010, concomitent, la Bucureşti şi la
    Chişinău, ca un semn al identităţii etnice şi lingvistice a majorităţii
    populaţiei din cele două state vecine, despărţite arbitrar, după cel de-al
    doilea Război Mondial.

    În comunităţile
    de români din intreaga lume, Ziua este sărbătorită printr-o largă paletă de
    acţiuni culturale, de la expoziţii de artă şi lecturi publice până la
    conferinţe şi comunicări stiintifice,
    evenimente cinematografice şi
    spectacole de folclor. Şi Radio România a consacrat acestui eveniment un spatiu
    radiofonic şi expoziţional generos: o expoziţie de fotografie, teatru la microfon
    şi emisiuni speciale de muzică românească, dezbateri pe marile teme culturale
    ale momentului, dar şi de transmisii în direct de la evenimentele dedicate
    acestei zile.

  • Bucureşti 555

    Bucureşti 555

    Timp de trei zile, Bucureştiul s-a aflat în sărbătoare, marcând împlinirea a 555 de ani de la prima sa atestare documentară – într-un act emis, în 1459, de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti.



    În fiecare zi a week-endului trecut au avut loc petreceri în aer liber, târguri, expoziţii, spectacole şi parade, organizate de Primăria Generală a Capitalei sub sloganul Zilele Bucureştiului”.



    Sărbătoarea a debutat cu inaugurarea Hanului Gabroveni, monument istoric consolidat, reabilitat şi modernizat cu fonduri norvegiene şi de la bugetul local, care va deveni noul centru cultural al Bucureştiului.



    În parcul Cişmigiu, din inima oraşului, vizitatorii au fost aşteptaţi cu o gamă diversă de produse, de la obiecte ale meşterilor populari la cele aparţinând tinerilor creatori autohtoni, iar în zona culinară, culturală si socială acestora li s-a pregătit un spaţiu alternativ de relaxare şi de petrecere a timpului liber, în natură, alături de familie şi prieteni. Programul cultural din parcul bucureştean a fost completat de un spectacol de magie, ateliere interactive şi celebra bătaie cu flori” dar şi de o paradă a costumelor de epocă.



    Festivalul Folk You, organizat în Piaţa George Enescu, şi un concert de muzică uşoară românească, desfăşurat în Piaţa Constituţiei, au adunat în număr mare bucureşteni şi nu numai. Pe scenă au urcat cei mai iubiţi artişti români, de la Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Monica Anghel, Cristi Minculescu, Horia Moculescu până la Loredana, Delia, Marius Moga, Smiley, What’s UP, Adda sau Ştefan Banică Jr.



    Un alt concert, de muzică alternativă, a adus pe esplanada cu statui de la Universitate cele mai cunoscute trupe româneşti de profil ale momentului – The Speakers, The Amsterdams, Alternosfera.



    Sâmbătă, cu o oră înainte de miezul nopţii, Palatul Parlamentului a devenit un ecran gigant pe care a fost proiectat un spectacol multimedia 3D, unic în Europa, potrivit organizatorilor. 5 show-uri a câte 5 minute şi 55 de secunde au fost proiectate pe cea mai impresionantă suprafaţă pe care o poate oferi o clădire, aproximativ 20.000 de metri pătraţi, animată prin formă şi culoare.



    Nu putea lipsi nici Centrul istoric din sărbătorirea Zilelor Bucurestiului, astfel că această zonă s-a transformat într-un ring de dans în aer liber. Artiştii invitaţi au dansat pe ritmuri latino şi au susţinut cursuri pentru cei ce doresc să înveţe tainele coregrafiei.



    Şi Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti” din Mogoşoaia, situat la 20 de km de oraş, a participat la sărbătoarea Zilele Bucureştiului” cu evenimente organizate pentru copii din şcolile bucureştene şi centre de plasament, dar şi cu piese de teatru jucate în Curtea palatului, decorată cu o pictură 3D supradimensionată înfăţişând imagini din trecutul Bucureştiului, din prezent şi o proiecţie a Bucureştiului în viitor.