Radio România Internațional

Tag: extindere

  • Pachetul anual de extindere al UE

    Pachetul anual de extindere al UE

    Comisia Europeană a adoptat, miercuri, pachetul său de extindere anual, care include o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de țările candidate la aderare. Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă, precizează Executivul european.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Având în vedere contextul geopolitic tensionat, este mai necesar ca oricând să finalizăm reunificarea continentului nostru, sub semnul acelorași valori ale democrației și statului de drept. Am făcut deja progrese importante în ultimii ani în direcția integrării noilor state membre. Iar extinderea va rămâne o prioritate absolută a noii Comisii”.

     

    Procesul de extindere include, la sud, țările din Balcanii de Vest (Albania, Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo) și Turcia. La est, țările aflate pe drumul către aderare sunt Republica Moldova, Ucraina și Georgia. Însă, progresele făcute de aceste state variază, cu rezultate semnificative înregistrate în ultimii ani de unele dintre candidate, precizează Comisia.

     

    Astfel, În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că Muntenegru îndeplinește criteriile intermediare privind statul de drept, fiind posibilă închiderea provizorie a unor capitole în măsura îndeplinirii condițiilor. Totuși, sunt necesare progrese suplimentare în domeniul justiției.

    În Albania, negocierile privind elementele fundamentale au fost deschise în octombrie 2024. Autoritățile trebuie să accelereze reformele în domenii cheie precum statul de drept, combaterea corupției și libertatea mass-media.

    Macedonia de Nord trebuie să continue reformele în domeniul justiției, al luptei împotriva corupției și al întăririi încrederii publice în sistemul judiciar. Procesul de revizuire a acquis-ului a fost finalizat în decembrie 2023.

     

    Serbia a îndeplinit criteriile pentru deschiderea capitolului privind competitivitatea și creșterea economică, concentrându-se pe statul de drept și un mediu favorabil pentru societatea civilă și mass-media. Autoritățile trebuie să depună eforturi mai mari pentru  a combate dezinformarea și manipularea informațiilor străine.

    Bosnia și Herțegovina a făcut progrese notabile în domenii precum securitatea și justiția, iar în martie 2024, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, Comisia pregătind acum cadrul de negociere.

    Kosovo a depus o cerere de aderare în decembrie 2022 și a realizat progrese în combaterea criminalității organizate și îmbunătățirea mediului de afaceri. Statul de drept, administrația publică și libertatea de exprimare sunt capitole care trebuie să înregistreze   mai multe progrese.

     

    Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina recunoaște eforturile de reformă ale acestei țări, Comisia așteptând să deschidă negocieri tematice odată ce Ucraina îndeplinește toate condițiile, cu un posibil start în 2025.

    Republica Moldova continuă reformele în pofida presiunilor externe, în special din partea Rusiei. Începerea negocierilor tematice este planificată pentru 2025, condiționată de îndeplinirea cerințelor UE. Desigur, rezultatul alegerilor prezidențiale și a celor legislative de anul următor pot avea un mare impact în statul vecin care se confruntă cu interfernțe ruse.

    Deși Georgia a primit statutul de țară candidată, procesul de aderare este afectat de deficiențele din alegerile parlamentare din octombrie 2024, subliniind necesitatea unei reforme electorale.

     

    Negocierile cu Turcia rămân suspendate din cauza preocupărilor privind drepturile fundamentale și statul de drept. Relațiile UE-Turcia au fost însă marcate de un angajament strategic în 2024, vizând dialogul pe teme de interes comun.

     

    De la București, ministerul de externe a salutat evaluare Comisiei Europene, în special partea legată de Republica Moldova: „Împărtășim evaluarea pozitivă a Comisiei Europene, care evidențiază că eforturile realizate de autoritățile pro-europene de la Chișinău au avut ca rezultat progrese semnificative în implementarea reformelor esențiale necesare procesului de integrare europeană şi apropierii de UE şi trasează calea de urmat pentru definitivarea acestora”, se arată într-un comunicat al MAE.

  • Nouă metodologie de extindere a UE

    Nouă metodologie de extindere a UE

    Recent, Comisia Europeană a adoptat proiectul
    noii metodologii a procesului de extindere a Uniunii Europene – o veste bună
    pentru prietenii din Balcanii de Vest, după cum a apreciat preşedintele
    executivului comunitar, d-na Ursula von der Leyen.

    Extinderea UE este
    câştigătoare pentru toţi, a subliniat oficialul european, spunând despre
    proiect, pe care l-a catalogat ca fiind credibil şi dinamic, că va stabili
    calea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de
    Nord.

    Noua metodologie a procesului de extindere propune împărţirea capitolelor
    de negociere pe clusters, respectiv pe domenii. Metodologia prevede
    sancţiuni, dar şi stimulente pentru statele candidate în raport cu modul în
    care sunt îndeplinite criteriile şi reformele necesare procesului de aderare.

    De ce era nevoie de o nouă metodologie?

    Purtătorul de cuvânt al
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ştefan Turcu, explică:

    Era necesară o nouă
    metodologie, de fapt procesul de aderare să fie mai dinamic, mai credibil şi
    mai previzibil, adaptabil zilelor noastre – este propunerea pe care a făcut-o
    Comisia Europeană. Noi sperăm că toate statele membre vor adopta această
    propunere şi, în acelaşi timp, să-şi deschidă negocierile de aderare cu
    Macedonia de Nord şi cu Albania chiar înaintea summitului UE-Balcanii de Vest,
    din 6-7 mai. E important de reţinut că acest proces vizează o dinamizare şi ca
    întreg procesul de negociere să fie mai previzibil. De asemenea, e foarte
    important de precizat că statele membre trebuie să fie de acord şi că aceasta
    este doar o propunere a Comisiei Europene.

    Aş vrea să fac o remarcă despre ce
    înseamnă procesul de aderare. Politica de extindere reprezintă cumva o
    investiţie geostrategică în patru puncte esenţiale: în ceea ce înseamnă
    pacea, stabilitatea, securitatea şi apoi prosperitatea. Principalele etape ale
    aderării, de la faptul că ţara în cauză înaintează o cerere Consiliului, apoi
    Comisia prezintă un aviz şi aşa mai departe – toţi aceşti paşi sunt construiţi
    astfel încât relaţiile dintre UE şi statul care va fi candidat să evolueze
    într-un mod cât se poate de pozitiv.

    Există, desigur, şi o mulţime de aspecte
    care ţin de potenţialul economic al relaţiilor dintre UE şi Balcanii de Vest. Întreprinderile din UE sunt cei mai
    mari investitori, de exemplu, în Balcanii de Vest, cu aproape 13 miliarde de
    euro investite în perioada 2014-2018, iar doar în 2018 valoarea schimburilor
    comerciale dintre UE şi Balcanii de Vest a fost de 54 de miliarde de euro.
    Deci, după cum putem vedea, era necesară această consolidare şi îmbunătăţire,
    obiectivul, însă, rămâne acelaşi – aderarea şi obţinerea calităţii de membru cu
    drepturi depline.

    Nu se pot impune noi reguli pentru ţările care deja au început
    negocierile de aderare, cum este cazul Serbiei şi Muntenegrului, dar este
    prevăzută posibilitatea ca aceste state să poată alege noua metodologie.




  • Europa noastră – 12.12.2015

    Europa noastră – 12.12.2015

    Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn a anunţat că UE va lansa negocierile de aderare cu Serbia la 14 decembrie. Comisarul Vĕra Jourová -prezentare primele propuneri în cadrul Pieţei Unice Digitale şi în materie de contracte digitale privind comerţul online în UE; Agenţia Frontex a acceptat cererea Greciei de a desfăşura în Marea Egee forţa de reacţie rapidă (RABIT) pentru a face faţă afluxului de migranţi.


  • NATO – extinderea continuă

    NATO – extinderea continuă

    Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de externe din ţarile
    membre ale Alianţei Nord-Atlantice au decis, în unanimitate, să invite micul
    stat al Muntenegrului să intre în NATO, care îşi continuă extinderea în
    Balcani, spre nemulţumirea profundă a Rusiei. Muntenegrul ar urma să devină, în
    maximum doi ani, al 29-lea aliat. Această decizie – a punctat secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg – nu este îndreptată împotriva cuiva.

    Alianţa
    Nord-Atlantică există de 70 de ani şi este defensivă. Chiar şi aşa, oficialii
    de la Moscova denunţă lărgirea spre Est, apreciind că este o provocare şi o
    atingere adusă sferei ruseşti de influenţă. Politica uşilor deschise a NATO a ajutat la implementarea democraţiei şi
    securităţii în statele care au devenit membre – a punctat, în replică, Jens
    Stoltenberg. De această politică esenţială după 1989 a beneficiat inclusiv România,
    care a aderat la Alianţă în 2004. A venit, acum, rândul ei să îi susţină pe
    noii aspiranţi, după cum declară şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu: E foarte importantă, ca mesaj, această decizie şi pentru ţările
    care sunt în relaţii de parteneriat cu Alianţa. Am în vedere în primul rând Republica Moldova,
    Georgia şi Ucraina.

    Folosind termeni precum ‘spirală a extinderii’ sau ‘expansiune’, Rusia ameninţă cu o reacţie corespunzătoare la
    decizia miniştrilor aliaţi de externe de a invita Muntenegrul să intre în NATO,
    pe care o interpretează drept o confruntare deschisă, capabilă să producă
    consecinţe destabilizatoare suplimentare pentru sistemul de securitate
    euroatlantic. Extrem de
    proaspătă în memoria colectivă, intervenţia ruşilor din Ucraina a adus, totuşi,
    în discuţie aşa-numitul ‘război hibrid’, o combinaţie de tactici militare şi
    civile, de operaţiuni secrete şi publice, de propagandă, dezinformare şi
    atacuri informatice. În plus, în contextul unei prezenţe militare
    sporite a Rusiei, România a solicitat o reflecţie din partea partenerilor din
    NATO privind zona Mării Negre.

    Ministrul de externe Lazăr Comănescu: Situaţia arată
    că nu se poate reveni la o formulă gen business as usual. Dar, în măsura
    în care Rusia dă dovadă de o abordare constructivă – şi aici am în vedere în
    mod deosebit îndeplinirea, cu privire la Ucraina, a acordurilor de la Minsk -
    evident că se pot face paşi spre reluarea dialogului cu această ţară. Deocamdată,
    însă, o anumită prudenţă este necesară.

    Consecventă consolidării apărării
    colective din flancul estic al NATO, România a acceptat găzduirea, pe
    teritoriul său, a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a
    Unităţiide integrare a a forţelor
    aliate.

    Ministrul Lazăr Comănescu a semnat, la Bruxelles, acordul prin care se
    asigură cadrul juridic necesar funcţionării acestor structuri.

  • Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    Republica Moldova şi Ucraina, în atenţia Europei

    La sfârşitul lunii trecute, Republica Moldova, Georgia şi Ucraina mai făceau un pas pe traseul integrării lor europene, semnând, la Bruxelles, acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, respectiv partea economică a documentului bilateral în cazul Kievului.


    Acordurile au fost definite drept istorice de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, care a avertizat, însă, că succesul lor depinde de continuarea de către cele trei state ex-sovietice a reformelor care să le apropie de modul de viaţă european din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    Susţinătoare fără rezerve a demersurilor europene ale statelor amintite, România a devenit, între timp, primul stat membru al UE care a finalizat procedura de ratificare a acordurilor de asociere amintite. Extinderea UE către regiunea Europei de Sud-Est trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pe agenda Uniunii, inclusiv după stabilirea noii configuraţii instituţionale la nivel UE, în procesul de constituire a viitoarei Comisii, precum şi în definirea agendei de priorităţi a Uniunii pentru următorii ani”, a apreciat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Dubrovnik, la conferinţa “Croaţia forum”, ministrul român de externe Titus Corlăţean.



    Cu atât mai mult este necesară promovarea extinderii către sud-estul Europei, consideră Corlăţean, în contextul tendinţelor eurofobe şi eurosceptice. Centrată pe procesul de integrare europeană a statelor din Balcanii de Vest, conferinţa a reunit înalţi oficiali europeni, miniştri de externe din statele membre UE şi din ţările vizate de politica de extindere, alături de invitaţi din China, Japonia, SUA şi Noua Zeelandă.


    “Extinderea a avut şi va continua să aibă un rol major în afirmarea relevanţei UE ca actor global”, a afirmat şeful diplomaţiei de la Bucureşti în alocuţiunea sa, scoţând în evidenţă beneficiile incontestabile aduse de către extindere statelor membre, Uniunii în ansamblul său, cât şi noilor state care aderă.



    România reprezintă un exemplu de succes al politicii de extindere, inclusiv în contextul performanţelor economice înregistrate în ultimii ani, a subliniat ministrul român, amintind că indicatorii macroeconomici ai Bucureştiului ilustrează o creştere economică sustenabilă şi îndeplinirea criteriilor europene de disciplină financiară.



    Ratificarea de către România a acordului de asociere dintre Ucraina şi UE a fost apreciată, pe de altă parte, şi de către liderul de la Kiev. Într-o convorbire telefonică, preşedintele Petro Poroşenko i-a mulţumit şefului statului român pentru susţinerea acordată ţării sale, iar Traian Băsescu a precizat că România, dar şi minorităţile române din Ucraina, susţin integritatea teritorială a Ucrainei, precum şi eforturile preşedintelui Petro Poroşenko, privind reglementarea conflictului din Estul Ucrainei.

  • România susţine extinderea UE

    Avanpost răsăritean al Uniunii Europene şi NATO, România e direct interesată de extinderea spre est a acestor spaţii ale libertăţii şi securităţii. Prin vocile Preşedinţiei, Guvernului, ministerului de Externe, Bucureştiul oficial a fost un avocat consecvent al apropierii de structurile europene şi euro-atlantice a fostelor republici sovietice care au optat pentru decuplarea de Moscova şi pentru scara de valori occidentală. Un interes comparabil a suscitat pentru diplomaţia română şi spaţiul Balcanilor de Vest, devastat, acum două decenii, de sângeroasele războaie din fosta Iugoslavie şi care, stabilizat acum, pare să se îndrepte către normalitate.



    Virtual prezidenţiabil, premierul Victor Ponta se exersează, deja, în dosare majore de politică externă, prerogativă obişnuită a şefului statului. În acest weekend, el i-a invitat în Delta Dunării pe omologii săi din trei state aspirante la admiterea în Uniune, Republica Moldova (majoritar românofonă), Iurie Leancă, Georgia, Irakli Garibashvili, Serbia, Alexandar Vucic, şi două membre, Slovacia, Robert Fico, şi Cehia, Bohuslav Sobotka.



    Neanunţată în prealabil şi în bună măsură surprinzătoare, reuniunea a prefaţat programata semnare, pe 27 iunie, de către Chişinău, Tbilisi şi Kiev a acordurilor de asociere şi de liber schimb cu UE. Discuţiile din Deltă s-au focalizat asupra Parteneriatului Estic al Uniunii şi a modului concret în care statele membre pot sprijini parcursul european al candidaţilor.


    Amfitrionul Victor Ponta a repetat că: “România, dar şi ceilalţi membri ai UE din regiune, susţin cu toată tăria şi toate forţele parcursul european şi democratic al Moldovei, al Georgiei, al Ucrainei. Sunt foarte multe lucruri pe care putem să le discutăm împreună despre integrarea europeană, bazat pe lucrurile bune pe care le-au făcut România, Cehia şi greşelile pe care noi le-am făcut şi pe care sper să le evite prietenii noştri din regiune.”



    În numele administraţiei pro-occidentale de la Chişinău, premierul Iurie Leancă a mulţumit guvernului de la Bucureşti pentru sprijinul acordat în mod consecvent: “Faptul că ne-am aflat aici aproape două zile ne oferă şi energie pozitivă, dar şi discuţii foarte utile, pentru ca, atunci când vom ajunge la Bruxelles, în data de 27, nu doar să semnăm Acordul de asociere, dar să avem suficientă energie, să avem suficientă forţă pentru a ne mişca spre faza următoare, transpunerea în viaţă a prevederilor acestui acord nemaipomenit de important pentru viitorul Republicii Moldova.”



    Tonică pentru candidaţii ex-sovietici, susţinerea membrilor ex-comunişti ai Uniunii ajută, dar nu rezolvă de la sine dosarul integrării lor. Aceasta nu se tranşează în Deltă şi nici măcar la Bruxelles, ci prin reformele întreprinse la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

  • Continuă extinderea Uniunii Europene

    Continuă extinderea Uniunii Europene

    Consiliul UE a deschis, marti, drumul pentru începerea negocierilor de aderare cu Serbia. Pentru a primi “unda verde”, Serbia a suferit o transformare excepţională, de la un “stat paria” printre statele foste iugoslave, sancţionată pentru rolul jucat în războaiele din anii 90, până la un stat candidat la UE – comentează Reuters, care citează declaraţia premierului Serbiei, Ivica Dacic. “Acesta este un moment istoric pentru Serbia” a afirmat primul-ministru la televiziunea publica.



    Confirmarea deciziei a venit şi din partea comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, care a exprimat “recunoaşterea eforturilor reformatoare” ale Belgradului şi normalizarea relaţiilor cu Kosovo.



    Ministrul sârb pentru integrare europeană, Branko Ruzic, a declarat că decizia Consiliului de miniştri al UE privind începerea negocierilor, în ianuarie 2014, reprezintă o ştire bună pentru Serbia şi că toate cele 28 de state ale UE recunosc că Serbia este parte a marii familii europene. “În această nouă fază a relaţiilor cu UE, Consiliul îndeamnă Serbia să acorde o atenţie deosebită statului de drept, în special reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate” – recomandă miniştrii europeni, subliniind în acelaşi timp necesitatea de a continua şi reforma administraţiei publice.



    În plus, Serbiei i se solicită să asigure independenţa instituţiilor, libertatea mass-media, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi protecţia minorităţilor, în special a romilor şi a populaţiei de altă orientare sexuală decât cea hetero.



    Decizia Consiliului UE privind Serbia confirma continuarea procesului de extindere in Balcanii de Vest, dupa recenta primire a Croatiei, ca al 28 lea membru al Uniunii. In acelasi pachet in care Slovenia a obtinut in 2004, statutul de membru, se afla Muntenegru-avansata in negocierile de aderare, Macedonia, care are statut de candidat, si Bosnia- Hertegovina.



    In celalalt pachet, denumit Parteneriatul Estic se regasesc Ucraina, Georgia si Moldova. Ultimele doua au parafat, recent, la Vilnius, Acordurile de Asociere si de liber schimb cu UE. Ucraina a suspendat semnarea acestor acorduri, luand in calcul dezavantajele indepartarii de umbrela politica si economica a Rusiei. Derapajul european al puterii de la Kiev a fost aspru amendat de un val de proteste populare care continua in aceasta fosta republica sovietica de la granita de nord a Romaniei.

  • Extinderea Uniunii Europene

    Extinderea Uniunii Europene

    Confruntată în continuare cu probleme economice, Europa nu a abandonat, totuşi, proiectul extinderii. Aceasta este considerată de oficialii europeni drept una dintre cele mai eficiente politici ale Uniunii, pentru că întăreşte stabilitatea economică şi politică în ţările aspirante. Acestea au, însă, obligaţia de a progresa în domenii precum reforma judiciară, lupta împotriva crimei organizate şi a corupţiei, guvernarea economică solidă şi libertatea de exprimare.



    În cadrul bilanţului anual al procesului de extindere, CE a prezentat progresele realizate în procesul de aderare de către Turcia, Muntenegru, Serbia şi Macedonia precum şi pe cele făcute de cei trei potenţiali candidaţi – Albania, Bosnia Herţegovina şi Kosovo. Executivul european a propus acordarea statutului de ţară candidată Albaniei şi începerea negocierilor cu Macedonia. Despre Albania se afirmă că a continuat reformele şi a făcut primii paşi pentru o luptă mai eficientă împotriva crimei organizate şi a corupţiei. În consecinţă, Comisia a recomandat acordarea statutului de candidat, cu condiţia continuării acţiunilor de combatere a corupţiei şi crimei organizate.



    O situaţie aparte rămâne cea a Turciei, care este cea mai veche candidată la aderare, cererea sa fiind depusă încă din 1987. Negocierile au început după 18 ani şi doar 13 capitole au fost deschise până acum. Comisarul Ştefan Füle observa că, până în vara acestui an, negocierile, practic, au stagnat din 2010. Ştefan Füle: “A venit vremea să repunem procesul de aderare pe drumul său. UE şi Turcia au ajuns la o înţelegere privind deschiderea capitolului 22 privind politicile regionale. Acest pas are întregul nostru sprijin şi sper să nu mai aşteptăm o perioadă aşa de lungă pentru deschiderea şi altor capitole. Anul trecut spuneam că este foarte important ca UE să fie un reper pentru reformele care trebuie făcute în Turcia, prin procesul de aderare şi mă bucur să constat că şi preşedintele, şi premierul au îmbrăţişat această idee.”



    Pe de altă parte, Stefan Fule a transmis liderilor din Bosnia-Herţegovina că ţara lor se află în impas din cauza ambiţiilor politice şi etnice, care sunt puse înaintea interesului strategic al ţării şi al cetăţenilor. El a amintit că UE a început discuţiile cu Serbia şi negocierea Acordului de Stabilitate şi Asociere cu Kosovo. De asemenea, comisarul european a menţionat că Muntenegru avansează spre UE şi că în urmatoarele săptămâni se aşteaptă deschiderea de noi capitole de negociere.



    Pe agenda UE se află şi consolidarea Parteneriatului Estic, care include 6 ţări din fostul spaţiu sovietic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rep.Moldova şi Ucraina. Chişinăul doreşte să parafeze acordul de asociere cu UE la summitul Parteneriatului Estic din noiembrie, de la Vilnius, urmând ca documentul să fie semnat în 2014.