Radio România Internațional

Tag: extindere UE

  • România sprijină în continuare Ucraina

    România sprijină în continuare Ucraina

    Șeful diplomației române, Emil Hurezeanu, a participat miercuri la o reuniune de lucru cu şefii de misiune ai statelor membre UE acreditaţi la Bucureşti. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe, în contextul situaţiei de securitate din Ucraina vecină şi al deciziilor liderilor politici ai UE din cadrul ultimelor reuniuni la nivel european, Emil Hurezeanu a evidenţiat sprijinul României pentru consolidarea politicii de securitate şi apărare a Uniunii.

    A subliniat, totodată, necesitatea ca aceste demersuri să fie realizate în complementaritate cu Alianța Nord-Atlantică și a reiterat importanţa unui parteneriat transatlantic solid, care, spune oficialul, este esenţial pentru securitatea şi prosperitatea europeană. De asemenea, mai precizează comunicatul, ministrul a accentuat susţinerea României pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina vecină.

    În același timp, Emil Hurezeanu a evidențiat contribuţia Bucureștiului pentru obţinerea unei păci juste şi durabile, în concordanţă cu principiile dreptului internaţional. Pe de altă parte, șeful diplomației a reiterat susţinerea României pentru continuarea procesului de extindere a UE şi a accentuat importanţa aderării la Uniune atât a partenerilor estici, cât şi a celor din Balcanii de Vest, pe baza meritelor proprii.

    Cât privește Republica Moldova vecină, Emil Hurezeanu s-a referit la pașii făcuți de acest stat în parcursul său european şi a evidenţiat necesitatea continuării sprijinului din partea Uniunii şi a statelor membre pentru eforturile autorităţilor de la Chișinău consacrate integrării europene. De asemenea, şeful diplomaţiei a salutat evoluţiile recente de la nivelul Parlamentului European privind aprobarea Facilităţii pentru Republica Moldova.

    Pe de altă parte, mai precizează comunicatul MAE, Emil Hurezeanu a subliniat, la reuniunea ambasadorilor UE de la București, importanţa obiectivului de dezvoltare a competitivităţii economice europene, prin consolidarea Pieţei Unice, promovarea inovării şi a conectivităţii. A evidenţiat necesitatea ca viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii să răspundă priorităţilor convenite la nivel european prin Agenda Strategică 2024-2029.

    În context, șeful diplomației române a subliniat rolul important al Politicii de Coeziune şi al Politicii Agricole Comune, ca instrumente esenţiale pentru crearea unei baze solide de implementare a politicilor de competitivitate şi pentru realizarea convergenţei la nivel european.

    Luna trecută, și preşedintele interimar Ilie Bolojan a transmis ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti că direcţiile principale ale politicii externe româneşti rămân neschimbate. A amintit de parteneriatul strategic al României cu Statele Unite ale Americii, dar şi de apartenenţa ţării la NATO şi la Uniunea Europeană. “Rămânem un stat ce crede ferm în viitorul Uniunii Europene. Rămânem pro-atlantici şi un stat aliat responsabil” – a dat asigurări Ilie Bolojan.

     

  • Reuniunea diplomaţiei române

    Reuniunea diplomaţiei române

    Aflat aproape de finalul celor 10 ani de mandat prezidenţial, Klaus Iohannis a participat, pentru ultima dată, la întâlnirea cu şefii de misiuni, oficii consulare şi directorii ICR cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Potrivit şefului statului, România a devenit, în ultimul deceniu, un actor regional, european şi internaţional credibil, implicat şi respectat, un real furnizor de stabilitate şi securitate.

     

    El le-a transmis diplomaţilor români că obiectivele majore de politică externă rămân în continuare consolidarea rolului şi a influenţei în Uniunea Europeană şi în Alianţa Nord-Atlantică, aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite şi diversificarea dialogului bilateral cu partenerii de pe toate continentele.

     

    Preşedintele a declarat că rămâne un susţinător puternic al procesului de extindere a Uniunii Europene şi a subliniat  că România rămâne angajată în sprijinirea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova. El a amintit că Bucureştiul a susţinut puternic decizia istorică privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu cele două state vecine, adoptată la reuniunea Consiliului European din 14-15 decembrie anul trecut. În ce priveşte Ucraina, încă din prima zi a războiului, România a fost pe deplin solidară şi a luat ample măsuri multidimensionale în sprijinul acesteia, a subliniat Iohannis.

     

    Pe palierul de securitate şi apărare, ca stat membru al NATO, România are un rol constructiv şi de factor de echilibru, fiind un furnizor de securitate şi de stabilitate, consideră liderul de la Bucureşti. În opinia lui, România beneficiază în prezent de cel mai înalt grad de apărare şi protecţie din întreaga sa istorie.

     

    Despre Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, ca pilon esenţial al politicii externe a României, Iohannis a afirmat că a devenit în această perioadă mai robust şi a dobândit mai multă substanţă. Pe de altă parte, şeful statului a menţionat că în cei zece ani de mandat a fost acordată o atenţie deosebită consolidării parteneriatelor şi relaţiilor strategice bilaterale cu statele de care ne apropie valori şi interese comune, precum Germania, Franţa, Spania, Italia, Polonia.

     

    Temă recurentă şi obiectiv încă neîndeplinit integral, aderarea la Schengen a fost evocată şi anul acesta la reuniunea diplomaţilor români. Preşedintele a apreciat că aderarea României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime a constituit un important succes de etapă şi a subliniat că ridicarea controalelor şi la frontierele terestre rămâne un obiectiv prioritar. “Am convingerea că vom reuşi să ducem la bun sfârşit acest efort colectiv în beneficiul nu doar al cetăţenilor români, ci al unei Uniuni mai prospere şi lipsite de obstacole artificiale”, a punctat şeful statului.

     

    Un alt obiectiv major de politică externă este aderarea ţării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. El a îndemnat la sporirea efortului interinstituţional pentru finalizarea cu succes a acestui proces în cel mai scurt timp posibil.

     

     

  • Cooperare cu țările din Balcani

    Cooperare cu țările din Balcani

    Cooperarea bilaterală și regională a fost una dintre temele de discuție cu oficialii de la București a trei miniștri din Balcani care s-au aflat, zilele trecute, în vizite oficiale în România. Miercuri, șeful statului român, Klaus Iohannis l-a primit pe ministrul Afacerilor Externe al Bosniei şi Herţegovinei, Elmedin Konakovic.

     

    Liderul de la București a salutat aprecierea de care se bucură militarii români participanţi la Operaţia EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina, România fiind unul dintre principalii contribuitori în asigurarea unui climat sigur şi stabil în Balcanii de Vest. Klaus Iohannis a reconfirmat susţinerea constantă pe care Bucureștiul o acordă pentru parcursul european şi euroatlantic al Balcanilor de Vest, precum şi pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii regiunii.

     

    În contextul deciziei Consiliului European din luna martie de a aproba deschiderea negocierilor de aderare, Iohannis a încurajat Bosnia şi Herţegovina ca, „printr-o atitudine activă şi hotărâtă, în spiritul valorilor europene, să continue reformele necesare, inclusiv cele privind consolidarea statului de drept şi asigurarea drepturilor fundamentaleˮ.

     

    Tot miercuri, ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, a discutat, la București, cu omologul său albanez, Igli Hasani, despre susţinerea parcursului european al ţării din Balcanii de Vest, subliniind disponibilitatea României de a face schimb de expertiză în acest domeniu.

     

    De asemenea, Luminița Odobescu a amintit acordul bilateral privind securitatea socială şi lansarea curselor aeriene directe Bucureşti-Tirana. În același timp, aceasta a evidenţiat „importanţa pe care România o acordă identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţii naţionale aromâne din Albaniaˮ.  Cei doi miniştri au semnat un Memorandum de Înţelegere privind pregătirea diplomatică, care acordă un cadru suplimentar privind schimbul de expertiză în domeniu.

     

    La rândul său, ministrul de Externe al Albaniei, Igli Hasani, a amintit faptul că România şi Albania sunt membre NATO şi parteneri în parcursul către integrarea europeană. Mai mult, acesta a arătat că subiectul integrării europene este „un pilon importantˮ al relaţiei bilaterale.

     

    La începutul săptămânii, Luminița Odobescu a avut consultări și cu omologul său muntenegrean Filip Ivanović, în care a subliniat că România este şi va rămâne un susţinător al aderării acestei țări la Uniunea Europeană. Luminița Odobescu a apreciat că Balcanii de Vest sunt o regiune de importanţă strategică, în care evoluţiile politice şi de securitate au implicaţii directe pentru securitatea şi prosperitatea întregii Europe.

     

    Cei doi miniştri au semnat planul de acţiune privind cooperarea în perioada 2024-2025. „Muntenegru şi România au relaţii tradiţionale de prietenie şi sunt angajate să le dezvolte în viitor, prin progres continuuˮ, a spus, la rândul său, Filip Ivanović.

     

     

  • Extinderea UE – o poveste de succes

    Extinderea UE – o poveste de succes

    La 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE de până acum, în Slovenia a fost organizată Conferința la nivel înalt a societății civile din Balcanii de Vest, care a reunit membri ai Comitetului Economic şi Social European (CESE), reprezentanți ai societății civile organizate din țările din Balcanii de Vest și membri ai societății civile organizate și oficiali din Slovenia. S-au împlinit şi 20 de ani de când Slovenia a aderat la Uniune.

    Evenimentul a oferit participanților ocazia de a face schimb de opinii cu privire la reformele necesare în Balcanii de Vest și în UE pentru a menține politica de extindere ca una dintre cele mai importante povești de succes ale UE.

    În faţa reprezentanţilor noilor ţări candidate la aderare, a reprezentanţilor Societăţii civile europene din Balcanii de Vest şi a mai multor oficiali europeni, Oliver Ropke, preşedintele CESE, prezent la eveniment, a declarat:

     “E o plăcere să mă aflu aici, la Ljiublijana, pentru a marca, în cadrul acestei conferinţe importante, şi aniversarea a 20 de ani de la aderarea Sloveniei la UE. După cum se ştie şi am menţionat aici sunt multe realizări ca urmare a acestei aderări, multe aşteptări. Dar ceea ce cred că putem spune este că procesul de aderare reprezintă o poveste de succes, cu adevărat, atât pentru ţările care s-au alăturat Uniunii Europene, dar şi pentru Uniunea Europeană în sine.

    Nu este vorba despre o stradă cu sens unic, ci întotdeauna, este o situaţie din care beneficiază toţi cei implicaţi. Cred că aceasta a fost nu numai o bornă de marcaj în evoluţia Sloveniei, dar şi o poveste de succes pentru Ue, şi acceptarea de noi state membre. Şi sunt fericit că ne aflăm aici, în Slovenia, pentru că anul trecut am sărbătorit 20 de ani la Summitul de la Thessalonik, când a fost un moment bun pentru noi să evidenţiem spiritul nou pe care fiecare extindere a UE o aduce după sine.Aşa că am decis atunci să ţinem această conferinţă anul următor, în 2024, în Slovenia.”

    Şi cum ţările candidate au acces deja, prin reprezentanţi la lucrările CESE, tocmai pentru ca aderarea lor ulterioară să fie cât mai eficientă, Oliver Ropke, preşedintele CESE, a adăugat:

    “De aceea eforturile noastre de extindere a UE trebuie continuate, trebuie ca ţările candidate să fie ajutate să avanseze pe calea lor europeană. Şi se poate vedea că există multe motive de optimism la 20 de ani de la aderare: dublarea produsului intern brut per capita, creşterea explozivă a exporturilor, o rată a angajărilor îmbunătăţită. Acestea sunt detalii care ar trebui să vă sporească încrederea că toate ţările europene vor avea acelaşi destin. Şi a mai fost menţionată îmbunătăţirea democraţiei. Şi cum ne apropiem de alegeri europene, trebuie să ne privim ca o familie de ţări ce împărtăşesc piaţa unică, dar şi valori comune, valori democratice.”

    Oliver Ropke a mai subliniat faptul că o extindere şi integrare graduale presupun ca ţările candidate să se bucure mai din timp de avantaje pe care înainte le-ar fi avut doar ca ţări membre.

  • Reuniune regională la Atena

    Reuniune regională la Atena

    La împlinirea a două decenii de la summitul de la Salonic, în Grecia, la care s-au pus bazele lărgirii UE către Balcanii de Vest, șefi de stat și de guvern au participat la Atena, la invitația premierul grec Kyriakos Mitsotakis, la o reuniune informală.



    Menită să facă o trecere în revistă a progresului semnalat în ultimii ani – dezvoltarea cooperării regionale în sud-estul Europei, dar şi provocările ridicate de evoluţiile conflictului din Ucraina — întâlnirea a adus în capitala elenă lideri din Serbia, Muntenegru, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Kosovo, România, Bulgaria, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, dar și pe preşedinții Consiliului European și Comisiei Europene, Charles Michel, respectiv Ursula von der Leyen.



    La reuniunea din Grecia a ajuns inclusiv preşedintele Ucrainei, prezenţa lui Volodimir Zelenski la această întâlnire fiind văzută ca un mesaj puternic de sprijin pentru Ucraina şi pentru perspectiva euroatlantică a întregii regiuni. “Trebuie să ne aducem prietenii, viitorii membri ai UE, mai aproape de noi mult mai repede. Vom continua să dărâmăm barierele dintre regiunile noastre”, a postat pe o platformă, preşedinta Comisiei Europene.



    Pe lângă tema extinderii UE, întâlnirea s-a concentrat pe securitatea energetică şi pe sancţiunile împotriva Rusiei, la care Belgradul nu a aderat. De altfel, la împotrivirea preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, din declaraţia finală a reuniunii de la Atena a fost eliminat apelul de a se impune sancţiuni Rusiei din cauza agresiunii asupra Ucrainei – relatează Sputnik.



    Participanţii au agreat importanţa continuării dialogului constant şi a coordonării privind securitatea şi cooperarea economică regională şi au reafirmat solidaritatea cu Ucraina şi cu Republica Moldova. De asemenea, a fost reafirmat sprijinul pentru procesul de extindere cu Balcanii de Vest şi statele din vecinătatea estică.



    În intervenția sa, premierul României, Marcel Ciolacu, a prezentat pe larg sprijinul Bucureștiului pentru Ucraina, precum şi provocările cu care se confruntă fermierii români, pe fondul situației legate de cerealele ucrainene. În acest context, premierul a propus un mecanism european de gestionare a transportului de grâne şi alocarea de fonduri suplimentare pentru industria agroalimentară şi dezvoltarea infrastructurii specifice.



    De asemenea, şeful Executivului român a punctat importanţa strategică a extinderii Spaţiului Schengen şi a subliniat necesitatea aderării rapide a României. Inclusiv în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu președinta Comisiei Europene, Marcel Ciolacu a solicitat intensificarea eforturilor comune pentru aderarea României la zona de liberă circulaţie. Nu în ultimul rând, premierul a întărit nevoia de unitate la nivel european şi a propus dezvoltarea unor proiecte regionale comune în domeniul energiei, comerţului şi combaterii ameninţărilor hibride.



    La Atena, premierul român a discutat cu omologul grec despre extinderea cooperării bilaterale şi regionale, iar în timpul întâlnirii cu liderul de la Kiev, l-a asigurat pe președintele Zelenski că România este alături de Ucraina până la victoria acesteia şi apoi la reconstrucţia țării.






  • Albania și Macedonia de Nord încep negocierile de aderare la UE

    Albania și Macedonia de Nord încep negocierile de aderare la UE


    Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru integrarea Albaniei şi Macedoniei de Nord. Anunțul a fost făcut marți de către șefa Executivului comunitar. Este un moment istoric. Este ceea ce au aşteptat atât de mult timp cetăţenii dumneavoastră şi ceea ce ei merită. Aţi menţinut încrederea în procesul de aderare. Aţi dat dovadă de răbdare strategică, din plin”, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul adresat premierilor albanez şi nord-macedonean, Edi Rama şi Dimitar Kovacevski.



    Drumul Albaniei către UE



    La rândul său, Petr Fiala, prim-ministrul Cehiei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului UE a salutat deschiderea negocierilor cu cele două state din Balcani: “Viitorul european vă este la îndemână. Vă doresc cel mai rapid parcurs posibil.”



    Sunt 13 ani de când Albania a depus cererea de aderare la UE. La data de 16 noiembrie 2009, Consiliul a aprobat cererea Albaniei şi a invitat Comisia Europeană să îşi prezinte avizul. Însă, un an mai târziu, Executivul european a evaluat că, înainte ca negocierile de aderare să poată fi deschise în mod formal, Albania trebuie să atingă gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare.



    În octombrie 2012, Comisia Europeană a recomandat ca Albaniei să îi fie acordat statutul de ţară candidată la aderarea la UE, sub rezerva finalizării măsurilor în anumite domenii. Au mai trecut încă doi ani, iar în 2014 Albania a primit statutul de ţară candidată la UE.



    17 ani de blocaje pentru candidatura Macedoniei de Nord



    Republica Macedonia de Nord şi-a depus solicitarea de aderare încă din luna martie a anului 2004 și a primit avizul pozitiv din partea Comisiei la 9 noiembrie 2005. O lună mai târziu, Consiliul European a conferit Macedoniei de Nord statutul de ţară candidată, dar apoi lucrurile s-au complicat.



    Candidatura Macedoniei de Nord a fost blocată pânâ în 2018 de către Grecia, care a solicitat ca Fosta Republică Iugoslavă să fie redenumită astfel încât să se evite confuziile cu provincia istorică greacă Macedonia. Astfel, statul balcanic s-a redenumit Macedonia de Nord. Apoi, în 2020, bulgarii au oprit procesul de aderare ceea ce a împiedicat şi începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania, a cărei candidatură este legată de cea a Macedoniei de Nord.



    Deschiderea negocierilor nu ar fi fost posibilă fără protocolul semnat duminică, la Sofia de către reprezentanții Bulgariei și Macedoniei de Nord. Cele două state au acceptat o propunere de compromis făcută de Franţa, care a deţinut preşedinţia UE în primul semestru din 2022 şi a mediat între Sofia şi Skopje. Astfel, Bulgaria a renunţat la dreptul de veto cu condiţia respectării drepturilor bulgarilor din Macedonia de Nord şi a înscrierii acestora în Constituţia macedoneană.



    Conferința de presă comună după deschiderea oficială a negocierilor de aderare (video în limba engleză)




    Situația extinderii UE în estul și sudul Europei



    Odată ce Bulgaria a dat undă verde, cele 27 state membre ale Uniunii Europene şi-au dat acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord.



    De menționat că drumul celor două state către UE poate dura mai mulţi ani şi statele membre UE încă pot bloca acest proces. Aceasta nu ar fi o excepție, având în vedere că Muntenegru a început negocierile în 2012, iar Serbia în 2014, în timp ce Turcia a primit statutul de candidat oficial la aderare, dar negocierile sunt practic îngheţate.



    În schimb, Republica Moldova şi Ucraina au primit de curând statutul de candidat oficial la aderare, în timp ce Georgia mai are de așteptat pentru același statut.





  • Ucraina și Republica Moldova, candidate pentru aderarea la UE

    Ucraina și Republica Moldova, candidate pentru aderarea la UE


    Parlamentul European a adoptat joi joi rezoluţia prin care invita şefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre să acorde “fără întârziere” statutul de ţară candidată la UE Ucrainei şi Republicii Moldova. Rezoluția s-a bucurat de o susținere enormă în forul legislativ european, unde 529 de eurodeputați au votat pentru”, 45 împotrivă”, iar 14 s-au abținut. Totodată, Consiliul UE a fost îndemnată să acorde același statut Georgiei de îndată ce guvernul său a obţinut rezultate” în ceea ce priveşte priorităţile indicate de Comisia Europeană.



    În documentul Parlamentului European se mai subliniază că nu există nicio alternativă la extindere, care este mai mult ca oricând o investiţie geostrategică” într-o UE stabilă, puternică şi unită.



    Frustrare în rândul statelor din Balcanii de Vest



    Liderii celor 27 de state membre care au acordat statul de țară candidată Ucrainei şi Republicii Moldova în aceeași zi, nu înainte de o discuţie mai amplă privind viitorul procesului de extindere a Balcanilor de Vest, potrivit unor surse diplomatice, potrivit agenției EFE, citată de Agerpres.



    Totul a pornit de la nemulțumirea exprimată public de liderii Albaniei, Macedoniei de Nord, Serbiei şi Kosovo la finalul summitului UE cu Balcanii de Vest car a avut loc dimineaţă și care s-a încheiat fără un progres în procesul lor de aderare din cauza dreptului de veto al Bugariei privind începerea negocierilor de aderare cu Skopje şi Tirana.



    “Ceea ce se întâmplă acum este o problemă gravă şi o lovitură serioasă pentru credibilitatea UE. Pierdem timp preţios de care nu dispunem”, a declarat premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.



    Ca urmare a acestor plângeri, Austria şi Slovenia, în special, au făcut presiuni pentru ca disponibilitatea UE de a primi Balcanii să fie mai clară în concluziile summitului european, potrivit EFE.



    Reacțiile liderilor de la Kiev și Chișinău



    La finalul zilei, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a transmis un mesaj pe Twitter către cele două state. “Ziua de astăzi marchează un pas crucial în drumul vostru spre UE. Viitorul nostru este împreună”, a scris Charles Michel care i-a și felicitat pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi pe preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.



    Acesta este un moment unic şi istoric în relaţiile dintre Ucraina şi UE”, a transmis, la rândul său, președinte Zelenski într-o postare pe Twitter. Zi istorică pentru Moldova: Consiliul European ne-a oferit statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris Maia Sandu, într-un mesaj pe Facebook.



    Declarația de presă a președintelui Consiliului European, Charles Michel (video în limba engleză):




    Ce urmează pentru cele două state vecine



    Deși veștile sunt cum mai bune pentru Ucraina și Republica Moldova, drumul până la intrarea în familia europeană poate fi destul de lung dacă cele două state nu se vor conforma reformelor cerute de la Bruxelles în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.



    La finalul anului, Comisia Europeană urmează să facă o primă evaluare a reformelor solicitate Ucrainei şi Republicii Moldova, care se referă în special la lupta împotriva corupţiei şi la independenţa sistemului judiciar. Deschiderea negocierilor oficiale, va necesita din nou unanimitatea celor 27 de state membre.



    Declarația de presă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (video în limba engleză):





  • Când se vor extinde UE și NATO

    Când se vor extinde UE și NATO

    În cele aproape trei luni de război în Ucraina, mai multe state europene au început proceduri de aderare la organizații internționale. Ucraina, Georgia și Republica Moldova ar dori să adere cât mai repede la Uniunea Europeană. La doar câteva zile de la invadarea Ucrainei de către Rusia, Kievul a semnat cererea de aderare la UE, fiind urmat de Chișinău și Tbilisi. Procedurile durează de obicei ani întregi, uneori chiar decenii. Pentru cele trei state, însă, pare că lucrurile vor merge mai repede.



    Chiar dacă consideră că ar trebui să facă parte din blocul comunitar, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția că, pentru a putea fi primite în Uniune, Ucraina, Georgia și Republica Moldova trebuie să îndeplinească mai întâi criterii privind stabilitatea politică, respectarea statului de drept și capacitatea de performanță economică. Din perspectiva Comisiei Europene, nu este posibilă o aderare imediată.



    Chiar și așa, țările comunitare și-au anunțat deja susținerea, pe fondul războiului care zguduie Ucraina. Acesta este un semn bun, având în vedere că începerea efectivă a negocierilor de aderare depinde de disponibilitatea statelor membre de a avansa procesul de extindere a blocului comunitar și de măsurile de reformă luate de țările candidate.



    Cât privește Chișinăul, președinta Maia Sandu, a pledat, miercuri, la Bruxelles, în primul discurs al unui lider al Republicii Moldova rostit în Parlamentul European, pentru acceptarea în Uniune şi le-a explicat europarlamentarilor cât este de importantă obţinerea statutului de ţară candidată, în contextul atacării Ucrainei de către Rusia. Maia Sandu a vorbit şi despre susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării vecine, Ucraina, dar şi despre necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.



    Prin vocea şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, UE s-a declarat pregătită să ofere Georgiei şi Republicii Moldova acelaşi sprijin ca şi Ucrainei în cazul unui conflict armat pe teritoriul lor. De altfel, Georgia și-a anunțat intenția de a adera și la Alianța Nord-Atlantică încă de acum zece ani, de când își continua cursul spre integrarea în NATO. Între timp, Suedia și Finlanda au depus deja cererile de aderare, pe fondul războiului din Ucraina. Iar, potrivit experților, aderarea lor va face Alianța mai puternică pentru că Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO şi graniţa Alianţei cu Rusia va fi mai mare.



    Cele două state şi-au păstrat neutralitatea timp de zeci de ani, în condiţiile în care pacea europeană nu a fost ameninţată după cel de-Al Doilea Război Mondial. Până acum! De partea sa, preşedintele Vladimir Putin a declarat că deciziile Finlandei şi Suediei nu ameninţă direct Rusia, dar orice extindere a infrastructurii militare va determina un răspuns din partea ţării sale.






  • Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Încheiată săptămâna trecută, președinția croată a Consiliului Uniunii
    Europene, avea ca obiectiv, la debutul
    mandatului în ianuarie, încurajarea negocierilor privind integrarea europeană a
    statelor din Balcanii de Vest. Pandemia de coronavirus și măsurile de redresare
    a Uniunii au făcut ca subiectul extinderii să treacă în planul al doilea.
    Despre parcursul către aderarea la Uniune ale statelor din sud-estul Europei,
    vorbește Eugen Tomac, eurodeputat din grupul popularilor:





    Uniunea Europeană are o singură
    agendă și un singura angajament în ceea ce privește extinderea și acesta
    privește zona Balcanilor de Vest. Este un proces începute de aproape 15 ani și
    a intrat într-o fază avansată în ceea ce privește Serbia și Muntenegru. De
    asemenea, sunt premise pentru ca Macedonia de Nord și Albania să devină state membre UE, dar condițiile pe
    care le impune Uniunea Europeană sunt extrem de dure și negocierile, avansează
    greu.


    Evident că la ora actuală cel mai avantajat din punct de vedere al integrării în Uniune este
    Muntenegru. De altfel, acest stat are euro ca monedă națională asumată de ani
    de zile. Este singurul stat care, deși nu se află în Uniunea Europeană, are
    moneda națională euro. Și din punct de vedere al angajamentelor este cea mai
    avansată, fiind și membru NATO.

    În mod sigur, și Serbiei i se acordă o șansă în
    plus, iar România va avea întotdeauna o abordare de susține a integrării
    Serbiei în UE, însă condiționat pentru că și România, la momentul intrării în
    Uniune, a respectat angajamentele ce țin de drepturile minorităților naționale,
    iar noi avem o comunitate numeroasă în statul vecin care nu este respectată. Eu,
    în calitate de europarlamentar, i-am cerut în mod repetat repetat, Înaltului
    Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Josep Borrell, să
    monitorizeze cu maximă atenție situația românilor din Valea Timocului pentru că
    este în intersul Serbiei să armonizeze chestiunile ce țin de drepturile
    minorităților. Noi nu cerem mult, noi cerem reciprocitate în ceea ce privește
    protecția minorităților.





    România este interesată și de soarta Republicii Moldova al cărui parcurs
    spre Europa este deocamdată blocat. Din nou, Eugen Tomac:


    În clipa în care (da) Ucraina a semnat împreună cu Republica Moldova
    acordul de asociere la Uniunea Europeană, imediat Federația Rusă, în semn de
    răspuns și dispreț față de UE, a sancționat acest demers prin anexarea Crimeei.
    Din acel moment, Uniunea Europeană și-a redus capacitatea de mobilizare pe
    dimensiunea extinderii spre Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât, din
    punct de vedere politic, lucrurile au intrat într-o zonă a dezavantajului
    Chișinăului în raport cu Uniunea pentru că aproape toate guvernele au avut o
    agendă aș spune necinstită în relația cu Uniunea Europeană.

    Plecând de la
    furtul miliardului (n.r. de dolari) precum și multe alte măsuri interne care au
    fost luate fără a fi consultată Uniune Europeană și fără a se ține cont de
    solicitările Bruxelles-ului. Republica Moldova nu are o perspectivă de
    integrare în UE pentru că și-a asumat că va împlini o serie de reforme interne
    care țin de acordul de asociere la Uniunea Europeană, pe care l-a abandonat,
    din punct de vedere al acțiunii politice. Cred că pentru românii din Republica
    Moldova există o soluție de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene prin
    cetățenia română.


  • Extinderea UE în Balcanii de vest

    Extinderea UE în Balcanii de vest

    Reprezentanții a șase state europene din Balcanii de vest s-au întâlnit, duminică, La Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel pentru o discuţie sinceră” despre o viitoare aderarea la Uniunea Europeană. Întâlnirea a avut loc în cursul unui dineu de lucru destinat să pregătească summitul de la Zagreb în luna mai, la care au participat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell.



    Vom vedea cum să aprofundăm parteneriatul nostru cu aceste ţări, să le consolidăm perspectivele europene şi să semnalăm reformele pe care trebuie să le efectueze”, a explicat Charles Michel, potrivit Agerpres.



    Macedonia de Nord și Albania, așteaptă unda verde pentru aterizarea” în negocierile de aderare



    Macedonia de Nord şi Albania speră că negocierile pentru aderare să fie deschise în la summitul de la Zagreb din luna mai. Am avut toţi dificultăţi pentru a ateriza în această seară la Bruxelles şi este un fel de avertisment că pentru noi aterizarea (în UE) nu va fi uşoară”, a declarat Premierul Albaniei, Edi Rama.



    Ministrul de externe al Macedoniei de Nord, Nikola Dimitrov, a preluat gluma oficialului albanez legată de condițiile meteo întâmpinate la sosirea în capitala Belgiei: Am avut trei consilii europene în cursul cărora nu am reuşit să aterizăm, dar avem speranţa de a reuşi la a patra tentativă.”



    Comisia Europeană a prezentat, de curând, o nouă procedură de aderare mai strictă pentru cele două state din sudul Europei pentru a răspunde astfel condiţiilor puse de Franţa în cazul celor două ţări. Propunerea urmează să fie discutată şi, ulterior, aprobată în unanimitate de statele membre pentru ca negocierile să poată fi deschise.



    Macron: Franța nu este singurul stat care a blocat deschiderea negocierilor



    Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că este dispus să renunţe în anumite condiţii la opoziţia sa faţă de deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei şi a Macedoniei de Nord la UE, informează AFP, citată de Agerpres. Aşteptăm cu toţi raportul Comisiei Europene, în luna martie, privind cele două ţări. Trebuie să vedem ce va spune Comisia despre situaţia progreselor aşteptate şi, în funcţia de acest lucru, dacă rezultatele sunt pozitive şi încrederea este stabilită, ar urma să putem deschide apoi negocierile”, a declarat, sâmbătă, șeful statului francez, aflat la Conferinţa privind Securitatea de la Munchen.



    Totodată, Macron a punctat, într-un mod ironic, că Franța nu este singurul stat membru responsabil pentru blocajul aderării celor două state: Salut marele curaj care constă în a te ascunde în spatele Franţei atunci când există un dezacord, dar vă pot spune că sunt mai multe state împotriva deschiderii negocierilor cu Macedonia şi Albania”, a spus Emmanuel Macron.



    Macedonia de Nord, Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru şi Bosnia-Herțegovina sunt cele șase state balcanice aflate în drumul anevoios către Uniunea Europeană. Până în prezent, negocierile de aderare au fost deschise cu Muntenegru în 2012 și cu Serbia în 2014.