Radio România Internațional

Tag: extinderea UE

  • Pachetul de extindere 2023

    Pachetul de extindere 2023

    Comisia Europeană a adoptat Pachetul
    de extindere pentru anul 2023, care oferă o evaluare detaliată a progreselor
    înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia
    de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și
    Georgia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul se axează, în mod
    deosebit, pe progresele înregistrate în implementarea reformelor fundamentale,
    precum și pe oferirea unor îndrumări clare cu privire la viitoarele priorități
    de reformă.

    Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea
    Uniunii este un obiectiv firesc, având o pronunțată logică economică și
    geopolitică, a declarat     președinta
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen:

    Cetăţenii ţărilor care doresc să adere sunt europeni
    – la fel ca cei ai Uniunii de astăzi. Pentru că știm cu toții că geografia,
    istoria și valorile comune ne leagă. Deci, completarea Uniunii noastre are o
    puternică logică economică și geopolitică.

    Dacă te uiți la ultimele runde de
    extindere, vezi că acestea au venit cu beneficii enorme, atât pentru țările
    respective cât și pentru Uniunea Europeană. Practic, toți câștigăm. Vedem asta
    pentru că noii membri, cetățenii lor și mediul de afaceri au acces la cele
    patru libertăți ale noastre, la piața noastră unică, cetățenii pot călători
    liber, întreprinderile au noi piețe de desfacere. Și toate acestea duc la
    creșterea prosperității și, deci, a stabilității. Avantajele sunt evidente și
    pentru UE. Extinderea pieței noastre unice aduce economii de scară pentru
    întreprinderile noastre, ne crește competitivitatea și, prin urmare, ne face mai
    puternici. Istoria noastră de extindere a fost o poveste de succes economic fără
    precedent, extinderea ne crește greutatea ca partener comercial.

    Extinderea
    este, de asemenea, o investiție în securitatea noastră. Integrarea noilor
    membri în Uniunea Europeană îi protejează, practic, pe aceștia de ingerințe
    străine și, prin urmare, vecinătatea noastră este stabilizată. Vedem că în
    acest moment ordinea internațională bazată pe reguli este din ce în ce mai pusă
    sub semnul întrebării. Extinderea face să avem o voce mai puternică în lume. În
    concluzie, extinderea este o oportunitate unică atât pentru țările care aspiră
    să ni se alăture cât și pentru noi, este un vector de pace și prosperitate care
    face Uniunea noastră atât de specială.

    Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Republica
    Moldova, precum și eforturile de reformă aflate în curs de desfășurare, Comisia
    Europeană a recomandat Consiliului să demareze negocierile de aderare cu ambele
    țări. Comisia a recomandat, de asemenea, Consiliului să adopte cadrele de
    negociere după ce Ucraina și Moldova vor adopta anumite măsuri esențiale și
    spune că este pregătită să prezinte un raport Consiliului până în martie 2024
    cu privire la progresele înregistrate.

    De
    asemenea, executivul comunitar a recomandat Consiliului să acorde Georgiei
    statutul de țară candidată, cu condiția să fie întreprinse mai multe acțiuni, iar în ceea ce privește
    Bosnia și Herțegovina, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare
    odată ce această țară va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile
    de aderare.

    Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merite, care depinde
    în totalitate de realizările concrete ale fiecărei țări    , subliniază
    Bruxellesul.


  • Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Istoria UE – ep 10: Extinderea (partea a II-a – Impactul)

    Extinderea este în ADN-ul Europei. Este o politică-cheie a UE. Este cel mai puternic instrument de transformare – pentru că servește ca un stimulent puternic pentru reforme. Extinderea este, de asemenea, cel mai eficient și mai puternic instrument pe care-l avem pentru întărirea securității.

    Așa își începea discursul comisarul european pentru extindere Štefan Füle, la a zecea aniversare a marii extinderi din 2004. La 1 mai 2004, nu mai puțin de 10 state aderau la UE. Dar cum a gestionat Uniunea Europeană acest val atât de mare de noi membre? Comentează prof. univ. dr. Iordan-Gheorghe Bărbulescu.

    În discursul său de la aniversarea a 10 ani de la extinderea din 2004, același comisar pentru extindere, cehul Štefan Füle, a ținut să sublinieze că, de pe urma aderării la UE a 10 noi state, au beneficiat atât statele nou intrate, cât și statele deja membre ale Uniunii. Iată câteva date care susțin această concluzie: dinamismul economic al noilor membre a generat, în doar 6 ani, 3 milioane de noi locuri de muncă; exporturile germane către cele 12 state care au aderat în 2004 și în 2007 (deci inclusiv România și Bulgaria) s-au dublat; exporturile Marii Britanii au crescut cu aproape 50 la sută; pentru Olanda, extinderea a generat un venit suplimentar de 11 miliarde de euro; iar PIB-ul anual al Austriei a crescut cu 0,4 la sută datorită extinderii din 2004. Sunt date corespunzătoare momentului mai 2014.


  • UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, în contextul în care, anul trecut, Franţa s-a opus prin veto candidaturilor de aderare.

    Extinderea Uniunii Europene este geostrategică, iar declinul influenţei globale a blocului comunitar nu poate fi oprit fără stabilitate în Balcani – a explicat comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, după ce a prezentat o metodologie revizuită pentru admiterea de noi membri, la cererea Parisului. În acest context, comisarul a punctat că extinderea nu este doar o problemă franceză, ci una europeană.

    Conform proiectului prezentat, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană dacă acestea se îndepărtează de obiectivul de a se armoniza standardelor europene. Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate total ori parţial, sau monitorizarea de către Uniune ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul – a avertizat Varhelyi. El a mai spus că ar putea fi reduse inclusiv finanţările şi alte beneficii de care se bucură aceste state din partea Uniunii Europene.

    Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o credibilitate sporită, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi o orientare politică mai puternică. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al iniţiativei intitulate Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

    O ţară candidată trebuie să demonstreze că nu trece pe pilot automat şi trebuie să reflecte o alegere activă la nivelul societăţii pentru a atinge şi respecta normele şi valorile europene cele mai ridicate – se precizează în proiectul de propunere. Totodată, angajamentul statelor membre de a avea un viitor comun cu Balcanii de vest în calitate de membri cu drepturi depline ai Uniunii este un important demers politic şi nu doar tehnic.

    Oficialii Uniunii Europene speră că cei 27 de lideri ai blocului comunitar îşi vor da acordul pentru începerea negocierilor cu Albania şi cu Macedonia de Nord în timpul reuniunii lor din martie, înainte de summitul crucial din luna mai, cu ţările din Balcanii de Vest care aspiră să adere. Bruxelles-ul a avertizat că un eventual eşec va submina credibilitatea Uniunii Europene şi va deschide calea pentru alţi actori regionali, precum Rusia şi China – notează presa internaţională.


  • Pachetul de extindere 2019

    Pachetul de extindere 2019

    Comisia
    Europeană a recomandat Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene să
    înceapă negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Prezentând la
    Bruxelles raportul privind progresele statelor din Balcanii de Vest în procesul
    de integrare europeană, comisarul european pentru negocieri de aderare,
    Johannes Hahn, a declarat că este mulţumit de realizările celor două ţări – Albania,
    care este ţară candidată din 2014, a făcut progrese importante de reformă, în
    special în sistemul judiciar, procesul evaluării judecătorilor şi procurorilor
    aducând rezultate tangibile, iar Macedonia de Nord nu numai că a continuat să lucreze la ambiţioasa agendă
    de reforme, dar a şi ajuns la un acord cu Grecia, rezolvând diferendul de
    decenii privind numele republicii ex-iugoslave. Acest fapt, împreună cu acordul
    bilateral cu Bulgaria, reprezintă un bun exemplu pentru consolidarea relaţiilor
    de bună vecinătate în întreaga regiune. Este un exemplu şi pentru alte state, a
    subliniat comisarul Johannes Hahn:


    Principalul obiectiv al politicii de
    extindere a UE este continuarea exportului stabilității. Nu putem și nu vom
    importa disputele bilaterale și instabilitatea pe care o implică. De aceea
    există o nevoie urgentă ca Balcanii de Vest să facă mai multe progrese în ceea
    ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea
    regională, inspirată de exemplul acordului istoric dintre Macedonia de Nord și
    Grecia. Ambele țări au adoptat reforme, în special în domeniul stabilit de
    Consiliu în unanimitate în iunie 2018, pe această bază, Comisia recomandă
    Consiliului să deschidă negocierile de aderare acum atât cu Albania, cât și cu Macedonia
    de Nord.


    Deși înregistrează progrese în unele domenii, Muntenegru și Serbia
    trebuie să acționeze cu mai multă hotărâre și cu eforturi substanțiale în
    domenii esențiale. Țările au nevoie urgentă să implementeze reforme în domeniul
    statului de drept, pentru a fi mai puternic și mai credibil. În ceea ce
    priveşte Turcia, în iunie 2018, Consiliul a constatat în unanimitate că
    negocierile de aderare au încetat în mod efectiv și că nu se pot lua în
    considerare alte capitole pentru deschidere sau închidere. Faptele care stau la
    baza acestei evaluări rămân în continuare.


    Evaluările
    arată că Turcia continuă să se îndepărteze de Uniunea Europeană, constatându-se
    o regresie serioasă în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului,
    independenţa justiţiei şi stabilitatea politicii economice. În ceea ce priveşte
    Bosnia şi Herţegovina, Comisia consideră că negocierile ar trebui deschise
    odată ce va fi atins gradul necesar de respectare a criteriilor de aderare şi
    în special a criteriilor politice, care impun stabilitatea instituţiilor,
    garantând în special democraţia şi statul de drept.