Radio România Internațional

Tag: extradare

  • Cooperare în domeniul judiciar

    Cooperare în domeniul judiciar

    Fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, va fi adus în România pentru a-şi ispăşi pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Acesta a fugit din ţară la 24 noiembrie 2023, imediat ce instanţa a pronunţat sentinţa, dar a fost prins de poliţiştii germani 4 zile mai târziu în Gara Augsburg din Germania. Cherecheş s-a opus extrădării invocând condiţiile grele din penitenciarele româneşti. În instanţa din Germania, procurorii români au argumentat însă că în sistemul penitenciar din România sunt respectate toate cerinţele Curţii Europene a Drepturilor Omului, iar magistraţii germani le-au dat dreptate.

    Ministrul român al justiţiei, Alina Gorghiu, a declarat că decizia instanţei germane este o dovadă în plus a faptului că nivelul de cooperare judiciară în materie penală cu Germania este unul de excepţie.

    Alina Gorghiu:  “Cătălin Cherecheş va rămâne în arest până la momentul preluării de către autorităţile competente din România. Termenul este de 10 zile de predare de la hotărârea luată de instanţa din Germania, în speţă până la sfârşitul acestei luni vom avea fugarul în penitenciarul din România. Parchetul din München, în comunicarea pe care ne-au făcut-o, ne-a informat faptul că această hotărâre a instanţei poate fi atacată, însă procedura de predare a lui Cătălin Cherecheş în România către autorităţile române nu este cu nimic afectată.”

     

    Cătălin Cherecheş este însă doar un nume dintr-o amplă listă de persoane care au găsit de cuviinţă să se sustragă de la extecutarea unor pedepse cu închisoarea în România. Printre alte nume sonore amintim de fostul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Combatere a Terorismului, Alina Bica, sau nepotul Regelui Carol al 2-lea, Paul Lambrino. În acest context, ministrul român al Justiţiei a semnat la Roma o declaraţie comună cu omologul italian, Carlo Nordio, în vederea unei cooperări judiciare mai strânse în materie penală pentru aducerea în ţară a celor care fug de executarea pedepselor. Ea a arătat că, în 2023, statul român a adus din Italia 120 de condamnaţi fugari, iar de la începutul acestui an alţi doi, deşi între 15 şi 20 de procente din numărul solicitărilor făcute de România sunt încă respinse de instanţele italiene.

     

    Totodată, Gorghiu a amintit că a iniţiat două legi importante în acest domeniu, respectiv “Legea fugarilor”, prin care persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de 7 zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani, dar şi o lege prin care fugarii vor plăti cheltuielile de aducere în ţară. Ministrul a precizat că, anul trecut, România a repatriat 803 fugari şi a plătit peste 2 milioane de euro pentru aceste proceduri.

  • Jurnal românesc – 17.06.2019

    Jurnal românesc – 17.06.2019

    România
    se află pe locul al doilea între țările care au cerut extrădarea din Marea
    Britanie a unor cetățeni români pe numele cărora au fost emise mandate europene
    de arestare    . 1750 de români certați cu legea se ascund în
    Marea Britanie. Între ei, Puiu Popoviciu și Alexander Adamescu,
    pe care un Brexit fără acord i-ar avantaja. Pe primele locuri se află Germania,
    cu 2.975 de mandate, și Polonia, cu 2.174 emise. Polonia este țara care a cerut
    extrădarea celui mai mare număr de cetățeni proprii, iar România se află pe
    locul al doilea.




    Guvernarea ineficientă, corupția endemică și infrastructura țin România pe loc. Guvernarea și corupția sunt cele mai mari probleme ale României identificate de un raport al Legatum Institute, care analizează drumul de la sărăcie la prosperitate. Studiul este realizat pe baza datelor furnizate de Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, precum și de alte instituții și arată o situație contradictorie. În România există un solidă bază pentru dezvoltare, dar, în aproape orice domeniu analizat, sunt mari decalaje față de celelalte țări europene, potrivit Radio Europa Liberă. Cercetarea arată că România are motive să fie optimistă în privința dezvoltării economice, însă ineficiența guvernării, corupția endemică și acceptarea ei la nivel de mentalitate, ca și proasta infrastructură, țin România pe loc.

    Un exemplu – România are una dintre cele mai mai mari viteze de internet și cele mai bune infrastructuri de comunicare digitală, însă peste 40% din populație nu are acces la internet, doar 25% din populație folosește instrumentele tehnologiei digitale, de tipul cumpărăturilor online sau al serviciilor bancare, una dintre cele mai scăzute rate din lume. Aproape toate domeniile analizate sunt afectate de corupție, arată studiul. La nivel național, dezvoltarea infrastructurii este pusă în pericol de posibilitatea ca României să-i fie tăiate fondurile comunitare ale UE din cauza nerespectării statului de drept. De la căderea comunismului, spune raportul, România a construit un sistem democratic multipartid, a crescut standardele de trai, în comparație cu epoca Ceaușescu și a obținut statutul de membră a NATO și UE. Aceste evenimente au marcat o deschidere economică de anvergură și reprezintă fundația solidă pentru o creștere și mai consistentă.




    La Gradina Zoo Braşov s-a deschis cel mai mare planetariu din România şi
    unul dintre cele mai moderne din Europa    . Planetariul
    este dotat cu un ecran sub formă de cupolă, pe care se proiectează nu doar
    imagini cu spaţiul cosmic, ci şi filme documentare despre Terra şi Univers. Clădirea
    are cea mai mare şi mai modernă sală din România, cu o capacitate de 105
    locuri, din care două sunt pentru persoane cu dizabilităţi. Planetariul este
    construit sub forma unui amfiteatru şi are o înclinaţie asemenea axei Pământului,
    de 23,5 grade. Tavanul sălii este sub formă de cupolă, cu o deschidere de
    aproximativ 14 m, iar fundalul sonor este asigurat de un sistem performant, de
    ultimă oră.



    3.000
    de românce pot cere ecografii mamare gratuite în România    . În lume, la fiecare minut, o femeie moare
    din cauza cancerului de sân. În România, 25 de femei află zilnic că suferă de
    această formă de cancer. România este ţara cu cea mai mare mortalitate cauzată
    de cancerul la sân, din cauză că femeile amână controalele periodice şi ajung la
    medic în stadii deja târzii ale bolii. Un cabinet medical mobil dotat cu
    ecograf de ultimă generaţie va ajunge şi anul acesta în 20 de oraşe din România
    şi va oferi consultaţii senologice gratuite femeilor.

  • Poziția UE rămâne neschimbată în problema Cataloniei

    Poziția UE rămâne neschimbată în problema Cataloniei

    Pe 25
    martie 2018, în timp ce se afla pe teritoriul landului german
    Schleswig-Holstein    , fostul lider catalan Carles Puigdemont a fost arestat de poliția
    locală    . Acțiunea autorităților germane a avut loc după ce Spania a emis un
    mandat internaţional de arestare pe numele său, cu acuzațiile de organizare de
    rebeliune și de cheltuire a fondurilor publice în acest scop. Curtea Supremă de
    Justiție de la Madrid a mai emis alte cinci mandate internaționale de arestare
    pentru încă cinci politicieni catalani care au organizat referendumul de pe 1
    octombrie 2017, scrutin care s-a soldat cu 92% dintre voturi în favoarea
    independenței Cataloniei.


    Arestarea
    lui Puigdemont, care s-a refugiat în Belgia după rezultatele referendumului,
    readuce în atenția opiniei publice europene un subiect care nu era nici pe
    departe încheiat. În ciuda alegerilor din Catalonia care s-au desfășurat în
    luna decembrie 2017 și care au produs o majoritate fragilă mișcării pentru
    independență, refugierea lui Puigdemont și tensiunile acumulate în societatea
    spaniolă au stârnit reacții, inclusiv în instituțiile Uniunii Europene. În
    repetate rânduri, blocul comunitar a reafirmat sprijinul său pentru ordinea
    constituțională spaniolă și a considerat chestiunea referendumului catalan
    drept una internă a Spaniei.


    Arestarea lui Puigdemont s-a soldat
    cu proteste violente la Barcelona în care peste 50 de persoane au fost rănite
    și alte 3 arestate. În același timp, ea a provocat și manifestații la Madrid în
    care s-au cerut extrădarea și judecarea conform legii spaniole. În urma noilor
    evoluții în cazul Puigdemont, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene
    Alexander Winterstein a fost întrebat dacă Uniunea își menține poziția față de
    independența Cataloniei și în ce măsură mandatul european de arestare pentru terorism
    și crimă organizată este folosit acum împotriva celor care organizează o
    revoltă: Poziția noastră
    este bazată pe relația naturală a Comisiei, dată de legislația Uniunii
    Europene, cu drepturile constiuționale, cu ordinea constituțională a statelor
    membre. Aceasta este poziția pe care nu ne-o vom schimba. Mă întrebați de
    deciziile juridice pe care nu le vom comenta aici și nici în altă parte. Pot să
    spun că președintele Juncker este în contact cu toți cei care sunt în drept să
    soluționeze chestiunea. Mandatul european de arestare este o procedură
    judiciară menită să ușureze cooperarea între autoritățile judiciare în Uniunea
    Europeană. Și această procedură nu poate fi obiectul unor comentarii din partea
    Comisiei Europene asupra unor cazuri particulare.


    Pe 26
    martie 2018, tribunalul din Schleswig-Holstein a decis ca fostul lider catalan să
    rămână deocamdată în arest. Decizia de extrădare va aparține unei instanțe
    superioare și va fi luată în termen de 30 de zile.


  • Proceduri judiciare în cazul „Sebastian Ghiţă”

    Proceduri judiciare în cazul „Sebastian Ghiţă”

    La aproapre patru luni de la dispariţia sa, fostul deputat şi om de afaceri român Sebastian Ghiță a fost identificat și reținut în noaptea de 13 spre 14 aprilie de autoritățile din Serbia în baza mandatelor emise în România. Pe numele lui sunt deschise mai multe dosare penale şi era căutat pin Interpol. Fostul parlamentar a fost localizat la Belgrad, unde a fost prins după ce la un control al poliţiei s-a legitimat cu permis de conducere şi buletin de Slovenia. El este acum în arest preventiv şi este cercetat pentru posesie de acte false, însă autorităţile române vor ca el să fie adus şi judecat în ţară.



    Procedura de extrădare este pregătită, spune ministrul român al Justiţiei, Tudorel Toader. El a explicat că aşteaptă documente de la instanţele din România emitente ale mandatului de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, urmând că imediat apoi să fie demarată procedura de extrădare. Fostul deputat ar putea fi judecat însă şi în Serbia, dacă autorităţile din această ţară constată că a comis o infracţiune pe teritoriul lor. Lucrurile se pot complica şi mai mult, iar extrădarea ar putea fi chiar amânată în situaţia în care Sebastian Ghiţă ar cere azil politic în Serbia.



    Poliţiştii români au avut o contribuţie importantă la reţinerea fostului parlamentar şi au făcut schimb de date şi informaţii cu colegii lor din Serbia şi Slovenia. Acţiunile lor au fost coordonate de procurorul de caz, iar rezultatele au fost transmise operativ autorităţilor sârbe. Cinci dosare penale îl vizează în prezent pe Sebastian Ghiţă. El este acuzat, printre altele, de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani, cumpărare şi trafic de influenţă, şantaj, constituire a unui grup infracţional organizat şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.



    În ultimii ani, firmele lui Sebastian Ghiţă au făcut afaceri foarte profitabile cu statul român, în valoare de zeci de milioane de euro. După ce a dispărut, el a făcut mai multe dezvăluiri incendiare la un post TV pe care-l controla, în urma cărora fostul numar 2 din SRI, generalul Florian Coldea a fost demis şi trecut în rezervă. Cei doi ar fi petrecut mai multe vacanţe împreună şi ar fi fost apropiaţi. În calitate de deputat, in perioada 2012-2016, Sebastian Ghiță a făcut parte din Comisia parlamentară de control a SRI. În plus, o parte din afacerile sale se derulau chiar cu această instituţie, multe dintre contracte fiind secretizate prin invocarea confidențialității tehnologiei livrate.