Tag: Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics

  • Weltstärkster Laser neben Bukarest ist funktionstüchtig

    Weltstärkster Laser neben Bukarest ist funktionstüchtig

    Die Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics (kurz: ELI), die weltweit stärkste Laseranlage, besteht aus zwei Hochleistunglasern von jeweils 10 Petawatt, zwei kleineren von jeweils einem Petawatt und wiederum zwei weiteren von je 100 Terawatt. Das System soll insgesamt 10% der Stärke der Sonnenenergie entwickeln und arbeitet zusammen mit einer anderen weltweit einzigartigen Anlage, die einen Hochleistungsgammastrahl generiert. Am kleinen Ort nahe Bukarest konzentrieren sich 30 Jahre Forschung, die Abermillionen Euro gekostet haben — mehr Hightech geht gar nicht. Die Spiegel des Lasers sind weltweit einzigartig, sagen die Verantwortlichen in Măgurele. Der Direktor des Projektes, Nicolae Zamfir, Mitglied der rumänischen Akademie der Wissenschaften, erinnert sich, dass vor 2013 hier nur eine Idee stand: dass Europa den USA das Forschungswasser reichen kann: Ich glaube, dass niemand mit einer solchen phantastischen Entwicklung gerechnet hat. Vor 10 Jahren war es ja nur ein Einfall — heute ist die ELI echt und besteht nicht nur auf dem Papier und steht kurz davor, mit wissenschaftlichem Material ausgestattet zu werden“, begeistert sich Nicolae Zamfir.




    Die 100 Tausend Tonnen schwere Anlage steht auf einer Plattform, die sich auf 1000 Pfeiler stützt, die ihrerseits mit Dämpfervorrichtungen versehen sind. Das in Rumänien entwickelte Baukonzept ist so gedacht worden, dass die Anlage unter allen Umständen die Ausrichtung und den Winkel der Laser- und Gammastrahlenbündel beibehält. Selbst bei Erdbeben darf sich die Anlage um keinen Mikron bewegen. Gekostet hat das Projekt 350 Millionen Euro, davon kamen 20% vom Staat und der Rest von der EU-Kommission.




    13 Länder hatten sich für das Projekt beworben — Rumänien gewann den Zuschlag und gehört nun zu den wichtigen Akteuren, sagt Nicolae Zamfir: Wir versuchen, hier auch die Grundlagen für das künftige Forschungsinstitut ELI-ERIC zu setzen, eine neuartige Konstruktion, die neulich vom Europäischen Parlament genehmigt wurde und nach europäischen Vorschriften arbeiten soll. Wir hoffen, dass auch Deutschland dem Konsortium beitritt — denn neben Rumänien, Ungarn und Tschechien, wo Teile der Anlage stehen, brauchen wir auch die anderen Partnerländer — es geht um ihre wissenschaftliche Kompetenz, aber auch um ihre Finanzmacht. Wir stellen uns darauf ein, dass die gesamte europäische Forschungscommunity an den Experimenten hier teilnehmen wird“, sagt der Projektleiter.




    Die ELI-LP ist für Rumänien, aber auch für die EU bemerkenswert — Gunther Krichbaum, der Chef des Europaausschusses im Deutschen Bundestag, besuchte das Zentrum in Măgurele und betonte, wie wichtig solche Projekte für die Wettbewerbsfähigkeit der EU im Verhältnis zu den USA, Japan oder China sind: Ich glaube, es ist eine riesige Chance. Ich habe das Engagement der Beteiligten bemerkt und das ist wahrscheinlich nur der Anfang. Weitere Projekte könnten folgen, denn Rumänien hat gut qualifizierte Fachkräfte und gute Universitäten. Es ist eine Möglichkeit, den Brain Drain zu vermeiden, denn das sind gute inländische Perspektiven für gut ausgebildete Leute“, so Krichbaum.




    Von der Forschungsarbeit in Magurele könnten Physik, Astronomie und Medizin schöpfen. Schon 2010 listete ein Wei‎ßbuch der Laseranlage über 200 mögliche Versuche auf. Einige haben mit der Krebsheilung zu tun, andere mit der Entwicklung strahlensicherer Kleidung für Astronauten auf dem Weg zum Mars. Für Rumänien als Gastgeberland der Anlage bedeutet das eine Verbesserung des Stellenwerts der nationalen Forschungsarbeit, eine bessere Einbindung in die europäischen und internationalen Forschungsverbunde und einen wichtigen Transfer von Technologie, aber auch Chancen für konkretes Wirtschaftswachstum — denn neue Investoren werden an Parks für die Entwicklung von Industrie, Technik und Forschung interessiert sein.

  • Laserul de la Măgurele, funcţional

    Laserul de la Măgurele, funcţional


    Laserul de la
    Măgurele, din apropierea Bucureştiului, a fost asamblat şi testat în forma
    finală. ELI-NP, Extreme-Light
    Infrastructure-Nuclear Physics, cel mai puternic din lume în acest moment, este
    format din două lasere de mare putere, de 10 petawați, plus două lasere de câte
    un petawat și alte două lasere a câte 100 de terawați fiecare. Sistemul, gândit pentru a dezvolta 10% din
    puterea Soarelui, va funcționa împreună cu un alt sistem unic la nivel mondial,
    un fascicul de raze gama de mare putere. La Măgurele sunt rezultatele
    ultimilor 30 de ani de cercetare pe plan mondial, cu miliarde și miliarde de
    dolari investiți în cercetare. Este cea mai înaltă tehnologie a momentului.
    Oglinzile laserului, de exemplu, sunt unicat, nu s-a mai fabricat niciodată
    așa ceva în lume, au explicat responsabilii de la Măgurele. Proiectul a început
    în 2013 și va fi complet finalizat în 2019.


    Academicianul Nicolae Zamfir,
    directorul proiectului, vorbeşte despre modul în care a evoluat ceea ce în urmă
    cu un deceniu era doar un început – implicarea în dezvoltarea unui proiect de
    anvergură care să ajute cercetarea şi inovarea europene să ţină pasul cu
    competiţia Statelor Unite, Chinei sau altor mari actori importanţi în domeniu.
    Nicolae Zamfir: Cred că nimeni nu se aştepta la o evoluţie atât de
    fantastică. Acum 10 ani era doar o idee. Şi acum, constatăm că ELI este ceva
    real, nu numai pe hârtie, ci chiar în fapt. Există trei facilităţi care sunt
    construite, utilarea lor cu echipamente ştiinţifice se va termina în curând. Deci,
    este un progres extraordinar în 10 ani de la idee, la materializarea de o
    asemenea anvergură.


    Întreaga structură, de 100.000 de tone, este poziţionată pe o platformă susţinută de 1.000 de piloni
    sprijiniți în arcuri și amortizoare. Soluția tehnică a construcției,
    românească, a fost concepută pentru a păstra alinierea fasciculului laser şi a
    fasciculului gama. Pentru că structura nu are voie să miște mai mult de un
    micron, în caz de cutremur. Costurile se ridică la 350 de milioane de euro, 20%
    din surse guvernamentale, restul fonduri nerambursabile de la Comisia
    Europeană. În competiţia pentru găzduirea proiectului european au intrat 13
    ţări interesate de fondurile europene aflate în joc, dar şi să obţină şansa de
    a face un salt considerabil într-un domeniu în care aveau tradiţie şi de care
    erau interesate.


    Acum, România este un
    jucător major, spune Nicolae Zamfir, care a vorbit şi despre faptul că la
    Măgurele va fi găzduit institutul de cercetare ELI-ERIC: Încercăm să punem bazele viitorului institut ELI-ERIC, un tip de instituţie nou, aprobat recent de Parlamentul
    European, care se va conduce după regulile europene. Şi sperăm ca Germania să
    devină membră a acestui consorţiu, împreună cu ţările-gazdă. Sigur, obligatoriu
    vor fi România, Ungaria, Republica Cehă, însă avem nevoie de prezenţa
    celorlalţi, atât datorită forţei lor ştiinţifice, cât şi financiare. Ne
    aşteptăm ca toată comunitatea ştiinţifică europeană să participe la
    experimentele care se vor face.


    ELI-LP este
    considerat un proiect remarcabil
    atât pentru România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană. Vorbind despre
    ELI şi despre viitoarea structura ELI-ERIC, Gunther Krichbaum, preşedintele
    Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestagului, care a vizitat centrul de la
    Măgurele, a subliniat necesitatea dezvoltării proiectelor europene de o
    asemenea anvergură, care pot asigura competitivitatea Uniunii Europene cu SUA, Japonia sau China: Cred că
    este o şansă imensă. Am văzut implicarea tuturor celor care lucrează în acest
    proiect şi probabil că este numai începutul. Alte proiecte ar putea urma,
    pentru că România are oameni bine calificaţi. Aveţi universităţi bune în ţară. Este
    o modalitate care va ajuta să evitaţi hemoragia de creiere, pentru că aveţi
    posibilitatea de a oferi în ţară acestor oameni bine pregătiţi o perspectivă
    profesională.


    Domeniile în
    care ar putea avea impact cercetarea de la Măgurele sunt numeroase, incluzând
    fizica, astronomia şi medicina. În anul 2010, când a fost scoasă o carte albă a proiectului ELI-NP, au
    fost evidenţiate peste 200 de experimente care urmează să se deruleze cu aceste
    echipamente unicat mondial. Unele se referă la cercetarea în domeniul medical,
    pentru combaterea cancerului, de exemplu, altele la cercetarea în domeniul
    spațial, respectiv producerea unor materiale rezistente la radiațiile cosmice,
    pentru protecția astronauților în drum spre Marte.


    Ca stat membru gazdă al ELI-ERIC, România va contribui la
    îmbunătățirea domeniului cercetării științifice la nivel național, va consolida
    participarea cercetării românești la circuitul european și internațional, la
    transferul și dezvoltarea tehnologică, ce constituie preocuparea de bază a cercetării
    mondiale și europene. De asemenea, va crea premise pentru dezvoltarea
    transferului de tehnologie și stimularea dezvoltării economice prin atragerea
    de investitori, incluzând dezvoltarea de parcuri științifice și tehnologice și
    parcuri industriale.

  • Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române: interviuri cu ambasadori

    Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române: interviuri cu ambasadori

    La Bucureşti a continuat Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române



    A treia zi a Reuniunii a fost dedicată tematicii economice, prin sesiunea cu tema Rolul comunităţii de afaceri în diplomaţia economică”, găzduită de către Camera de Comerţ şi Industrie a României. Obiectivul principal al secţiunii economice a fost dezbaterea evoluţiilor recente şi a perspectivelor economiei româneşti, cu accent pe principalele politici şi obiective de dezvoltare economică.



    A doua parte a zilei a inclus o vizită de documentare la sediul Extreme Light Infrastructure — Nuclear Physics de la Măgurele. Vizita la complexul Laserului de la Măgurele a reprezentat un prilej pentru ambasadorii români de a afla detalii despre stadiul actual şi etapele viitoare de dezvoltare ale centrului de la Măgurele, complex de excelenţă la nivel european şi internaţional în domeniul cercetării laserilor de putere înaltă, în vederea promovării active a proiectului în plan extern, pentru extinderea reţelei de parteneriate şi proiecte internaţionale.




    Interviuri cu ambasadori



    Reporterul RRI Nicoleta Stoica a realizat interviuri cu câţiva ambasadori ai României prezenţi în aceste zile la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. Una dintre cele mai importante comunităţi de români se află în Germania. Colega noastră a stat de vorbă cu Ambasadorul României în Germania, ES Emil Hurezeanu:





    În Italia se află cea mai numeroasă comunitate de români de peste graniţele ţării. Un interviu cu Ambasadorul României în Italia, ES George Bologan:



  • Ambasciata d’Italia saluta visita Klaus Iohannis a laser Magurele

    Ambasciata d’Italia saluta visita Klaus Iohannis a laser Magurele

    L’Ambasciata d’Italia a Bucarest è molto lieta della visita del presidente romeno, Klaus Iohannis, all’Istituto di Fisica Nucleare di Magurele, nei pressi di Bucarest, dove sono in corso i lavori al più grande progetto scientifico della regione. Si tratta di un laser di altissima potenza, nell’ambito del progetto ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), in cui l’Italia svolge un ruolo fondamentale.



    Nei mesi scorsi, si è conclusa la gara per la costruzione del sistema GSB (Gamma Beam System), nell’ambito del progetto, aggiudicata da un consorzio europeo guidato dall’Istituto Nazionale di Fisica Nucleare d’Italia. Accanto all’INFN, il consorzio raggruppa anche altri istituti di ricerca e imprese europee di prestigio.



    Grazie a questo progetto, Magurele diventerà un valoroso centro di ricerca scientifica per la fisica nucleare che consentirà nuovi scambi di know-how e trasferimenti di tecnologie, creando allo stesso tempo un cluster di aziende specializzate in high-tech, che attirerà un numero considerevole di ricercatori e scienziati di più Paesi, ricorda l’Ambasciata d’Italia nel comunicato.



    Lo scorso novembre, nell’ambito del semestre italiano di Presidenza dell’UE, l’Ambasciatore d’Italia a Bucarest, Diego Brasioli, insieme alla Rappresentanza della Commissione Europea in Romania, ha promosso la visita degli ambasciatori degli stati UE al progetto ELI-NP finanziato da fondi comunitari, con il sostegno e la partecipazione del ministro con delega alla Ricerca scientifica e del ministro incaricato alla gestione dei fondi europei, precisa ancora la fonte.