Radio România Internațional

Tag: extremism

  • November 4, 2022 UPDATE

    November 4, 2022 UPDATE

    LAW Romania’s
    president Klaus Iohannis Friday signed into law a bill banning convicted offenders
    from running for public offices such as senators, deputies, mayors, chairs or
    members of county councils and others. Under the said law, the ban does not
    apply in cases involving rehabilitation, amnesty or decriminalisation.




    AIRCRAFT Romania has signed an agreement to purchase 32 F-16
    fighters from Norway. According to the Defence Ministry, the first aircraft
    will be delivered towards the end of next year, and total costs amount to EUR 388
    mln. The ministry also explains that the aircraft will be operational and fit
    for use for another at least 10 years. The agreement is supported by the US
    Government and is a capability transfer between 2 NATO member states, aimed at
    enhancing Romania’s defence capacity and at ensuring the country’s contribution
    to the collective defence as part of the Alliance. At present the Romanian Air
    Forces operate 17 F-16 fighters.


    TRADE The volume
    of trade exchanges between Romania and Germany in the first 9 months of the
    year exceeded EUR 28 bln, 18% higher than in the same period last year, says
    the Federal Statistics Office quoted by the Romanian-German Chamber of Commerce.
    According to the same sources, German exports to Romania stood at roughly EUR 15
    bln, while imports exceeded EUR 13 bln, placing Romania on the 19th position in
    a ranking by exports and on the 21st position in terms of imports. Federal
    authorities have voiced hope that Romania will join the Schengen zone as soon
    as possible in what is seen as a strong political signal acknowledging the
    country’s positive achievements in terms of European integration.


    EXTREMISM The Romanian Radio Broadcasting Corporation condemns the
    xenophobic statements made by a Hungarian politician on a visit to Sfântu
    Gheorghe (central Romania). Barna Bartha, a Deputy affiliated with the
    extremist party Mi Hazánk (Our Motherland) made racist statements concerning
    Roma and Jewish people, and threatened Boróka Parászka, a Hungarian ethnic
    employed as a journalist with Radio România Tîrgu Mureş. The management of the
    Radio Broadcasting Corporation sees these statements as unacceptable and a
    serious attack against basic rules of democracy and against the rule of law. PM
    Nicolae Ciuca also described the threats against journalist Paraszka Boroka as
    a serious attack on democratic values and urged the relevant authorities to
    use their legal powers to protect the members of mass media. Mi Hazánk is a
    far-right party in Hungary, set up 4 years ago by dissidents from Jobbik party
    after its leaders moved away from the organisation’s radical roots.


    UKRAINE Some 4.5
    million Ukrainians, accounting for one-tenth of the country’s population, were
    left without electricity on Thursday night, after Russian attacks on the
    country’s energy network. Power went out both in the capital Kyiv and in 10
    other regions. The Ukrainian president Volodymyr Zelenskyy said the Russians
    cannot beat Ukraine on the battlefield, so they try to break our people by
    resorting to energy terrorism. Meanwhile, Ukraine firmly condemned the
    massive displacement of civilians in Russian-controlled Kherson region (south)
    for fear of a massive Ukrainian counteroffensive. Civilians were reportedly
    also moved in the neighbouring region of Zaporizhzhia and in Crimea, the
    peninsula annexed by Russia in 2014, as well as in the eastern provinces of Luhansk
    and Donetsk, partly controlled by pro-Moscow secessionists. (AMP)

  • Comisia vrea să intensifice lupta împotriva terorismului și combaterea extremismului

    Comisia vrea să intensifice lupta împotriva terorismului și combaterea extremismului

    Europa a fost cu regularitate ținta atacurilor teroriste după al doilea război mondial. Inițial cele mai mari amenințări veneau din partea unor grupări extremiste de dreapta sau de stânga ori a separatiștilor. Ulterior a apărut amenințarea radicalismului musulman, care s-a intensificat în perioada de vârf a rețelei Al Qaida și apoi, din nou, în anii de după apariția Statului Islamic. Atacurile care au avut loc recent în mai multe orașe europene au arătat că înfrângerea Statului Islamic în Irak și Siria nu a dus și la dispariția amenințării terorismului. În plus, dincolo de extremiștii musulmani, în Europa au fost active și extremiști motivați ideologic, în special de extrema dreaptă.


    Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat că pentru a se proteja de amenințarea teroristă și de cea a radicalismului, europenii trebuie să construiască societăți incluzive, în care fiecare să își găsească locul, întrucât în acest fel va fi redusă atractivitatea discursurilor extremiste. Schinas a avertizat însă că incluziunea și toleranța nu înseamnă că modul de viață și valorile europene sunt negociabile:

    În ceea ce privește radicalizarea, vreau să fiu foarte clar: modul de viață European și ceea ce reprezentăm nu este opțional. Suntem hotărâți să apărăm acest model și suntem hotărâți ca, în aceeași măsură în care suntem gata să le oferim oamenilor posibilitatea de a se alătura acestor societăți ale Europei și de a se bucura de accesul la ele, să ne apărăm modelul și să îl apărăm de toți cei care vor să îl distrugă.

    Margaritis Schinas a făcut această declarație cu prilejul prezentării unei noi Agende privind combaterea terorismului, prin care Comisia Europeană își propune să sprijine statele membre să răspundă mai bine la amenințarea teroristă. Agenda prevede o serie de măsuri care să permită consolidarea capacității de anticipare a amenințărilor, prevenirea atacurilor teroriste prin combaterea radicalizării, dar și reducerea vulnerabilităților în scopul protejării orașelor și cetățenilor europeni. În sfârșit, strategia propusă de Comisie are și un al patrulea pilon, legat de răspunsul European la atacuri după ce acestea au avut loc, astfel încât impactul acestora să fie diminuat, investigațiile să se poată desfășura rapid iar cei vinovați să fie aduși în fața legii.


  • The elections in France – what is at stake?

    The elections in France – what is at stake?

    Centrist Emmanuel Macron, leader of the En Marche! movement, set up only a year ago, and Marine Le Pen, the representative of the far-right National Front, face off in the second round of elections in France for the presidency. Analysts provide a simple explanation for this: a confused election campaign in a country where the traditional political parties don’t fare that well, at a time when the Western world undergoes profound changes, where institutions are at a disadvantage in terms of political evolutions and the evolution of society.



    Shortly after finding out the results of the first round of the presidential elections, Emmanuel Macron said that he wanted to build a governing majority to change things. He said it would be made up of new faces and new talent, with opening towards anyone. He said that he would not ask where people are from, but if they agree to refresh political life, securing a decent life for the French people, allowing everyone to progress in society, irrespective of their place of origin, if they agree to the idea of a European construction.



    Marine Le Pen, who opposes a united Europe, continued their election campaign by telling French voters that they are faced with a historic opportunity. The stakes of this election, she says, is globalization without rules, which endangers civilization. The French have a simple choice, she said, to either continue on the same path, without borders and without protection, the consequence being outsourcing jobs, unfair international competition, mass migration, and the free circulation of terrorists. Her counter-proposal is protecting jobs, purchasing power, as well as national security and identity.



    Analyzing this first round of elections, Valentin Naumescu, a professor with the Babes-Bolyai University of Cluj, hailed the fact that Emmanuel Macron, the pro-European candidate, won the first round of the elections, which makes it very likely that he will become the next president of the French republic on May 7:



    “This new French presidency will still be engaged with the EU, and within the broad strokes of liberal democracy. That is the good news. If we look closer, however, we notice that the two biggest post-war parties in France, the republicans and the socialists, have lost popular support, democratic support, since for the first time in the history of the fifth republic they didn’t manage to field a candidate that makes it to the second round. This is a sign that we are witnessing a certain type of political polarization, on a new axis. So far, the axis of political polarization is center right to center left, with extremes under 10% and with insignificant center parties. Now we are seeing a spectacular shift of the political rift, between extreme parties, on the one hand, to center parties, on the other. It is a political and ideological polarization, of various sets of values, but this is a rise in extremism, in populism, in anti-European nationalist movements, be they on the left or the right, which have naturally fed a reaction from the rational, decent majority of the French democratic group. This is an unhoped for opportunity for the pro-European liberal political center to reinvent itself and to get into the competition, hopefully a winning one, against the French extreme right.



    The ascent and consolidation of extremism results in the natural reaction to mobilize the rational majority to vote, according to Valentin Naumescu:



    “I am not optimistic enough to say that the anti-European populist wave has passed. It has not, it is at the highest level in post-war Europe, but fortunately it does not have critical mass in order to win elections. This is the full part of the glass.



    According to Valentin Naumescu, this may be the most important signal sent by the presidential elections in France, the fact that a major part of French society, fortunately still in the majority, wishes to defend its values, just like the Dutch did on March 15, when the voter turnout was 83%. In the first round of elections in France, on April 23, the turnout was almost 80%. These are examples of political and civic engagement, showing that the battle is not yet lost, according to Valentin Naumescu. What is certain is the fact that, given the international context, the presidential elections in France may be the most important in the last few decades. The French are not as much electing their president, as choosing their path and that of the European Union. (Translated by C. Cotoiu)

  • October 19, 2015 UPDATE

    October 19, 2015 UPDATE

    Romanian President Klaus Iohannis will meet on Tuesday in Bucharest with a delegation of the International Monetary Fund. The IMF representatives have already discussed with Romanian Finance Ministry officials about the state budget for 2016. Last week, Finance Minister Eugen Teodorovici said he considered the possibility of signing a new accord with the IMF. As of 2009 and up to present Romania has forged three consecutive loan agreements with the IMF and the EU. The last one expired last month.




    British Prime Minister David Cameron presented on Monday his governments counter-extremism strategy, designed to tackle fanatics and hate preachers and restrict their activities. According to this new strategy, parents of children aged 16 and 17 have the power to request the cancellation of passports if they suspect their children are under the influence of extremists. Also, anyone with a conviction or civil order for extremist activity will be automatically barred from working with children and vulnerable people. British police estimate that at least 700 people from the UK have travelled to support or fight for jihadist organisations in Syria and Iraq such as Islamic State.




    Romania’s Senate ratified on Monday an Accord on the reimbursable loan of 150 million euros granted to the neighbouring Republic of Moldova, an ex-Soviet state with a majority Romanian-speaking population. Romanian senators unanimously voted in favor of the Accord, which had already been green-lighted by deputies. Moldova needs Romania’s financial assistance to finance its budget deficit estimated at 3.8% of the GDP in 2015. The Republic of Moldova is shaken by a huge scandal as its former Prime Minister, Vlad Filat, has been arrested for his alleged direct involvement in the disappearance, from the banking system, of 1 billion dollars.




    The Palestinian President Mahmoud Abbas received Romania’s Foreign Minister Bogdan Aurescu on Monday in Ramallah. The two officials discussed about the current situation in the Middle East and the possibility for peace talks between Palestinians and Israelis to be resumed. Previously, the Romanian official visited the Yad Vashem Holocaust History Museum in Jerusalem, whose representatives voiced appreciation at the measures taken by Romania to combat anti-Semitism. In Israel, Aurescu met with the country’s Prime Minister Benjamin Netanyahu, to discuss ways to consolidate bilateral ties and cooperation in various fields such as investment, energy, tourism and agriculture.




    The Romanian Senate passed the postal voting bill on Monday. The bill was supported by both the Social Democrats, in power, and the Liberal opposition. The postal voting system will be used in the parliamentary, presidential and European elections and only applies to Romanian citizens residing or living abroad. The bill has been sent for approval to the Chamber of Deputies, as the Parliaments decision-making body.

  • România condamnă acţiunea teroristă de la Paris

    România condamnă acţiunea teroristă de la Paris

    Stupoare şi în România după cumplitul atentat terorist de miercuri, de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei Charlie Hebdo! Preşedintele Klaus Iohannis şi-a schimbat poza de profil pe pagina sa de Facebook: într-un pătrat negru scrie “Je suis Charlie” (“Eu sunt Charlie”), mesaj care a invadat, de altfel, internetul.



    Atât şeful statului, cât şi premierul Victor Ponta le-au scris omologilor lor francezi. Îi asigur pe toţi partenerii României de întregul sprijin în lupta împotriva terorismului şi a extremismului de orice fel” – spune preşedintele Iohannis. Comunitatea internaţională trebuie să aibă o atitudine fermă în faţa încercărilor teroriste de distrugere a statului de drept, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”. România este solidară cu Franţa şi condamnă ferm actul de terorism care afectează libertăţi fundamentale” — declară şi premierul Ponta.



    Iar ministrul de externe, Bogdan Aurescu, declară: Este un act de o gravitate extremă împotriva presei, împotriva reprezentanţilor presei şi, prin urmare, un atac la însăşi esenţa democraţiei şi a valorilor şi libertăţilor fundamentale.



    La Ambasada Franţei din Bucureşti drapelul a fost coborât în bernă, iar bucureştenii au adus flori şi au aprins lumânări. Cât despre ambasadorul François Saint-Paul, acesta a mulţumit tuturor românilor şi autorităţilor de la Bucureşti pentru mesajele de susţinere. Corul celor care îşi exprimă furia, dar şi solidaritatea faţă de cei care au făcut un credo din dreptul la exprimare liberă, este mondial.



    Într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro, cunoscutul romancier şi eseist Pascal Bruckner vede în masacrul cu sânge rece din capitala franceză — cel mai grav din Franţa din ultimii peste 50 de ani — o nouă etapă în războiul pe care islamismul radical îl duce împotriva democraţiilor occidentale. Autorii unor astfel de acte sunt islamo-fascişti. Iar victimele de la Charlie Hebdo, n.a. între care patru din cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi, sunt primii reprezentanţi ai Rezistenţei în acest nou război.” — este de părere Bruckner. În viziunea lui, radicalizării islamului i-ar putea răspunde radicalizarea orbirii. Or tragedia de la Paris trebuie să deschidă ochi! Jurnalismul — pasiune şi meserie — se hrăneşte din libertatea de expresie. Echivalează, uneori, şi cu o luptă, doar că dusă cu creioanele sau cu stilourile.



    Charlie Hebdo — scrie editorialistul publicaţiei Le Nouvel Observateur — trebuie să devină un simbol: acela al rezistenţei împotriva furiei şi a fanatismului. Pentru că atentatul echivalează cu un atac fără precedent contra presei, democraţiei şi a întregii naţiuni.



    Actuala putere socialistă de la Paris, în particular, şi întreaga clasă politică franceză, în general, strânge rândurile şi face apel, la unison, la unitate şi solidaritate. Stigmatizează laşitatea teroriştilor şi dă asigurări că nu ei sunt cei care vor avea ultimul cuvânt.

  • Strategia crimei

    Strategia crimei

    Teoria clasică a terorismului vorbeşte de obţinerea unor efecte prin acte de teroare, prin acţiuni care depăşesc firescul gândirii umane şi, punând-o în faţa ororii, să o oblige la măsuri pe care nu le-ar fi luat în mod normal. De când societatea umană a descoperit comunicarea publică, din ce în ce mai rapidă, tehnicile teroriste au înflorit, văzându-şi efectele multiplicate uşor. De la atentate împotriva unor lideri politici s-a ajuns la explozii în medii tot mai populate, căutându-se un număr cât mai mare de victime.



    Istoria ne arată că niciodată practicile teroriste nu au avut un efect important, în urma lor rămânând doar moarte şi oroare. Situaţii pe care teroriştii le consideră pe viaţă şi pe moarte dispar în negura timpului, fiind uitate sau rămânând în memoria publică doar ca acte de cruzime nebună, crime absurde. Multe au fost motivele pentru care oamenii au ales să îşi ucidă semenii, la întâmplare şi cât mai mulţi. Vor să impună o anumită idee politică, din extrema dreaptă sau cea stângă, să alunge guverne sau lideri, să elibereze sau doar să se revolte, să atragă atenţia asupra unei situaţii sau să obţină pur şi simplu bani. Pentru toate acestea, oamenii detonează bombe în zone aglomerate, ucigând oameni paşnici pentru care susţin că ar lupta. Deturnează avioane şi omoară ostatecii, sabotează maşini şi trenuri, avioane şi vapoare, producând multă suferinţă, atacă şcoli şi spitale, teatre şi întâlniri publice, căutând o maximă vizibilitate. 11 septembrie 2001 este ziua când toate aceste principii negre au fost aruncate în aer, odată cu mii de oameni şi destine.Din toată această nebunie a lipsit mesajul public care, împreună cu revendicarea, aduce şi solicitarea menită să adune puncte pentru scopul atacatorilor.



    Nu este prea clar ce şi-au propus teroriştii să obţină prin atacurile furibunde din 11 septembrie 2001, dar ele au fost departe de a semăna cu o acţiune teroristă din cele care îngroziseră deja omenirea. Odată cu lipsa revendicărilor, această zi neagră a adus un atac masiv împotriva Statelor Unite chiar în inima acestei mari puteri, a lovit în obiective simbol pentru civilizaţia occidentală, a produs un număr uriaş de victime, a fost pregătit cu mijloace şi în medii occidentale.



    Tipul de extremism religios la a cărui dezlănţuire criminală asistăm în prezent, depăşeşte orice închipuire şi nu poate fi încadrat în tiparele clasice. Însăşi Al Qaida, organizaţia ultrasecretă care a atacat America în 2001, se ţine la distanţă de lupii tineri” care nu au nicio limită în ura lor faţă de omenire.



    Îngrijorătoare este şi dimensiunea fără precedent a implicării unor cetăţeni occidentali în acţiunile teroriste ale noilor islamişti. Ei merg direct în zonele din Siria şi Irak, unde stăpâneşte organizaţia Statul islamic, iar mulţi dintre ei se întorc în ţările occidentale unde trăiesc sau chiar s-au născut. Este o puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pe care îl combat, ca să nu mai vorbim de resursele semnificative pe care i le asigură şi i se vor întoarce împotrivă. Pentru că duşmanul declarat al extemismului religios propus de noii terorişti este statul occidental, cu structurile sale politice, militare şi economice, sau pur şi simplu din cauza democraţiei pe care acesta o o practică.



    De multe ori, criminalii sunt conaţionalii occidentali ai celor măcelăriţi fără milă în numele unor idei confuze. Asasinarea occidentalilor este mediatizată intens în timp ce genocidul ce se consumă zilnic în zonele controlate, cu tehnică modernă occidentală, de extremiştii din organizaţia Statul Islamic, nu va fi, probabil, niciodată cunoscut pe deplin. Terorismul rămâne o crimă dintre cele mai sinistre iar ce se întâmplă acum, în strategia noilor extremişti islamişti, este genocid, asasinat în masă, crimă împotriva umanităţii, şi nimic altceva.

  • Vot pentru Parlamentul European

    Vot pentru Parlamentul European

    După o campanie care a avut prea puţin de-a face cu problematicile europene — adică locuri de muncă, fenomenul migraţiei, politicile sociale – alegerile din România pentru Parlamentul European au oferit, cu o singură notabilă excepţie, rezultatele anticipate. Alianţa electorală de stânga PSD — PC — UNPR, în jurul căreia este construit cabinetul de la Bucureşti, şi-a tras partea leului şi va trimite în legislativul comunitar aproape jumătate din cei 32 de eurodeputaţi ce vor reprezenta România.



    Urmează, la mare distanţă, două formaţiuni de centru-dreapta, PNL şi PDL. Vor mai intra în legislativul de la Bruxelles UDMR şi nou creatul Partid Mişcarea Populară, pro-prezidenţial, aflat la primul test electoral, ambele nu departe de pragul de 5%. Într-o competiţie ce părea să aparţină exclusiv partidelor, succesul actorului Mircea Diaconu ca independent reprezintă o surpriză. Războiul în justiţie purtat de el pentru a obţine validarea unei candidaturi îndelung contestate l-a transformat, în percepţia publică, într-un luptător anti-sistem şi s-a convertit în nesperate voturi.



    Odată încheiat un euroscrutin ce nu a fost mai mult decât un antrenament cu public pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, sezonul negocierilor politice poate fi declarat deschis. Pe zona de centru-dreapta, lucrurile s-au simplificat, întrucât alegerile europarlamentare au trimis în tuşă partide de buzunar, precum Forţa Civică sau PNŢCD, ce pretindeau să joace roluri mult peste statura lor politică în viitoarele pertractări. PNL, numărul unu în opoziţie, confirmat şi de aceste alegeri, consideră că urgenţa este crearea unui front anti-PSD.



    În aceeaşi logică, a luptei împotriva forţelor de stânga, liberalii au anunţat că eurodeputaţii săi vor trece de la grupul ALDE — Alianţa Liberalilor şi Democraţilor Europeni — la Partidul Popular European, pentru a se evita preluarea preşedinţiei Comisiei Europene de către Socialişti. Prin configuraţia politică pe care o propune în PE, România contrazice o tendinţă îngrijorătoare care se manifestă la nivel european.



    În condiţiile în care euroscepticii şi extremiştii şi-au luat avânt, mai ales graţie voturilor masive primite în Franţa şi Marea Britanie, România nu va trimite în PE niciun partid de orientare populistă sau xenofobă, deoarece PRM şi PP-DD au ratat prezenţa în legislativul comunitar. Chiar dacă s-a subţiat, Grupul popularilor europeni va avea cei mai mulţi europarlamentari şi în noul Legislativ, fiind urmat de cel al socialiştilor şi democraţilor. Niciunul din ele nu va deţine, însă, majoritatea de 376 de mandate, ceea ce anunţă negocieri dificile şi obligă la compromisuri.

  • Măsuri împotriva extremismului maghiar

    Măsuri împotriva extremismului maghiar

    Ministerul de Interne de la Bucureşti a anunţat, luni, că patru cetăţeni ungari, suspectaţi că desfăşoară activităţi de natură naţionalist-extemistă, au interdicţie de a intra în România timp de un an. Neobişnuită, fiindcă se referă la cetăţenii unei ţări vecine, parteneră în UE şi aliată în NATO, măsura era, totuşi, previzibilă. Acum o săptămână, un marş neautorizat, organizat la Târgu Mureş (centrul României) de o nebuloasă de organizaţii radicale maghiare, deopotrivă din Ungaria şi România, a degenerat în acte de huliganism, asezonate cu sloganuri antiromâneşti.



    Deşi are, de ani buni, relaţii cordiale cu electoratul de etnie maghiară, ce însumează circa şase procente din total şi pe ale cărui voturi s-a putut bizui în mai multe rânduri, preşedintele Traian Băsescu nu şi-a ascuns iritarea. El a cerut Guvernului măsuri ferme împotriva acestui gen de derapaje. Ajunsă şi pe agenda CSAT, problema a fost tranşată odată cu măsura anunţată de Interne.



    Despre cei patru, precizează ministerul, există indicii temeinice că fac parte din structuri implicate în activităţi ce constituie riscuri la adresa ordinii publice şi a securităţii naţionale a României. Încă de anul trecut, pe rolul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) se află un dosar penal în care sunt cercetate mai multe persoane, membre ale partidului ungar de extrema dreaptă Jobbik, pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prin declaraţii cu caracter revizionist şi separatist.



    A treia forţă politică din Ungaria, după conservatori şi socialişti, Jobbik ar putea primi, potrivit sondajelor, circa 15% din voturi la alegerile legislative de luna viitoare. Calificat drept una dintre cele mai virulente mişcări xenofobe de pe continent, partidul s-a distis şi prin crearea propriei organizaţii paramilitare, fondtată, în 2007, de însuşi liderul Jobbik, Gabor Vona. Potrivit corespondentului nostru la Budapesta, Garda Maghiară a fost înregistrată ca asociaţie culturală. Dar marşuri ale membrilor Gărzii, în uniforme negre, organizate în zone locuite de etnici romi, au stârnit indignarea reprezentanţilor societăţii civile.



    La cererea Procuraturii maghiare, formaţiunea paramilitară a fost dizolvată în iulie 2009, însă, la scurt timp, a reapărut, sub numele de Noua Gardă Ungară, cu uniforme uşor diferite de cele ale grupării desfiinţate. Măsurile adoptate de autorităţile române nu fac decât să prevină recrudescenţa unor astfel de manifestări exhibiţioniste, care evoca fascismul interbelic, într-o ţară incomparabil mai liniştită, în care partidele xenofobe n-au mai intrat în Parlament de trei legislaturi, iar UDMR e, încă din 1996, abonată, practic, la guvernare.