Tag: Fabrica de pensule

În octombrie 2009, a luat naştere în Cluj un spaţiu cu totul aparte de artă contemporană, dedicat atât artelor vizuale, cât şi celor performative — Fabrica de pensule. Constituită în acelaşi timp ca o federaţie, Fabrica de pensule este primul proiect colectiv de o asemenea amploare din mediul cultural românesc şi care a devenit repede cunoscut în toată ţara. În perioada 2009 — 2011 au avut loc la Fabrica de pensule peste 40 de spectacole, 50 de expoziţii, 30 de ateliere şi 10 festivaluri.

Despre apariţia acestui spaţiu am stat de vorbă cu Miki Branişte, directorul Asociaţiei ColectivA, parte a proiectului Fabrica de pensule : “E o iniţiativă comună, care reprezintă, practic, spuma societăţii civile axată pe acţiuni culturale din Cluj. Într-o vizită pe care vă propun să o faceţi la Cluj, veţi întâlni în Fabrica de pensule atât galerişti, cât şi sculptori, artişti care lucrează pe partea de video, instalaţii, performance sau pur şi simplu pictori. Pe de altă parte, veţi întâlni ONG-uri care creează spectacole fie de dans, fie de teatru sau organizează concerte. Suntem un grup foarte divers de oameni care îşi doreau un singur lucru la un anumit moment dat din viaţa lor şi cred că acest lucru ne-a făcut să ne unim şi să rămânem în continuare împreună. Majoritatea operatorilor culturali care sunt locatari ai Fabricii de pensule îşi căuta un spaţiu în anul 2009. Faptul că preţul chiriilor a scăzut destul de mult a fost un lucru care ne-a făcut să ne permitem să ne adunăm cu toţii la un loc şi să închiriem un spaţiu foarte mare, respectiv 3.000 de metri pătraţi”.

“Fabrica de pensule” înseamnă 40 de artişti contemporani, 5 galerii de artă contemporană, 10 organizaţii culturale şi două săli de spectacol. Numele vine de la destinaţia iniţială a locului, care poate fi ghicită încă de cei care vizitează spaţiul. Managerul cultural Miki Branişte: “Am încercat să păstrăm cât mai multe lucruri care trimit către identitatea primară a spaţiului. Chiar când am venit noi în spaţiu am găsit mai multe panouri cu diverse tipuri de pensule care erau fabricate acolo şi inclusiv foarte multe panouri cu afişe legate de protecţia muncii. Le-am păstrat pe toate. Am şi făcut o expoziţie legată de tot ceea ce am găsit noi acolo. Vrem să arătăm un respect faţă de munca celor care au fost acolo înaintea noastră”.

În perioadă de criză, se obţin destul de greu finanţări pentru activităţi culturale, în special pentru cele din sectorul independent. Felul în care supravieţuiesc financiar cei din Fabrica de pensule reprezintă un exemplu pentru noţiunile de comunitate, de solidaritate. Miki Branişte explică: “Toţi cei care locuim” în Fabrica de pensule prin proiectele noastre culturale aplicăm la diverse surse de finanţare. Aici mă refer mai mult la ONG-uri. Artiştii îşi vând lucrările lor, participă la târguri internaţionale, participă la licitaţii… Cred că un lucru foarte important de menţionat este că în luna iunie a anului trecut, mai mulţi colegi artişti din Fabrica de pensule au donat lucrările lor pentru o licitaţie care a avut loc la Casa de licitaţii Tajan din Paris. Lucrările lor s-au vândut, în total, cu 90 de mii de euro, bani care, ulterior, s-au întors în Fabrica de pensule şi au fost folosiţi pentru investiţii, pentru repararea unor spaţii, pentru căldura care costă foarte mult iarna. …. Scopul era să fie nişte bani care să ajute să se coaguleze mai bine comunitatea, să putem transforma nişte spaţii … Cred că această coabitare arte vizuale — arte performative este foarte benefică. Dacă în primii doi ani din viaţa Fabricii, viaţa financiară a acestui spaţiu a fost susţinută mai degrabă prin aplicaţiile făcute de ONG-urile locatare, anul trecut s-a simţit foarte mult importanţa artiştilor vizuali şi faptul că ei, prin donaţiile făcute la acea licitaţie, pot să contribuie foarte mult. Practic, ne ajutăm alternativ. Anul acesta va urma să existe o nouă licitaţie, cu aceeaşi Casă din Paris, pentru că şi organizatorii din Franţa au fost foarte mulţumiţi de ceea ce s-a întâmplat ulterior cu finanţarea primită şi s-au gândit că merită să ne ajute să ne păstrăm un nivel de acţiune care să reflecte importanţa oamenilor care sunt în Fabrică şi a proiectelor care sunt derulate acolo”.

O parte din banii primiţi anul trecut în urma licitaţiei de la Paris a fost folosită pentru refacerea un spaţiu de socializare, care va fi şi o bibliotecă de artă, deschisă tuturor. Potrivit lui Miki Branişte, acest spaţiu-bibliotecă era visul mai multor artişti din Fabrică, de aceea îşi vor dona o parte din colecţia lor personală de reviste, albume, cărţi de teorie a artei…

Artiştii şi operatorii culturali din Fabrica de pensule îşi raportează activitatea la comunitate, publicul fiind cel care le oferă motivaţia de a continua, de a investi într-un spaţiu devenit de referinţă pentru oraşul Cluj. De exemplu, printre proiectele derulate în această săptămână de şi la Fabrica de pensule, se numără un atelier de comunicare muzicală, în care participanţii au la dispoziţie tot felul de instrumente, mai cunoscute ori necunoscute, moderne sau străvechi; un spectacol work in progress”, FEED (me) BACK”, care se adaptează de fiecare dată la publicul prezent sau un atelier de percuţie, Your brain on drums” — potrivit organizatorilor, să baţi la tobe înseamnă să readuci creierul în bătaia inimii”, să te armonizezi cu propria fiinţă, cu propriul ritm”.