15 companii din 11 ţări, între care şi România, au fost identificate ca
fiind apte să poată porni producţia în industria de apărare. Aceasta în
condiţiile în care UE are un plan în trei piloni pentru a furniza Ucrainei
armament. Un miliard de euro va merge către fabricile care au deja armament pe
stoc. Un alt miliard va ajunge pentru ca uzinele de muniţie să îşi refacă
stocurile. Al treilea pilon îl reprezintă modul în care poate fi crescută
capacitatea fabricilor europene, deja existente. Uzinele româneşti sunt printre
cele care vor putea contribui la cererea de muniţie din Ucraina, însă au nevoie
de investiţii. Acesta este unul dintre motivele pentru care comisarul
european pentru piaţă internă, Thierry Breton, a
venit în România, unde a fost primit de oficialităţi importante ale
statului. După întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă, comisarul european a
declarat că are încredere că România va putea să joace un rol şi mai important
în industria de apărare europeană şi a precizat că alocarea a 2,5% din PIB
pentru apărare în acest an denotă faptul că Bucureștiul a înţeles că ne aflăm
într-o economie de război, iar aceste cheltuieli contribuie la protecţia sa,
dar şi a Europei. El a precizat că, având în vedere faptul că Uniunea Europeană
s-a angajat să sprijine efortul Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii Rusiei,
trebuie să ne asigurăm că avem capacitatea de a livra echipamentele şi muniţia
de care aceasta are nevoie, inclusiv prin creşterea capacităţilor de producţie
la nivel european.
La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a subliniat faptul că
întărirea industriei de apărare va contribui inclusiv la o mai bună rezilienţă
şi va creşte capacitatea României de a face faţă problemelor viitoare.După ce a fost primit de oficiali
de la Bucureşti, demnitarul european a vizitat două dintre fabricile industriei
de apărare, filiale ale Romarm – principalul furnizor
de tehnică și servicii militare din România, prezent în peste 50 de piețe din
Europa, America, Asia și Africa. În prezent, Romarm încearcă să refacă fabricile de armament,
fie prin parteneriate cu companii private, fie prin finanţări de la UE. La
București, tot în aceste zile se află și preşedintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, pentru
convorbiri consacrate situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre,
misiunilor aliate de descurajare şi apărarea spaţiului euroatlantic, dar şi
asupra evenimentelor majore de instruire din acest an. El a discutat cu
ministrul de externe Bogdan Aurescu despre pregătirea summit-ului de la Vilnius
din iulie şi implementarea deciziilor reuniunii aliate de la Madrid, iar la
sediul MApN a avut convorbiri cu ministrul de resort, Angel Tîlvăr, şi cu şeful
Statului Major, generalul Daniel Petrescu. NATO rămâne pentru România pilonul
de bază al politicii de securitate, a declarat Daniel Petrescu. El a mai spus
că Armata României îşi îmbunătăţeşte mereu capacitatea de a răspunde rapid şi
eficient la ameninţări. România a arătat că este dedicată Alianţei încă din
prima zi a aderării sale la NATO, dovedind că înţelege adevărata valoare a
apărării colective, a punctat, la rândul său, amiralul Rob Bauer.