Radio România Internațional

Tag: Facebook

  • Ghid util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media

    Ghid util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media

    Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a publicat pe site-ul propriu un ghid de protejare şi recuperare conturi social media, având în vedere riscurile cibernetice la care sunt expuse acestea.

    Ţi-ai pierdut accesul la contul de social media şi nu ştii ce paşi trebuie să urmezi pentru recuperarea lui? Echipa DNSC ţi-a pregătit un ghid extrem de util pentru protejarea şi recuperarea conturilor social media – Facebook, Instagram, Twitter, WhatsApp, TikTok şi Youtube, a transmis DNSC într-o postare pe pagina oficială de facebook (facebook.com/DNSC.RO).

    Potrivit DNSC, conturile de social media sunt expuse la diverse riscuri cibernetice, iar utilizatorii ar trebui să fie conştienţi de ameninţările potenţiale pentru a-şi proteja informaţiile personale şi prezenţa online.

    În ghidul elaborat de DNSC sunt precizate câteva riscuri cibernetice comune asociate conturilor de social media, respectiv preluarea controlului asupra contului (Account Takeover Attack – ATO), atacuri de phishing, distribuţia de malware şi inginerie socială, cu explicaţii pe înţelesul tuturor asupra modului de operare pentru fiecare ameninţare.

    De asemenea, ghidul prezintă câteva măsuri şi sfaturi pentru protejarea conturilor de social media, păstrarea informaţiilor personale în siguranţă şi prevenirea accesului neautorizat.

    Astfel, reprezentanţii DNSC susţin că este esenţială crearea de parole puternice, cu o combinaţie de litere mici şi mari, cifre şi caractere speciale şi evitarea parolelor evidente, cum ar fi datele de naştere sau numele de familie.

    Alte sfaturi transmise de reprezentanţii DNSC sunt: autentificarea în doi paşi (2FA) pentru un strat suplimentar de securitate, în condiţiile în care acest lucru implică furnizarea unui cod generat pe dispozitivul mobil sau prin e-mail, în plus faţă de parolă.

    Actualizări regulate ale parolelor: schimbă parolele periodic şi evită folosirea aceleiaşi parole pentru mai multe conturi. Parola trebuie să fie distinctă pentru fiecare cont. Revizuirea setărilor de confidenţialitate: verifică şi ajustează regulat setările de confidenţialitate pentru a controla cine poate vedea informaţiile tale şi cine poate interacţiona cu conţinutul tău. Evitarea link-urilor suspecte: fii precaut în privinţa link-urilor şi ataşamentelor primite prin mesaje sau e-mail. Nu accesa link-uri suspecte sau provenite de la surse necunoscute. Atenţie la încercările de phishing: fii conştient de posibile încercări de phishing şi nu furniza niciodată informaţii personale sau date de conectare, în urma unor solicitări suspecte, se mai arată în raport.

    De asemenea, specialiştii DNSC mai recomandă actualizări regulate ale aplicaţiilor de social media şi a celor asociate pentru a beneficia de cele mai recente opţiuni de securitate, monitorizarea sesiunilor active şi dispozitivelor conectate la contul de social media şi deconectarea sesiunilor neautorizate, folosirea unei reţele private virtuale (VPN) pentru conectarea la conturile personale de social media pe reţele publice, pentru a securiza conexiunea, precum şi evitarea aplicaţiilor neoficiale.

    Ghidul elaborat de experţii DNSC cuprinde în detaliu paşii care trebuie urmaţi pentru recuperarea conturilor de Facebook, Instagram, Twitter, WhatsApp, TikTok şi Youtube, inclusiv Google. Acesta a fost realizat de experţii Mihai Rotariu, Daniel Abotezătoaei, Dan Andrieş. Mihaela Dan, Irina Nemoianu şi Cristian Nistor.

    Ghidul se poate găsi integral la adresa: https://www.dnsc.ro/vezi/document/ghid-retele-sociale

    Potrivit DNSC, notificarea incidentelor se poate face prin formularul online de pe pagina www.dnsc.ro, alerts@dnsc.ro sau apelarrea la 1911, care este numărul unui de urgenţă la nivel naţional dedicat raportării incidentelor de securitate cibernetică

  • Fakenews: Social Media User tragen ungewollt zu „Ampliganda“ und „Hahaganda“ bei

    Fakenews: Social Media User tragen ungewollt zu „Ampliganda“ und „Hahaganda“ bei

    Meta, das kürzlich umgetaufte Unternehmen, das u.a. die sozialen Netzwerke Facebook“ und Instagram“ betreibt, hat unlängst mehr als 1000 in Nicaragua angemeldete Fake Accounts gelöscht, die die dortige Regierung drei Jahre lang für Desinformationskampagnen genutzt haben soll. Ziel der Betreiber dieser Falschkonten war, die Opposition zu verunglimpfen, sagen die Wächter von Meta.



    Der Vorfall in Nicaragua ist nur ein Beispiel für die uneingeschränkte Macht verzerrter Information oder vorsätzlich, in böswilliger Absicht gestreuter Falschmeldungen. Dies in einer Welt, die immer vernetzter ist und in der Nachrichtenkonsumenten im stromartigen Informationsfluss der immer leichter zu bedienenden sogenannten Social Media zu ertränken drohen. Die Interessen hinter Fakenews oder manipulierender Berichterstattung sind vielfältig — nicht selten stehen auch ganze Staaten oder zumindest staatliche Stellen dahinter. Um dem entgegenzuwirken, brauche man eine koordinierte Öffentlichkeitsarbeit all jener, die noch dem Allgemeinwohl dienen. Dies sagte unlängst der rumänische Au‎ßenminister Bogdan Aurescu beim Atlantic Council, einer Denkfabrik und Public-Policy-Gruppe in Washington, die traditionell den US-Regierungen mit Rat — und Personal — nahe steht:



    Ich glaube, für die breite Bevölkerung ist es sehr wichtig, die Aufmerksamkeit beim Lesen zu schärfen. Wenn man Information aufnimmt, ist es genauso wichtig, auch die Quellen der Information zu bewerten, denn oft hat man es mit einer versteckten Agenda zu tun, die beispielsweise darauf abzielt, das Vertrauen in demokratische Werte zu unterminieren. Wenn etwa der russische TV-Sender Sputnik behauptet, dass Rumänien das machen würde, während die EU und die Nato jenes machen würden — so ist das falsch! Rumänien IST Teil der EU und der Nato und macht nichts ohne Absprache innerhalb dieser Organisationen. Diese Art von irreführenden Botschaften ist dafür konzipiert, um das Vertrauen der Bürger zu unterminieren.“



    In der Pandemie hat sich das Problem der Desinformation zusätzlich verschärft. Eine gut organisierte Industrie der Verschwörungstheorien hat die Social Media regelrecht unter Beschuss genommen — und das macht vor den virtuellen Medien nicht Halt. Denn selbst in gro‎ßen und namhaften Online-Shops sind inzwischen Standardwerke der Verschwörungsblase erhältlich. Daniela Coman, die Korrespondentin des Rumänischen Rundfunks in Frankreich, hat herausgefunden, dass viele dieser Druckerzeugnisse insbesondere Verschwörungstheorien über den Ursprung des Sars-Cov-2-Virus und über mutma‎ßliche Interessen der Impfproduzenten verbreiten.



    Das Buch mit dem Titel »Big Pharma démasqué« (zu deutsch in etwa: »Big Pharma zeigt ihr wahres Gesicht«), erschienen im Frühjahr, hat sich in wenigen Monaten in über 14.000 Exemplaren verkauft und war somit aus Sicht des Verlags eines der grö‎ßten Verkaufsschlager zum Thema Covid-19. Wenn einem das Buch dann von Verwandten oder Buchhändlern empfohlen wird, erhalten gewagte Thesen oder Verschwörungstheorien eine gewisse Glaubwürdigkeit, sagte ein Experte von der Universität in Rennes im Interview mit der Nachrichtenagentur AFP. Und so ist es keine Überraschung, dass die Betreiber von Online-Verkaufsportalen wie Amazon und Co Bücher wie diese in ihr Angebot aufnehmen, denn sie wissen, dass es Kunden dafür gibt. Verschwörungstheorien über Covid-19 vervielfältigen sich in der Internet-Schleife und finden rei‎ßende Absätze in Blasen, wo die Befürworter nur noch Meinungen akzeptieren, die ihre Ansichten bestätigen. So entstehen Fakenews, Desinformation und Manipulation — sie sind insbesondere in Krisenzeiten Selbstläufer, die für die Verbreiter von Verschwörungstheorien vorteilhaft sind.“



    Desinformationskampagnen werden auch in Rumänien zu den Gründen gezählt, die zu einer niedrigen Impfquote und Zehntausenden von Toten infolge der Infektion mit dem Coronavirus geführt haben. Es sei ein Scheitern des gesellschaftlichen Zusammenhalts, sagt der Arzt Valeriu Gheorghiță, Koordinator der nationalen Impfkampagne, wenn man anstatt den Experten und den wissenschaftlich erhobenen Daten zu vertrauen, Verschwörungstheoretikern Glauben schenkt, die scheinbar aus dem Nichts erscheinen und verschrobene Informationen aus fragwürdigen Quellen verbreiten.



    Doch was kann man dagegen tun? Kritisches Denken in der digitalen Welt sei ein wichtiges Instrument, um sich in der Informationsflut auf allen Kanälen zurechtzufinden und zuverlässige Quellen von Propaganda-Fabriken zu unterscheiden, sagt die Universitätsprofessorin Alina Bârgăoanu, die sich mit dem Phänomen Fakenews seit längerer Zeit auseinandersetzt:



    Die Urheber von Propaganda setzen sehr viel darauf, dass wir Nutzer der Social Media Informationen weiterverbreiten. Dabei geht es nicht um hierarchisch definierte Strukturen, sondern um jeden Einzelnen, der Empfänger und Sender zugleich ist. In einschlägigen wissenschaftlichen Kreisen spricht man von »Ampliganda«, einem Kunstwort, das sich aus den Wörtern »amplifizieren« und »Propaganda« zusammensetzt. Das hei‎ßt, dass die Nutzer selbst Falschmeldungen verstärken und deren Reichweite vergrö‎ßern. Dagegen gewappnet ist man nur durch Zurückhaltung in den sozialen Netzwerken — soll hei‎ßen: nicht alles gleich teilen oder Kommentare zu Meinungen abgeben, die nicht unserer Auffassung entsprechen. Denn wenn wir das tun, verhelfen wir gerade so Falschmeldungen, aus der Peripherie in den Mainstream zu gelangen. Ein gutes Beispiel ist die Behauptung, dass den Menschen durch die Impfung Mikrochips eingepflanzt werden oder dass die 5G-Technologie dazu da sei, um Menschen fernzusteuern. Wenn wir solchen Meldungen zu viel Aufmerksamkeit schenken, sie belächeln oder in Kommentaren der Lächerlichkeit preisgeben, erreichen wir das Gegenteil — sie erfahren nur mehr Aufmerksamkeit. Und dann beginnt das, was Fakenews-Forscher »Hahaganda« nennen, nämlich ein Randthema durch Gelächter ins Rampenlicht zu bringen.“

  • October 5, 2021

    October 5, 2021

    Covid — The Romanian authorities have decided to activate, today, the EU Civil Protection Mechanism in order to purchase Tocilizumab, medication used to treat COVID-19. The head of the Department for Emergency Situations, Raed Arafat, explained that the decision was made given that in two or three weeks’ time there could emerge problems related to Tocilizumab stocks in Romanian hospitals. He added that they were also considering asking for certain equipment, especially individual medical oxygenators. More than 8,000 new SARS-CoV-2 cases were registered on Monday in Romania, out of over 32,000 tests. During the same period, 133 Covid-related deaths were reported. At least 14,000 people infected with SARS-CoV-2 are hospitalized in specialized health facilities, and almost 1,500 patients are in ICUs. The Covid incidence rate, cumulated in 14 days, is higher than or equal to 3 per thousand inhabitants in almost 190 cities and about 990 communes. On the other hand, the European Medicines Agency (EMA) has approved the administration of the third dose of the Pfizer / BioNTech vaccine to people over 18, pointing out that protection against COVID-19 may decrease in time, after the first two doses. In Romania, the third dose started being administered last week.



    Motion – The minority government in Buchararest made up of the National Liberal Party — PNL and the Democratic Union of Ethnic Hungarians in Romania — UDMR headed by the Liberal Florin Citu has been dismissed today through a no confidence motion. The motion was initiated by the Social Democratic opposition and voted by Save Romania Union – USR (center-right), a former governing partner and the Alliance for the Union of Romanians – AUR. 281 parliamentarians voted for the departure of the Citu government, the minimum number required being 234. Before the vote, the prime minister, who is also the Liberal Party leader, announced that the Liberal officials would participate in the plenary debates, but would not vote.



    Visit — The President of Romania, Klaus Iohannis, participates, as of today, in Brdo, Slovenia, in the two-day informal meeting of the European Council and in the EU – Western Balkans Summit. According to the Romanian Presidential Administration, high on the agenda of the European Council meeting is the EU’s role at global level. The situation in Afghanistan, the security agreement between the US, Great Britain and Australia, as well as the relations with China will also be addressed. The EU-Western Balkans Summit will discuss issues related to reaffirming the European perspective for the countries in the region, to cooperation with these countries so as to manage the socio-economic effects of the pandemic, as well as to strengthening dialogue and cooperation in the political and security domains.



    Investigation — Countries and political leaders have rejected recent revelations by the International Consortium of Investigative Journalists according to which hundreds of officials and people in their entourage have hid billions of dollars through offshore companies, mainly for tax evasion. Published on Sunday, this investigation, in which about 600 journalists have been involved, is entitled Pandora Papers and is based on about 12 million documents that have brought to light over 29,000 offshore companies. Among the officials targeted are: King Abdullah II of Jordan, people close to Russian President Vladimir Putin, the Czech PM Andrej Babis, the Ecuadorian President Guillermo Lasso, and also Colombian singer Shakira and the German model Claudia Schiffer. In most countries, these acts are not considered criminal, but, in the case of political leaders, journalists also talk about the contrast between their anti-corruption discourse and their money placements in tax havens. The International Consortium of Investigative Journalists includes professionals from over 100 countries and territories.



    Facebook — The social networking platform Facebook and its WhatsApp and Instagram services are functional again, after, on Monday, they went out of order for several hours thus being unavailable for billions of users around the world. According to Facebook, the interruption was caused by a faulty modification of its servers. Analysts noted that the incident occurred in the context in which an internal integrity alerter stated that Facebook always gave priority to benefits over safety. Frances Haugen, a former Facebook product manager who initially published numerous company documents on condition of anonymity, revealed her identity and is to testify in the US Senate in an internet protection investigation. She says the choices made by the Silicon Valley giants leadership represent a huge problem for children, for public safety and democracy.



    Statistics – Last year Romanians earned, on average, a gross salary of about 5,100 lei (about 1,030 Euros), registered at the level of the national economy in 2020, the National Institute of Statistics shows. This is an increase of 7.4% as against the previous year. The net salary was 3,217 lei (about 650 Euros), higher by 7.7%. The most profitable sectors are IT&C, financial brokerage and insurances, Public Administration and the production and supply of electricity. At the opposite pole are the hotels and restaurants, agriculture, forestry, fisheries and real estate. (LS)

  • AMBER Alert în România

    AMBER Alert în România

    Facebook va implementa sistemul AMBER Alert în România, printr-un parteneriat cu Poliţia Română. AMBER Alert va ajuta la localizarea copiilor dispăruţi. Potrivit unui comunicat al companiei, transmis miercuri AGERPRES, în cazul diaspariției unei copil, Facebook va distribui o alertă persoanelor din zonele în care acesta a fost văzut ultima dată. Alertele vor include informaţii detaliate şi o fotografie a copilului. Oamenii vor putea să acceseze alerta şi ulterior, pentru detalii pe care le-au pierdut din vedere la momentul respectiv, şi să o distribuie către prieteni.
    ‘Suntem mândri să colaborăm cu Poliţia Română pentru a aduce AMBER Alert la dispoziţia comunităţii româneşti, pentru a ajuta copiii şi familiile acestora. Atunci când un copil este dat dispărut, cel mai important lucru pe care îl putem face este să transmitem informaţii publicului cât mai repede posibil. Prin intermediul alertelor AMBER de pe Facebook, care oferă informaţiile corecte persoanelor potrivite, într-un timp scurt, sperăm să reunim copiii dispăruţi cu familiile lor’, a declarat Emily Vacher, director, Trust & Safety la Facebook.

    În cazul unui copil răpit, distribuirea mesajului prin platforma de socializare Facebook sporește şansele ca oamenii să afle de caz şi să sprijine ancheta. ‘În cazul unui copil răpit, orice informaţie despre el, care ajunge la noi, poate însemna o şansă mai mare de a-l găsi în viaţă, sănătos. Distribuirea mesajului prin platforma de socializare Facebook ne va ajuta, în mod categoric, în distribuirea semnalmentelor copilului şi a detaliilor cazului. Vor creşte, aşadar, şansele ca oamenii de bună-credinţă, care pot să ne ajute, să afle de caz şi să sprijine cu informaţii ancheta. Mulţumesc, pe această cale, reprezentanţilor Facebook, pentru sprijin şi implicare’, a subliniat Emil Gănţoi, ofiţer specialist în cadrul Serviciului Urmăriri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale – Poliţia Română.

    După declanşarea alertei, oricine are vreo informaţie despre copilul răpit este rugat să anunţe imediat Poliţia. ‘Disponibilitatea platformei de social-media Facebook de a deveni partener al Mecanismului ‘Alertă Răpire Copil’ oferă posibilitatea diseminării, către utilizatorii acesteia, a alertelor generate în cazul declanşării mecanismului. România, prin Poliţia Română, este cea de-a 24-a ţară din lume care colaborează cu Facebook pentru găsirea copiilor răpiţi’, informează IGPR.

    Mediatizarea alertelor prin intermediul Facebook necesită transmiterea acestora într-un format specific către platforma social-media. ‘Pe lângă informaţiile specifice transmise către Facebook, mesajul de activare va fi însoţit de un link URL către comunicatul de presă al Poliţiei Române, despre cazul care a dus la declanşarea mecanismului, comunicat publicat pe pagina www.politiaromana.ro sau pe pagina oficială de Facebook a instituţiei. Astfel, utilizatorii Facebook pot accesa, prin intermediul link-ului, mai multe informaţii legate de cazul mediatizat’, arată sursa citată.

    De la operaţionalizarea Mecanismului, în 2011, au fost declanşate opt alerte, toate fiind clarificate rapid, în urma investigaţiilor făcute de poliţişti şi a informaţiilor obţinute de la cetăţeni, fiecare caz având caracteristici şi rezolvări specifice. Mecanismul ‘Alertă Răpire Copil’ este similar sistemului ‘Amber Alert’ din Statele Unite ale Americii.

    sursa: agerpres

  • Les recettes qui cartonnent sur les réseaux sociaux en Europe et en Roumanie

    Les recettes qui cartonnent sur les réseaux sociaux en Europe et en Roumanie

    Nous commençons par les pâtes qui ont fait disparaître le fromage feta des supermarchés finlandais, d’où l’une provient et ensuite de toute l’Europe. Mettez quelque 500 grammes de tomates cerise dans un récipient qui va au four, ajoutez deux ou trois gousses d’ail et placez au milieu un beau bloc de fromage du type feta. Parsemez de basilic séché, poivrez et huilez d’huile d’olive. Enfournez pendant une vingtaine de minutes, le temps de cuire les pâtes. Lorsque la feta et les tomates son bien cuites, sortez le plat du four, n’hésitez pas à l’instagrammer, avant d’écraser le tout et d’ajouter les pâtes. Si vous voulez, vous pouvez mettre un peu de gruyère râpé et enfourner en mode grill pendant encore quelques minutes pour donner au plat une belle couleur. Et voilà, vos pâtes TikTok sont prêtes. Moi, je donnerais à cette invention une touche roumaine en remplaçant la feta par du fromage roumain de brebis du type telemea. J’utiliserais de l’huile de tournesol pressée à froid ou mieux, de l’huile de pépins de courge pour un peu plus de saveur, ainsi qu’un piment rouge, bien cuit entre les tomates.

    Fini le plat principal, passons au dessert qui a enregistré jusqu’ici quelque 24 millions de visualisations sur TikTok, et ce chiffre ne fait que progresser. Une traduction très-très approximative du nom de ce gâteau que chaque môme demande déjà à sa mère de lui préparer est « J’sais pas ». En fait, c’est la réplique qu’une mère de famille a donnée à son fils lorsqu’il lui a demandé comment s’appelle le dessert qu’elle avait préparé selon une recette vidéo en une langue qui lui était complètement inconnue. Bref il s’agit d’un duo de crèmes superposées assez facile à préparer, évidemment ça devrait passer sur TikTok. Il vous faut 125 grammes de beurre, 1 litre de lait, 200 grammes de farine, 200 grammes de sucre, du cacao et enfin de l’essence de rhum et de vanille. Versez le lait dans une casserole assez grande et ensuite, à feu moyen, incorporez progressivement le beurre en cubes, la farine et le sucre, en remuant énergiquement avec un fouet, jusqu’à ce que le mélange soit bien homogène et plutôt moelleux. Retirez du feu et partagez cette crème deux parties égales. Dans l’une, incorporez deux ou trois cuillerées de cacao et l’essence de rhum, alors que dans l’autre, ajoutez de l’essence de vanille. Prenez un bol en verre ou bien des coupes et mettez une couche de crème à l’arôme de vanille, puis ajoutez l’autre crème au cacao. Enfin saupoudrez de cacao et laissez reposer au frais pour au moins deux-trois heures ou même une nuitée avant de servir ce délice se trouvant littéralement sur les lèvres de tous les gosses de Roumanie. Bon appétit !

  • Către un mediu online tot mai sigur în UE (AMC-TIKTOK)

    Către un mediu online tot mai sigur în UE (AMC-TIKTOK)

    În cursul
    lunii septembrie, TikTok, rețea de socializare lansată în China, folosită
    pentru a crea videoclipuri scurte de mai multe genuri, şi-a anunţat intenţia de a adera la Codul de
    conduită al UE privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din
    mediul online.



    Christian Wigand, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene, a detaliat pentru RRI:

    Salutăm decizia
    TikTok de a se alătura Codului de conduită al UE, mai concret măsurilor de
    prevenire a discursurilor de incitare la ură online. Este a noua companie care
    se alătură Codului de conduită, ce a fost lansat în 2016, după Facebook,
    Microsoft, Youtube, Instagram şi altele. Este o iniţiativă foarte importantă,
    pentru că protejează oamenii împotriva discursurilor de incitare la ură, care
    sunt, de asemenea, şi în offline. Regulile ce se aplică offline trebuie
    respectate şi online, iar Comisia doreşte ca tot mai multe companii să se
    angajeze să o facă.


    UE are nevoie de cooperare solidă
    pentru a face mediul digital un loc sigur pentru toți. TikTok se alătură astfel
    platformelor Facebook, Microsoft, Twitter, YouTube, Instagram, Snapchat,
    Dailymotion și Jeuxvideo.com.


    Punerea în aplicare a Codului de
    conduită este evaluată printr-un exercițiu regulat de monitorizare înființat în
    colaborare cu o rețea de organizații situate în diferite țări ale UE. Folosind
    o metodologie convenită de comun acord, aceste organizații testează modul în
    care companiile IT implementează angajamentele din Cod. Codul de conduită al UE
    oferă un răspuns solid la discursurile de ură ilegale online.


    Christian Wigand, purtător de
    cuvânt al Comisiei Europene, a adăugat:
    Codul de conduită a fost creat în 2016,
    iar ideea principală este ca toate companiile să primească notificări, pentru
    că online, desigur, lucrurile se mişcă foarte repede. Aşa că angajamentul este
    să permiţi monitorizarea conţinutului reflectat, 24 de ore din 24, iar dacă
    este discurs de incitare la ură acesta va fi eliminat. Am realizat o serie de
    evaluări, în cooperare cu ONG-uri, pe această temă, şi am observat un trend
    pozitiv în ultimii ani, de la începutul aplicării Codului, atunci când nu
    exista posibilitatea monitorizării conţinutului online 24 de ore, până în
    prezent când acest conţinut este monitorizat în permanenţă.


    De la
    adoptarea sa în 2016, Codul de conduită înregistrează progrese continue: ultima
    evaluare arată că, în medie, companiile evaluează acum 90% din conținutul
    marcat în termen de 24 de ore și 71% din conținutul considerat discurs de ură
    ilegal este eliminat.


  • Fake News: nur Falschmeldungen oder gezielte Manipulation?

    Fake News: nur Falschmeldungen oder gezielte Manipulation?

    Schon zu Beginn der Pandemie wiesen die Behörden und Regierungen in ihren Botschaften auf die Präsenz eines Informationsangriffs oder, besser gesagt, Desinformationsangriffs hin, der Konturen zu verändern vermag. Es gibt viele Gründe für Fake News. Diese können politisch motiviert sein oder die Interessen der Impfgegner vertreten, sie können Persönlichkeiten ein strahlendes Profil verschaffen oder — im Gegenteil — eine andere abwerten.



    Fake News sind nicht neu. Mit den Online-Plattformen haben sie aber riesig an Bedeutung gewonnen. Der Begriff Fake News ist nicht dem der Falschnachricht gleichzusetzen. Online-Desinformation hat nichts mit Journalismus gemeinsam, erklärte gegenüber Radio Rumänien Professor Alina Bârgăoanu, Mitglied der Expertengruppe für die Bekämpfung der falschen Nachrichten und der Desinformation der Europäischen Kommission. Das Kommunikations- und Informationsökosystem hat sind in den letzten Jahren von Grund auf verändert, ausgehend vom Online-Bereich, wobei die Mainstream-Medien den Kollateralschaden davon trugen, erklärt Prof. Bârgăoanu



    Die Verwendung des Begriffs Fake News kann in die Irre führen, denn wenn wir den Fake-News-Begriff verwenden, dann denken wir an den Unterschied zwischen wahr und unwahr. Doch im Grunde genommen hat das Riesenphänomen der Online-Desinformation nicht unbedingt etwas mit dem Wahrheitsgehalt zu tun, sondern ist vielmehr ein Betrug an der Verwendung unseres persönlichen Profils, unserer Daten, in dem wir als Nutzer von Online-Plattformen zur Zielscheibe werden.“




    Die Gefahr liegt in der Manipulation, begünstigt vom Algorithmus. Fake News werden aufgrund unserer Interessen geschaffen und zielgerichtet geliefert, abhängig vom registrierten Online-Verhalten. Von hier aus ist es einfach. Es ist überhaupt nicht schwer, einen Menschen zu beeinflussen, dessen Profil man sehr gut kennt, das Interesse dieses Menschen zu wecken und ihn zu verleiten, die Information, die seine Befürchtungen oder Vorurteile bestätigt, weiterzuleiten. In dieser Gleichung spielt das Binom Facebook-Google die Hauptrolle. Es trägt die Daten zusammen und verbreitet schnell und zielgerecht Informationen an eine fantastisch hohe Zahl von Nutzern, denn ihr Profil lässt sich leicht erspähen. Die israelischen Nachrichtendienste haben Artikel veröffentlicht, in denen sie behaupten, die Bereitschaft eines Menschen, sich in die Luft zu sprengen, aufgrund seines Schokoladenkonsums erstellen zu können, nannte Professor Alina Bârgăoanu als Beispiel.



    Fake News sind weder Nachrichten noch sind sie komplett falsch. Wir können selbstverständlich auch über den Journalismus reden, dem Informationsfehler unterläuft, der bewusst Desinformationen auf dem Markt bringt. Die schlechte Nachricht aber ist, dass wir bei Fake News nicht über Nachrichten sprechen. Wir können über Gefühle reden, über Meme, Kurzfilme, Karikaturen, Hashtags, nicht aber über etwas Falsches. Eine Nachricht kann wahr sein, aber wenn sie anhand von Algorithmen, Suchmaschine vervielfältigt wird, dann mutiert diese zu einem Fake, weil sie in einen ungleichen Wettbewerb mit einer genauso wahren, aber nicht verbreiteten Nachricht steht. Dieses Phänomen habe ich Desinformation 2.0 genannt, weil ich auf eine völlig neue Erscheinung hinweisen wollte, die im Zusammenhang mit der Explosion der Online-Plattformen steht, und nicht mit dem Journalismus.“




    Wir hier in Rumänien seien in die Falle getappt, das Gespräch über Fake News mit den Begriffen wahr oder unwahr zu führen, behauptet Professor Alina Bârgăoanu.



    Ich glaube, der grundlegende Unterschied liegt zwischen »Viralem« und »Nichtviralem«, zwischen dem, was auf die Suchmaschinen gelangt und dem, was nicht auf die Suchmaschinen kommt, was von Facebook übernommen oder von Facebook herausgenommen wird. Es gibt Mechanismen, anhand welcher Google deinen Namen auf dem 1. Platz stellen kann oder auf dem 100. in einer Suchanfrage. Das bedeutet nicht, dass du nicht existierst, aber Google kann dich zu einer öffentlichen Person machen oder aus dem öffentlichen Raum verbannen. Wenn wir über das umfassende Phänomen der Online-Desinformation sprechen, dann sollten wir meiner Meinung nach nicht mit den Begriffen wahr/unwahr argumentieren, sondern aufgrund der grundlegenden Änderungen, die die Online-Plattformen im Informationsökosystem herbeigeführt haben.“




    In den meisten Fällen finden wir in Fake News panikmachende Übertreibungen. Ihre Verbreitung wird durch den Bange machenden Charakter beflügelt, durch die Tatsache, dass es Informationen enthält, die einen verstören oder wütend machen. Diese können Spannungen bewirken, Menschen oder Behörden an den Pranger stellen oder die soziale Kohäsion schwächen. Besorgniserregend ist desgleichen, dass Fake News ihre Wirkung auch nach ihrer Widerlegung weiter entfalten. Bildhaft ausgedrückt, greifen Fake News die Urteilsfähigkeit an, und eine unter Beschuss stehende Aufnahmefähigkeit ist viel anfälliger für Manipulation. Die Manipulation ist ein wichtiger Bestandteil der hybriden Kriegsführung, wobei dahinter auch staatliche Akteure stehen können. Ihr Zweck, ist Änderungen in der kollektiven Wahrnehmung herbeizuführen. Dafür wird Unzufriedenheit, Frustration sogar Hass gestreut, um eine politische Reaktion zu erzielen. Es entstehen zum Beispiel antieuropäische oder antiwestliche Parteien, um einen dramatischen Paradigmenwechsel in der Geopolitik und Sicherheit herbeizuführen.

  • Pericolele fake news

    Pericolele fake news

    Dincolo
    de performanța de a bulversa mapamondul, cel mai recent
    coronavirus joacă și alte roluri importante, unul dintre acestea fiind acela că
    testează societatea și vulnerabilitatea acesteia la fake news.


    Încă de
    la începutul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul
    că aceasta este însoţită, pas cu pas, de infodemie, adică, de un adevărat
    bombardament informaţional sau mai degrabă dezinformaţional, care amplifică,
    schimbă contururile. Sunt multe motivațiile care pot
    sta în spate atunci când vorbim de fake news. Poate fi vorba de interese
    politice sau ale activiștilor anti-vaccin, de exemplu, se poate urmări
    discreditarea sau, dimpotrivă, construirea unui profil favorizant pentru o
    persoană în detrimentul alteia. Fenomenul în sine nu este nou, a căpătat, însă,
    o amploare deosebită odată cu ascensiunea extraordinară a platformelor
    digitale. Ceea ce trebuie înțeles este că termenul de fake news nu este
    echivalent cu o știre falsă.


    Dezinformarea digitală nu are de-a face cu
    jurnalismul, a explicat la Radio România profesorul
    universitar doctor Alina Bârgăoanu, expert în Grupul la nivel înalt pentru
    combaterea știrilor false și a dezinformării, din cadrul Comisiei Europene. Ecosistemul
    de comunicare, de informare, s-a schimbat în mod fundamental în ultimii ani, digitalul
    a produs o mare dislocare a acestui sistem, iar presa mainstream este chiar o
    victimă colaterală a acestei ascensiuni uluitoare din partea platformelor
    digitale, atrage atenția d-na Bârgăoanu:


    Utilizarea termenului de fake news este înșelătoare, pentru că, dacă
    folosim termenul de fake news, ne duce la ideea de distincție dintre adevăr și
    fals, iar, de fapt, megafenomenul de dezinformare digitală nu are de-a face cu
    o fraudă neapărat cu adevărul, ci este o fraudă cu utilizarea profilului
    nostru personal, a datelor personale, targetarea noastră în calitatea de
    utilizatori de platforme digitale.


    Pericolul ține de manipulare,
    favorizată de algoritmizare – adică fake news sunt construite în funcție de
    interese și sunt livrate țintit, în funcție de comportamentul din social media
    înregistrat. De aici, lucrurile devin relativ simple – nu este complicat să
    influențezi o persoană căreia îi cunoști foarte bine profilul, să o faci să
    rezoneze și să distribuie mai departe o informație care pare să-i confirme
    temerile sau prejudecățile. În această ecuație, binomul format de Facebook și
    Google joacă un rol major, prin adunarea de date și prin diseminarea rapidă și
    facilă a informațiilor către un număr fantastic de utilizatori, foarte bine
    targetați tocmai pentru că profilul lor poate fi făcut ușor.     Există articole
    publicate de serviciile de Intelligence din Israel care spuneau că ele pot
    estima disponibilitatea unor oameni de a se arunca în aer pe baza ciocolatei pe
    care o consumă, a exemplificat d-na Alina Bârgăoanu, care a explicat pe larg
    fenomenul fake news:

    Fake news
    nu sunt nici știri și nu sunt nici false. Evident că putem vorbi și de această
    specie jurnalistică, adică despre erori de informare, despre dezinformări care
    sunt în mod asumat aruncate pe piață, dar vestea proastă este că nu vorbim de
    știri, ci putem vorbi despre emoții, depre meme-uri, despre filmulețe, despre
    caricaturi, putem vorbi despre hashtag-uri și nu vorbim despre ceva fals. O
    informație poate să fie foarte adevărată, dar dacă ea este amplificată prin
    algoritmi, prin motoare de căutare devine fake din cauză că intră într-o
    competiție inegală cu o informație la fel de adevărată care nu este promovată.
    Avem de-a facem cu un fenomen pe care eu l-am denumit dezinformarea 2.0 pentru
    a atrage atenția asupra faptului că avem de-a face cu un fenomen total nou,
    care are de-a face cu explozia platformelor digitale și nu are legătură cu
    jurnalismul.


    Noi, în România, am căzut în capcana de a discuta despre fake
    news în termeni de adevărat și fals, atrage atenția profesorul universitar
    Alina Bârgăoanu:

    Eu cred că distincția fundamentală este
    între ceea ce este viral și ceea ce nu este viral, ceea ce poate ajunge pe
    motoarele de căutare și ceea ce nu ajunge pe motoarele de căutare, ceea ce este
    promovat pe Facebook sau ceea ce este scos de pe Facebook. Există mecanisme de
    deplatformizare, există mecanisme prin care Google îți poate pune numele pe
    primul loc sau ți-l poate pune pe al 100-lea loc, nu înseamnă că tu nu exiști,
    dar printr-o manevră a Google ești o personalitate, prin altă manevră practic
    nu exiști în spațiul public. Eu cred că atunci când vorbim despre amplul
    fenomen al dezinformării digitale să nu-l discutăm în termeni de adevărat sau
    fals, ci să discutăm schimbările fundamentale pe care le-au produs platformele
    digitale în ceea ce privește ecosistemul de informare.


    De cele mai multe
    ori, regăsim în fake news exagerări panicarde, iar răspândirea lor este ajutată
    de caracterul lor preponderent alarmist, de faptul că beneficiază, de cele mai
    multe ori, de o infuzie de informații care intrigă sau stârnesc furia. Pot
    genera tensiuni, pot vulnerabiliza persoane, instituții sau coeziunea socială.
    La fel de îngrijorător este faptul că ele continuă, în mare măsură, să facă
    jocurile celor care le-au generat chiar și după ce sunt dezmințite. Foarte
    plastic spus, fake news afectează judecata, iar un creier agresat este mult mai
    vulnerabil la manipulare. Manipulare pe care o identificăm drept o verigă
    importantă inclusiv a războiului hibrid, dacă în spatele ei de află actori
    statali. Scopul este acela de a genera schimbări în mentalul colectiv, astfel
    încât, prin stimularea nemulţumirii, a frustrării sau a urii, să se obțină
    un rezultat politic, de exemplu, apariţia unor partide antieuropene,
    antioccidentale, care să ducă la o modificare dramatică de paradigmă
    geopolitică şi de securitate.



  • Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Pandemia
    de COVID 19 a schimbat în mod semnificativ societatea umană, fie si doar
    temporar, reducând interacțiunile la un nivel strict necesar, lucru de
    neimaginat la începutul anului, de pildă. Ca într-un film catrastofic
    hollywoodian, oamenii stau în case în marea lor majoritate, se feresc unii de
    alții, iar viața
    socială și
    activitățile și le-au transferat on-line. Virtualul pare a deveni noul real în
    multe din segmentele vieții de zi cu zi. Blamatul virtual este acum încurajat, se investesc în el bani, timp și
    chiar emoții. Și nu doar pentru perioada pandemiei ci, destul de probabil, și
    pentru cea de după.

    O lume nouă se întrezărește la orizont, iar în ce măsură se va și instaura
    rămâne să descoperim. O latura a acestei
    lumi posibile este și educația, transferată în zilele pandemiei pe platformele
    on-line. Profesori și elevi, de toate vârstele, dar si părinți, fiecare
    din casele lor, încearcă un nou tip de
    socializare și de interacțiune, pentru a duce școala mai
    departe. Pentru unii mai greu, pentru alții floare la ureche, pentru unii
    aproape imposibil financiar sau tehnic, pentru alții o nimica toată, lucrurile
    merg înainte intr-un
    deja devenit noul firesc, chiar dacăla viteze diferite.

    L-am întrebat pe președintele
    Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, ce viitor întrevede educației la
    distanță. Ioan Aurel Pop: Eu privesc această soluție ca o
    soluție de avarie necesară în aceste momente când nu ne putem vedea față în
    față cu elevii noștri și cu studenții noștri, dar nu e vorba de o soluție pe
    termen lung. Școala, de când s-a organizat ea mai bine, de la greci
    și de la romani, presupune prezența învățătorului, a
    profesorului, față în față cu cei cărora le este destinat mesajul școlii.

    Prin urmare, nu cred că este o soluție de
    permanentizat. Nu cred că se va impune, s-ar putea întâmpla să
    fie folosită soluția mai mult decât până în prezent – pentru că învățământ la
    distanță există și acum în școală superioară românească și internațională -
    s-ar putea întâmpla ca unii să o prefere, dar, repet, rămân la opinia
    că învățământul clasic, față în față cu privirea elevului în ochii
    profesorului, cu emoția pe care o transmite profesorul, nu pot fi înlocuite cu
    nimic. Mesajul omenesc se face de la om la om.

    Ministerul Învățământului de la București face
    însă un pas îndrăzneț și vrea să-i pregătească pe profesori pentru predarea
    on-line, astfel încât să fie gata și pentru alte situații în care școlile vor
    trebui închise, așa cum s-a întâmplat în perioada stării de urgență. Se vor
    introduce, astfel, în curriculumul programelor de formare
    psihopedagică inițială, disciplinele
    de pregătire didactică și
    practică de specialitate pentru dezvoltarea competențelor de integrare a
    tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare în învățământul
    preuniversitar. Este deja pusă la dispoziția cadrelor didactice, elevilor
    și părinților o colecție de resurse necesare continuării învățării în mediul
    on-line, grupate pe un portal dedicat. Ministerul învățământului consacră și
    obligativitatea participării elevilor la cursurile on-line și cere părinților
    să asigure condițiile necesare.

    Profesorul Varujan Pambuccian, matematican și
    informatician, nu crede însă
    nici el în permanentizarea acestui tip de predare.

    Varujan Pambuccian: Eu
    cred că după criza de acum nu vom asista la o dezvoltare foarte
    rapidă a genului acesta de învățare. Pentru că, după ce va trece criza, vom
    fi din nou în paradigma clasică și ea va fi perpetuată. Nu știu dacă e de dorit sau de nedorit, asta
    este o chestiune de necesitate până la urmă. Adică trebuie să fim atenți, dacă
    este nevoie de așa ceva într-un loc, da, e de dorit. Dacă nu este nevoie de așa
    ceva într-un loc nu este de dorit, evident. Problema este însă următoarea:
    plecând de la ideea aceasta cu informatizarea, cu hai să trecem toate cu
    une în față, au existat țări care au forțat lucrurile și le-au
    forțat într-o direcție greșită, după părerea mea. Repet, învățarea este un
    proces social, învățarea este descoperire împreună cu un ghid – care este
    profesorul, a unor lucruri pe care și le dorește societatea să le descopere
    copiii.

    Aici contează foarte mult lucrul acesta. Chestia asta cu descoperitul
    împreună, cu procesul social de învățare, dacă stăm să ne gândim pleacă de la
    structura noastră mentală de antropoide și nu s-a schimbat în mod radical. Aici
    trebuie să găsim soluții pentru a duce pe biți o situație similiară cu
    ceea ce avem noi în ADN-ul nostru cultural foarte bine fixat. Altfel, sigur ne
    putem entuziasma foarte ușor, putem încerca să forțăm foarte ușor, dar lucrurile
    vor reveni la matca lor normală pentru că stă în felul în care e construit
    creierul nostru.

    Pe de altă parte, apar și o serie de probleme
    mult mai concrete, ridicate de mai multe voci ale societății civile, cum ar fi
    accesul la internet în zonele rurale sau izolate, capacitatea financiară a
    părinților și profesorilor, posibilitatea de supraveghere a copiilor,
    cunoștințele de informatică, suportul logistic care poate fi oferit de școli.

    Potrivit unui studiu, in
    Romania, Zoom, WhatsApp,
    Google Classroom și Facebook au fost cele mai folosite resurse în predarea la
    distanță pe perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și
    directorii participanți au spus că au urmat cursuri de utilizare a
    instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori declară că folosea
    laptopul înainte de suspendarea cursurilor, iar 19% – proiectoarele
    video. Doar unul din zece utiliza site-uri și platforme digitale si 7%
    apelau la manuale digitale în activitatea de clasă. Cel mai frecvent, elevii
    folosesc platforma pentru Matematică, urmata de Limba și literatura română și
    Limbile străine.

  • Cristina Hermeziu

    Cristina Hermeziu

    Cristina Hermeziu, journaliste, traductrice, écrivaine, docteur en philologie, critique littéraire, établie à Paris depuis octobre 2004 quand elle arrive dans la ville des Lumières avec une bourse post doctorale à l’Université Panthéon Assas. C’est par ces mots qu’on pouvait décrire brièvement le parcours de cette Roumaine qui depuis son installation en France n’arrête pas de se battre pour rendre la littérature roumaine encore plus visible. Elle signe des articles dans des publications prestigieuses telles le Magazine Littéraire, La Lettre, ActuaLitté ou encore Hermès, elle publie un recueil de 30 témoignages des Roumains de la diaspora sous le titre « La révolution lointaine», un volume de vers « Paris ne croit pas aux larmes » ou encore le livre « Vue depuis la Tour Eiffel » où son œil et sa plume de journaliste deviennent extrêmement visibles. Dernièrement, Cristina Hermeziu a coordonné un volume dont le titre est fortement d’actualité : « La vie sur facebook. Je like, donc j’existe ». Depuis Paris, par téléphone, Cristina Hermeziu est aujourd’hui en dialogue avec nous.



  • Comisia vrea noi măsuri împotriva discursului instigator la ură şi a ştirilor false

    Comisia vrea noi măsuri împotriva discursului instigator la ură şi a ştirilor false

    Adevărul nu este sexi. Dezinformarea funcţionează pe baza emoțiilor stârnite, de aceea se vinde mai bine, afirmă într-un interviu acordat la începutul săptămânii cotidianului belgian Le Soir vicepreședinta executivului comunitar, Vera Jourova.

    Fostă comisar pentru justiție, ea are în portofoliu acum valorile și transparența. Iar din această nouă calitate spune că nu mai poate accepta argumentul adus până acum de rețele de socializare, potrivit căruia sunt doar canale care nu au nimic de a face cu conţinutul distribuit.

    Avem nevoie de reguli stabile pentru a garanta că în mediul online nu va prolifera conţinutul ilegal’, mai spune în interviul pentru le Soir Vera Jourova. În special pentru cazurile când dezinformarea poate ridica probleme de securitate.

    Discursul urii, extremismul violent și dezinformarea din mediul on line pot pune în pericol coeziunea socială, pot aduce atingere sistemelor democratice. De aceea noi, cei de la Comisia Europeană, luăm măsuri pentru a ne proteja cetățenii în mediul on line, așa cum facem și off line, a spus Vera Jourova și în octombrie anul trecut.
    Până acum, Comisia Europeană a optat pentru un demers voluntar din partea platformelor de internet în lupta împotriva dezinformării .

    Este vorba de codul de conduită încheiat în mai 2016 cu Facebook, Twitter, YouTube şi Microsoft. Prin această înțelegere, giganții internetului s-au angajat să pună la punct ‘proceduri clare şi eficiente pentru a elimina știrile false și instigarea la ură. Google+, Instagram sau Snapchat s-au alăturat şi ele acestui cod de conduită.
    Apar însă noi actori, precum Tik Tok (aplicaţie chinezească de distribuire de clipuri video, foarte populară în rândul adolescenţilor) cu care nu există nici o înțelegere.

    Iar cel mai comun subiect al mesajelor instigatoare la ură identificate chiar de Comisia Europeană este etnia. Clasamentul a fost completat de mesaje anti-musulmane şi xenofobe, inclusiv afirmaţii instigatoare la ură la adresa migranţilor şi refugiaţilor.


  • RRI 2019-2020 Winter Broadcast Frequencies

    RRI 2019-2020 Winter Broadcast Frequencies

    Listen to English language programming live via the RRI website


















    RECEPTION AREAS UTC kHz
    WESTERN EUROPE 06.30 — 07.00 7,345; 6, 040 (DRM)
    12.00 — 13.00 13,750; 15, 460
    18.00 — 19.00 5, 935; 7,350 (DRM)
    21.30 — 22.00 6,030 (DRM); 7,375
    23.00 — 00.00 6, 040 (DRM); 7,220
    AFRICA 12.00 — 13.00 15,600; 17,800
    NORTH AMERICA (East Coast) 21.30 — 22.00 6,170; 7, 310
    01.00 — 02.00 6, 130; 7,325
    NORTH AMERICA (West Coast) 04.00 — 05.00 6, 020; 7,410
    JAPAN 23.00 — 00.00 6,090; 7,325
    AUSTRALIA 06.30 — 07.00 15, 450; 17, 780
    INDIA 04.00 — 05.00 9,820;11,790



    You can also listen to RRI’s English language programming live over the internet using the same SW broadcast schedule given above. All you need to do is go to the “RRI Live!” section in the top-right of our website, choose channel “1” for English and then select your desired audio format (WMA, MP3 or ACC).


    RRI and social media


    RRI can also be found on Facebook, Twitter, YouTube, Vimeo, Dailymotion, Google+, Flickr, Pinterest, LinkedIn, Tumblr, SoundCloud and Instagram.



    RRI programs are also available on TuneIn (Radio Romania International 1)


    RRI via satellite


    You can also listen to Radio Romania Internationals English programmes via satellite –Eutelsat 16A– on 11,512 MHz, vertical polarisation, azimuth 16 degrees East. Symbol rate: 29,950 MSym/s, Standard: DVB-S2, Modulation: 8PSK, Audio PID 510. The satellite transmits the unencrypted signals of RRIs channels.


    Eutelsat 16A covers Europe, as well as North Africa, the Middle East, part of European Russia, areas in the Arabian Peninsula and part of the Caspian Sea region.


  • Românii, în număr mare pe rețelele de socializare

    Românii, în număr mare pe rețelele de socializare


    Românii se numără printre cetățenii Uniunii Europene care folosesc intens rețelele de socializare. Conform datelor Eurostat, 61% din populația României cu vârste cu prinse între 16 și74 de ani au folosit anul trecut reţelele de socializare, cu cinci procente peste media europeană (56%).



    9 din 10 tineri europeni folosesc rețelele de socializare



    Cel mai ridicat procent al populației care folosește rețelele de socializare s-a înregistrat în Danemarca (79%), urmată de Belgia (73%), Suedia și Marea Britanie (70%), Cipru și Malta (69%). Finlanda, Olanda, Ungaria, Luxemburg și Estonia, se află, de asemenea, în fața țării noastre, mai arată datele prezentate duminică de Oficiul European de Statistică, conform Agerpres.



    Procentele sunt vizibil mai mari pe segmentul de vârstă cuprins între 16 și 24 de ani. Astfel, aproape nouă din zece tineri europeni au folosit anul trecut reţelele de socializare (88%). Cl mai mare procent s-a înregistra în Cehia, Danemarca şi Croaţia (97%), aceste state fiind urmate de Estonia şi Grecia (96%), Cipru şi Portugalia (95%) , Belgia, Lituania, Ungaria şi Malta (94%), Letonia, Slovacia, Finlanda şi Marea Britanie (93%), Austria (92%), Olanda şi Polonia 91% în, Irlanda şi Suedia90% în. În România, Spania şi Slovenia, 89% dintre tineri au folosit rețele de socializare în 2018.



    La polul opus, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 65 şi 74 de ani, aproape o cincime (19%) din populația Uniunii Europene a folosit reţelele de socializare. Acest procent variază de la 8% în Bulgaria, 9% în Grecia, 10% în Polonia, 11% în Croaţia, 12% în Slovacia, 13% în Franţa şi Italia, 14% în Austria şi Slovenia, 15% în Irlanda, 16% în România, până la 46% în Danemarca.



    Europenii, din ce în ce mai activi în rețelele de socializare



    Eurostat mai arată că folosirea reţelelor de socializare a crescut semnificativ de la începutul colectării datelor (38% media europeană în 2011). Participarea la reţelele sociale include crearea unui profil de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la reţelele de socializare.



    În același timp, studiul Eurobarometru Standard, publicat în luna martie, arată că rețelele de socializare au fost menționate mai des ca surse de informare folosite, față de anii anteriori. În România, 60% din populație percepe rețele sociale ca o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens.

  • Nachrichten 09.06.2018

    Nachrichten 09.06.2018

    In der benachbarten Republik Moldau herrschen Spannungen und Verwirrung, wo zwei Regierungen Legitimität beanspruchen und sich gegenseitig beschuldigen, versucht zu haben, die Macht zu ergreifen. Der ex-sowjetische Staat befindet sich seit den Wahlen im Februar im politischen Chaos. Eine Frist zur Bildung einer Regierung ist an diesem Wochenende abgelaufen. Nach monatelangen Gesprächen wurde am Samstag schlie‎ßlich ein beispielloses Bündnis zwischen der proeuropäischen ACUM-Gruppe und der pro-russischen Sozialistischen Partei von Präsident Igor Dodon geschlossen. Maia Sandu, eine ehemalige Ministerin und Beraterin der Weltbank, wurde am Samstagnachmittag zur Premierministerin ernannt. Die Vereinbarung der ACUM-Sozialistischen Partei war gegen die Entscheidung des Verfassungsgerichts, das am Freitag die Auflösung des Parlaments und die Durchführung von Neuwahlen anordnete. Das Gericht hat heute eine Petition der Demokratischen Partei vom Samstag angenommen, die die Legitimität der neuen Regierung in Frage stellte, Dodon aus dem Präsidium entlie‎ß und den ehemaligen Ministerpräsidenten Pavel Filip zum Interimspräsidenten ernannte. Letzteres hat am 6. September Parlamentswahlen. Keine der beiden Parteien gewann bei den Parlamentswahlen im Februar die Mehrheit der Sitze, ACUM gewann 26 und die Sozialistische Partei 35 der 101 Sitze der Versammlung. Beide Parteien wollen die Demokratische Partei, die von Vlad Plahotniuc, einem mächtigen Oligarchen, geführt wird, aus der Regierung heraushalten. Die ehemalige Regierungspartei gewann im Februar 30 Sitze.



    Der rumänische Finanzminister Eugen Teodorovici hat die Delegation des EU-Rates bei der Sitzung der Finanzminister und Zentralbankpräsidenten geleitet, die am Wochenende im japanischen Fukuoka stattfand. Laut einer Pressemitteilung des Finanzministeriums standen Themen wie Entwicklungsfinanzierung, Weltwirtschaft, internationale Besteuerung, globale Ungleichgewichte, Bevölkerungsalterung, Investitionen in Infrastruktur und Fragen des Finanzsektors auf der Tagesordnung. Die Finanzminister der G20 und die Gouverneure der Zentralbanken verabschiedeten eine offizielle Erklärung, die die Ergebnisse des Treffens enthält, hei‎ßt es auch in der Pressemitteilung.



    Römisch-katholische Christen haben am Sonntag Pfingsten gefeiert, das in den meisten Fällen im orthodoxen Rumänien unter anderem durch eine Pilgerfahrt nach Şumuleu Ciuc geprägt ist, an der jedes Jahr Zehntausende von Ungarstämmigen teilnehmen. Das marianische Heiligtum in Şumuleu Ciuc hat sich zum wichtigsten katholischen Pilgerort der Region entwickelt. Vor einer Woche wurde es auch von Papst Franziskus besucht, der sich auf einem pastoralen Besuch in Rumänien befand.



    Hunderte von Menschen aus dem Ausland, die 1990 aus Rumänien adoptiert wurden, ist es in den letzten vier Jahren gelungen, ihre biologischen Eltern über eine Facebook-Seite zu finden. Diese Seite wurde von einer Rumänin aus Landkreis Buzau eröffnet, die sich in Irland niederlie‎ß, und ihrerseits 26 Jahre zuvor nach ihrem Bruder suchte und den sie schlie‎ßlich in Manchester, Gro‎ßbritannien, fand. Die Facebook-Seite Die niemals vergessenen rumänischen Kinder“, die 2015 von Ileana Cunniffe Băiescu gegründet wurde, erhält täglich Anfragen von Adoptierten und hat 60.000 Anhänger. Sie hat gestanden, dass sie in vier Jahren etwa 15 hundert Anfragen erhalten hat und dass etwa 70%-80% der Fälle gelöst wurden.



    SPORT: Die rumänische Fu‎ßballmannschaft ist in Malta, wo sie am Montag in der Qualifikation für die Europameisterschaft 2020 gegen die Gastgeber-Nationalmannschaft antreten soll. Am Freitag zog Rumänien gegen Norwegen, das zwei Mal von zu Hause weg war. In den ersten beiden Gruppenspielen, die im März stattfanden, unterlagen die Rumänen in Stockholm gegen Schweden und gewannen zu Hause gegen die Färöer. Spanien führt die Tabelle der Gruppe F mit 9 Punkten an, gefolgt von Schweden mit 7 Punkten und Rumänien mit 4 Punkten auf dem dritten Platz. Die beiden besten Teams jeder Gruppe qualifizieren sich für das Finalturnier. Die Auslosung der Euro 2020 findet am 30. November in Bukarest statt. In der rumänischen Hauptstadt werden auch 4 Endspiele ausgetragen, 3 in der Gruppenphase und eines im Achtelfinale. In diesem Zusammenhang wird das rumänische Team diesen Monat an der U21-Fu‎ßball-Europameisterschaft in Italien und San Marino in Gruppe C sowie in England, Frankreich und Kroatien teilnehmen.

  • Un an de GDPR

    Un an de GDPR

    A trecut un an de când în întreaga Uniune Europeană a intrat în vigoare un nou Regulament general privind protecţia datelor cu caracter personal. Documentul conţine unele dintre cele mai stricte norme din lume, adaptate la noile realităţi din era tehnologiei digitale.

    Reguli pentru întreprinderi și organizații și drepturi pentru cetățeni, este principiul care stă la baza Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană pe 25 mai anul trecut.

    Cunoscut pe scurt sub denumirea de GDPR, de la inițialele denumirii din limba engleză, regulamentul a adus, într-adevăr, drepturi noi pentru europeni. Este vorba de dreptul de a fi uitat, adică de a cere ștergerea datelor cu caracter personal, și de a primi notificări în cel mult 3 zile în cazul unor breșe de securitate. În același timp, fiecare persoană poate obţine acum informaţii privind datele colectate despre ea.

    Prevederile se aplică tuturor companiilor și organizațiilor care stochează sau procesează date personale ale europenilor. Amenzile în cazul nerespectării normelor pot ajunge la 4 la sută din cifra anuală de afaceri.

    Regulamentul a intrat în vigoare în plin scandal legat de folosirea ilegală a datelor a zeci de milioane de utilizatori ai rețelei Facebook de către firma Cambridge Analytica, specializată în strategie politică.

    Nu este nici o îndoială, protecția datelor cu caracter personal este crucială pentru cetățenii noștri. Este și un drept fundamental în Uniunea Europeană. Este de asemenea imoportantă în afaceri și reprezintă o cale prin care poți obține încrederea în era economiei digitale. Scandalul Facebook /Cambridge Analytica a demonstrat pe deplin faptul că dreptul la intimidate este mai mult decât un lux. Este o necesitate, a afirmat comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.


    Și tot ea a ținut să precizeze: Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății, pot fi puse în pericol procesele democratice. Protecția datelor este legată direct de încredere, a conchis Vera Jourova.

    A trecut așadar un an de la intrarea în vigoare a regulamentului, iar până acum, la nivel comunitar, au fost depuse nu mai puțin de 144 de mii 500 de plângeri și au existat peste 89 de mii de notificări privind producerea unor breșe de securitate.

    Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în Germania, un operator de internet a fost amendat cu 20 de mii de euro pentru că nu a respectat normele de securitate pentru datele colectate de la clienți, în timp ce în Polonia, o companie de brokeraj a primit o sancțiune de 220 de mii de euro. Dar cea mai mare amendă de până acum a fost dată în Franța, nu mai puțin de 50 milioane de euro, și a fost aplicată gigantului american Google pentru neinformarea suficientă a utilizatorilor cu privire la exploatarea datelor lor.