Radio România Internațional

Tag: facturi

  • Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Politica energetică a UE are în centrul său
    un ansamblu de măsuri variate, care au menirea de a realiza o piață energetică
    integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și
    durabilitatea sectorului energetic.


    Provocările cu care se confruntă UE în domeniul
    energiei includ aspecte cum ar fi creșterea dependenței de importuri,
    diversificarea limitată, prețuri ridicate și volatile la energie, creșterea
    cererii mondiale de energie, riscurile de securitate care afectează țările
    producătoare și pe cele de tranzit, amenințările crescânde pe care le
    reprezintă schimbările climatice, decarbonizarea, progresul lent spre eficiența
    energetică, provocările care decurg din ponderea tot mai mare a energiei
    regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună
    integrare și interconectare pe piețele de energie.

    Parlamentul European sprijină diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare. Parlamentul a
    depus eforturi pentru o mai bună integrare a pieței energetice, precum și
    pentru adoptarea unor obiective ambițioase, cu caracter obligatoriu din punct
    de vedere juridic, referitoare la energia din surse regenerabile, la eficiența
    energetică și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

    Recent, în plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a făcut apel la Comisia
    Europeană ca reglementările pe care le adoptă în domeniul energiei să țină cont
    de costurile pe care le implică și de impactul acestor costuri asupra
    cetățenilor.




    Piața energiei este foarte importantă pentru fiecare cetățean,
    până la urmă, viața fiecărui cetățean depinde de costul energiei și știm că
    aceste crize succesive au dus la creșterea prețului fiecărei facturi în parte. Când
    reglementăm, cred că trebuie să ținem cont de impactul asupra oamenilor și da,
    avem nevoie și de stoc, însă în management se spune că stocul costă și trebuie
    să vedem cum îl calculăm, acel stoc optim încât să nu adăugăm costuri care
    evident, se duc la buzunarul cetățeanului. Și mai cred că ritmul în care noi
    reglementăm trebuie să țină ritmul posibilității de implementare, ca să nu
    ajungem la o creștere a disparităților regionale în loc de coeziune.

    De aceea,
    cred,     că trebuie să vă gândiți și cum facem,
    ca, costurile de investiții în infrastructură, pentru că știm că ne lipsesc
    rețelele, costurile stocului, cât ne costă stocul, cât stoc facem, pentru a nu
    crește până la urmă costul facturii și cred că trebuie să ținem cont că până la
    ajunge la cantitatea de energie regenerabilă pe care ne-am propus-o, trebuie să
    mai avem acces încă la gaz și la energia nucleară.


  • Reformarea pieţei energiei electrice a UE

    Reformarea pieţei energiei electrice a UE

    Comisia Europeană propune reformarea concepției pieței
    de energie electrică a UE pentru accelerarea creșterii energiei regenerabile și
    eliminarea treptată a gazelor, pentru a face ca facturile consumatorilor să fie
    mai puțin dependente de prețurile volatile ale combustibililor fosili, pentru a
    proteja mai bine consumatorii de viitoarele creșteri ale prețurilor și de
    potențiala manipulare a pieței, dar și pentru a face industria comunitară mai
    curată și mai competitivă.

    Regenerabilele sunt biletul nostru către suveranitatea energetică și pentru
    a pune capăt dependenței noastre de combustibilii fosili. Trebuie să ne
    actualizăm designul pieței pentru a ne asigura că această tranziție are loc cât
    mai repede posibil     a subliniat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv
    pentru European Green Deal.

    Propunerile
    vor permite consumatorilor și furnizorilor să beneficieze de o mai
    mare stabilitate a prețurilor bazată pe tehnologii de energie regenerabilă și
    nefosilă, a explicat și comisarul pentru energie, Kadri Simson:

    Măsurile
    pe care le propunem astăzi vor avea impact în trei domenii. În primul rând,
    reforma își propune să facă facturile de energie electrică ale consumatorilor
    și companiilor europene mai independente de prețurile pieței pe termen scurt. În al doilea rând, reforma va accelera implementarea
    surselor regenerabile. Iar în al treilea rând, reforma va îmbunătăți protecția
    consumatorilor. Concepția actuală a pieței de energie electrică a
    oferit o piață eficientă și bine integrată de-a lungul mai multor decenii, dar
    aprovizionarea globală strânsă și manipularea piețelor noastre de energie de
    către Rusia a făcut ca mulți consumatori să se confrunte cu creșteri masive ale
    facturilor la energie. Astăzi propunem măsuri care vor spori stabilitatea și
    predictibilitatea costurilor cu energie în întreaga UE. Stimularea
    investițiilor în surse regenerabile ne va ajuta să ne atingem obiectivele Green
    Deal și să facem din UE puterea energiei curate pentru următoarele decenii.


    Propunerile survin în condițiile în care prețurile ridicate și
    volatile, precum cele de anul trecut, au pus o povară excesivă asupra
    consumatorilor. Prețurile lunare de pe piața angro de energie au atins 550
    de euro/megawat-oră (MWh) în unele state membre în august 2022, cu peste 300%
    mai mari decât prețurile medii din 2021. Astfel că mai multe țări au îndemnat
    Comisia să modifice cadrul actual de piață pentru a se asigura că majorarea
    prețurilor gazelor fosile nu va duce din nou la creșteri dramatice ale
    facturilor de electricitate.

    Propunerea oferă consumatorilor o gamă largă de contracte și informații
    mai clare înainte de a semna contracte, pentru ca aceștia să aibă opțiunea de a
    bloca prețuri sigure, pe termen lung, pentru a evita riscurile excesive și
    volatilitatea. În același timp, aceștia vor putea în continuare să aleagă
    să aibă contracte de prețuri dinamice pentru a profita de variabilitatea
    prețurilor ca să folosească electricitatea atunci când este mai ieftină.

    Pe
    lângă extinderea opțiunilor consumatorilor, reforma urmărește în continuare să
    stimuleze stabilitatea prețurilor prin reducerea riscului de eșec al
    furnizorului. Protecția consumatorilor vulnerabili este, de asemenea,
    îmbunătățită semnificativ, iar consumatorii vor putea să investească în parcuri
    eoliene sau solare și să vândă excesul de energie solară vecinilor, nu doar
    furnizorilor lor.


  • Începe distribuirea cardurilor de energie

    Începe distribuirea cardurilor de energie

    De la 1 februarie, în România a început
    distribuirea cardurilor pentru plata facturilor la energie. În şedinţă de Guvern,
    premierul Nicolae Ciucă i-a cerut ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
    să continue să se coordoneze cu colegul de la Cercetare, astfel încât, prin intermediul
    Poştei Române, să existe garanţia că tot ceea ce a decisExecutivul pe hârtie se şi realizează în
    practică.

    Concret, Guvernul de la Bucureşti a hotărât să acorde, anul acesta,
    un ajutor de 1.400 de lei (echivalentul a 280 de euro) persoanelor care au greutăţi în a-şi achita facturile la curent electric şi
    căldură, sub toate formele ei de producere. Ajutorul se dă în două tranşe egale
    – una luna aceasta, cealaltă
    în septembrie. Cu acest card, peste 4 milioane de români vor putea să facă
    plăţi către furnizoride electricitate, gaz, energie termică în sistem
    centralizat, butelii, lemn de foc, păcură, peleţi şi alte materiale de
    încălzire. Este vorba despre facturi curente sau restante, care vor viza doar
    locul de consum de la domiciliul beneficiarilor.

    Ministrul Investiţiilor şi
    Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a explicat că vor fi trei modalităţi de
    efectuare a plăţilor: prima,
    prin prezentarea la un oficiu poştal, a doua – direct la poştaş şi a treia
    modalitate – prin intermediul serviciilor electronice, mai precis alunei aplicaţii
    informatice simple.

    Marcel Boloş: Vor
    putea accesa aplicaţia informatică prin introducerea seriei pe care o are
    cardul de energie şi apoi cele trei documente cu care ne-am obişnuit pentru
    efectuarea plăţilor şi care sunt necesare pentru a putea deconta banii pe care
    îi are alocaţi din ajutorul de încălzire, respectiv, cartea de identitate,
    cardul de energie şi factura justificativă privind datoria faţă de furnizorul
    de energie.

    Cardul de energie nu poate fi vândut sau
    donat, iar cei care vor încerca să încalce aceste reguli riscă amenzi de mii de
    lei. Cu un card se pot face mai multe plăţi către mai mulţi furnizori, până la
    epuizarea sumei. Tot în sprijinul populaţiei, pe fondul scumpirilor foarte mari
    la curent şi gaze naturale este şi decizia Guvernului român de a suplimenta
    fondurile alocate programului destinat instalării de panouri fotovoltaice. Banii
    ar urma să fie de ajuns pentru de patru ori mai multe proiecte, adică pentru
    aproape 190.000 de gospodării. Totodată, procedurile de accesare a fondurilor au
    fost simplificate, iar dosarele ar urma să fie aprobate mai repede.

    Ministrul
    Mediului, Tanczos Barna: Va
    fi nevoie de carte de identitate, extras de carte funciară, dovada că persoana
    beneficiară nu are datorii la stat sau la bugetul local şi, la sfârşitul
    instalării sistemului fotovoltaic, de certificatul de racordare în calitate de
    prosumator.

    Suma acordată ca ajutor este de 20.000 de
    lei (circa 4 mii de euro), suficientă pentru un sistem care să producă 3.3 kilowaţi
    oră. Cei care vor mai multe panouri trebuie să plătească diferenţa din buzunar.


  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul
    de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
    an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
    finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
    drepturilor salariale.

    De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
    programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
    în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
    finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
    înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
    pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
    proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
    Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
    ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

    Conform
    prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
    statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
    de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
    menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
    ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

    Ministrul Finanțelor, Adrian
    Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
    sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
    ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
    să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
    niciun caz.ʺ

    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
    instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
    economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
    premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

    ʺSigur, suntem foarte
    realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
    partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
    economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
    prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ


    Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
    Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
    fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
    această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
    termic și a lemnelor de foc.


  • Comisia Europeană: Introducerea plăţilor instant în euro trebuie accelerată

    Comisia Europeană: Introducerea plăţilor instant în euro trebuie accelerată

    Scopul iniţiativei legislative a Comisiei Europene este acela ca plățile rapide în euro să fie accesibile ca preț, sigure și procesate fără obstacole în întreaga Uniune. Potrivit executivului comunitar, plățile instant le permit persoanelor să transfere bani în orice moment al zilei, în decurs de câteva secunde, mult mai repede decât transferurile tradiționale, care sunt primite de prestatorii de servicii de plată numai în timpul programului de lucru și ajung în contul beneficiarului chiar şi în trei zile calendaristice.



    Aproape 200 de miliarde de euro sunt blocați în fiecare zi, alcătuind așa-numitele sume în tranzit, bani care prin intermediul plăţilor rapide ar putea fi utilizați mai devreme pentru consum sau investiții. De asemenea, prin aceste instrumente, poate creşte viteza la plata facturilor sau la primirea unor transferuri urgente și generează economii de costuri pentru companii. Cu toate acestea, la începutul anului, doar 11 % din toate transferurile în euro din Uniunea Europeană erau instant.



    Propunerea Comisiei Europene urmărește extinderea folosirii acestor plăţi prin modificarea Regulamentului din 2012 privind zona unică de plăți în euro şi cuprinde câteva cerințe importante: prestatorii de servicii de plată din UE care fac deja transferuri în euro vor avea obligația să ofere și versiunea instant, într-o perioadă de timp definit, să garanteze comisioane accesibile pentru plățile instant în euro şi nu mai mari decât cel perceput pentru transferurile tradiționale, să verifice concordanța dintre numărul contului bancar (IBAN) și numele beneficiarului furnizat de plătitor pentru a avertiza plătitorul cu privire la o posibilă eroare sau fraudă înainte de efectuarea plății.



    Comisia Europeană subliniază că această propunere va sprijini inovarea și concurența pe piața plăților din UE, în deplină conformitate cu normele existente privind sancțiunile și combaterea criminalității financiare.



  • Programul „Sprijin pentru România”

    Programul „Sprijin pentru România”

    Facturile
    uriașe la curent electric și gaze naturale atât pentru consumatorii casnici,
    cât și pentru cei economici din România au generat, în ultimele luni, creșteri
    semnificative de prețuri, aproape
    de la o zi la alta, la toate produsele alimentare sau nealimentare și la
    servicii. S-au reflectat, în termeni statistico-financiari, într-o
    inflație-record ce nici măcar nu a atins, încă, apogeul! Dată fiind această
    situație, extrem de dificilă în special pentru românii fără prea multă dare de
    mână, coaliția PSD-PNL-UDMR la Putere a convenit asupra unor soluții care să
    vină în sprijinul tocmai al persoanelor celor mai vulnerabile – aproape 12
    milioane. Pachetul de măsuri Sprijin pentru România este în valoare
    de aproximativ 17,3 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de euro), din care 9
    miliarde de lei din fonduri europene, iar restul de la bugetul de stat.


    Liderul
    PSD, Marcel Ciolacu: ʺAcest plan se concentrează pe combaterea
    creşterii preţurilor, pe susţinerea fermierilor români şi pe creşterea
    capacităţii de procesare în industria alimentară. Valoarea adăugată trebuie să
    rămână, în sfârşit, în România. Locurile de muncă trebuie să fie, aici, în
    România. De asemenea, susţinerea firmelor româneşti a fost prioritară. Practic,
    prin acest plan de sprijin, mai mult de jumătate din populaţia României va
    beneficia de o formă de protecţie în faţa scumpirilor. O altă măsură care vine
    în sprijinul salariaţilor, atât al celor din mediul privat, cât şi public, se
    referă la zero taxe pentru creşterea voluntară a salariulului minim cu 200 de
    lei. Cu alte cuvinte, banii vor merge în buzunarul angajatului, fără ca
    angajatorul să plătească vreun ban la stat.ʺ


    Președintele PNL și premier,
    Nicolae Ciucă, a precizat că persoanele cu venituri reduse și elevii cu burse
    sociale vor primi vouchere: ʺUn miliard de euro – 50% fonduri
    europene, 50% fonduri de la bugetul de stat – va consta în vouchere pentru
    alimente de bază în valoare de 50 de euro la fiecare două luni pentru familii
    cu cel puţin doi copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 de lei pe
    lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 de lei pe lună, persoanele cu venit
    minim garantat, persoanele cu dizabilităţi, vouchere pentru elevii care primesc
    bursele sociale, 30 de euro pentru fiecare lună în care sunt organizate cursuri
    şcolare, pentru cumpărarea de alimente, rechizite şi haine. Valoarea tichetelor
    de masă creşte cu 50%, de la 20,17 de lei la 30 de lei. De asemenea, dublăm
    norma de hrană pentru pacienţii din spitale şi vârstnicii instituţionalizaţi de
    la 11 lei pe zi la 22 de lei pe zi.ʺ


    România are nevoie de un stat puternic
    pentru a interveni de câte ori este nevoie, deoarece criza economică se va
    adânci în lunile următoare – a
    conchis șeful UDMR, Kelemen Hunor. Măsurile din pachetul Sprijin pentru
    România vor fi puse în practică o parte de la 1 mai şi o parte de la 1
    iunie.




  • Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Năi misuri tră scădearea a facturlor la energie

    Avănda tu amprotusa un singur subiect — atelu a păhadzlor mări la facturli tră energie electrică şi gaze – prota şedinţă di estan a liderilor coaliţiillei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare tru România adusi dininti ceareili aflati di partidi tră s’ndreagă aestă problemă. Cearei ţi yilipsescu, ama, viziuni ahoryea. Ca misuri ună ş-ună, cari s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu, PSD pripusi plafonarea a păhadzlor şi nicurarea TVA di la 19 la 5% tră energie electrică şi gaze tră consumatori. Social-dimocraţllii prezentară și ună pachetă cu misuri dimi făţearea isapi diznău fără penalităţ a facturlor emise alătusitu penalizarea abuzurilor, ama şi supraimpozitarea a profitului amintatu di companiile energhetiţi.



    Di alantă parte, liberalii dimăndară că nu vor maş misuri pi şcurtu kiro, tru minduita a lor hiinda ananghi ti un plan cu ună alocari bugetară limbidă tră investiţii tru energie. Tru idyiulu kiro, PNL lugurseaşti că tră româñilli cu facturi mări la energie lipseaşti s’hibă băgati misurli existente, cari, spun elli, duc la nicurarea cu 33% a aluştoru. Andamusea s’concretiză cu un acord, executivlu lipseaşti deapoa s’llia năi misuri tră scădearea facturlor la gaze şi energia electrică. Premierlu Nicolae Ciucă: “La energie, plafonlu să scadă di la 1 leu la 0,8 lei per KW. Tutunăoară, limita consumului s’crească di la 300 di KW la 500 di KW tră cari s’faţi isapi aestu păhă. Tră IMM-uri va s’hibă plafonat păhălu la 1 leu per KW. La gaz, plafonlu va să scadă di la 0,37 la 0,31 lei per KW, iara limita di consum tră ţinţi meşi di dzăli va crească di la 1.000 la 1.500 KW.”



    Tutunăoară, facturli cari fură emise alătusitu va s’hibă fapti isapi diznău, a deapoa oamiñilli nu va s’hibă dibranşaţi ică nu va s’plătească penalităţ. Misurli tră protejarea a consumatorilor casniţ şi a ntreprindirilor ñiţ şi di mesi va s’bagă tu lucru di la 1 di şcurtu până la 31 di marţu şi va s’hibă băgati tu ună ordonanţă di urgenţă cari va s’hibă adoptată di Guvern nai ma amănatu stămăna ţi yini. Tu aestu kiro, Autoritatea Naţională tră Protecţia Consumatorilor amendă furnizorllii di energie cari nu adrară corect facturli aferente ti consumlu ditu meşlli brumaru şi andreu, anlu ţi tricu, şi lă băgă zori s’li facă isapi diznău. Uidisitu cu datili ufiţiali, acă 90% ş-cama ditu aeşti băgară tu lucru naua legislaţie, unu di puţăñilli furnizori cari nu u feaţiră au contracte cu 30% ditu muşiradzlli casniţ ditu România. Un altu mari furnizor di serviţii tru domeniu cundille căţe cama di giumitati ditu facturli pi cari li emisiră fură compensati şi plafonati.


    Autor: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala





























  • Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Noi măsuri pentru scăderea facturilor la energie

    Centrată pe un singur subiect – cel al preţurilor mari la facturile pentru energie electrică şi gaze – prima şedinţă din acest an a liderilor coaliţiei PNL-PSD-UDMR aflată la guvernare în România a pus față în față soluțiile găsite de partide pentru a rezolva această problemă. Soluții ce reflectă, însă, viziuni diferite. Ca măsuri imediate, care să intre în vigoare de la 1 februarie, PSD a propus plafonarea preţurilor şi reducerea TVA de la 19 la 5% pentru energie electrică şi gaze pentru consumatori. Social-democraţii au prezentat și un pachet cu măsuri precum recalcularea fără penalităţi a facturilor emise greşit, penalizarea abuzurilor, dar şi supraimpozitarea profitului obţinut de companiile energetice.


    De cealaltă parte, liberalii au anunţat că nu vor doar măsuri pe termen scurt, în opinia lor fiind necesar un plan cu o alocarea bugetară clară pentru investiţii în energie. În același timp, PNL consideră că pentru românii cu facturi mari la energie trebuie aplicate măsurile existente, care, spun ei, duc la reducerea cu 33% a acestora. Întâlnirea s-a concretizat cu un acord, executivul urmând să ia noi măsuri pentru scăderea facturilor la gaze şi energia electrică. Premierul Nicolae Ciucă: La energie, plafonul să scadă de la 1 leu la 0,8 lei per KW. De asemenea, limita consumului să crească de la 300 de KW la 500 de KW pentru care se calculează acest preţ. Pentru IMM-uri va fi plafonat preţul la 1 leu per KW. La gaz, plafonul va scădea de la 0,37 la 0,31 lei per KW, iar limita de consum pentru cinci luni de zile va creşte de la 1.000 la 1.500 KW.


    Totodată, facturile care au fost emise greşit vor fi recalculate, fără ca oamenii să fie debranşaţi sau să plătească penalităţi. Măsurile pentru protejarea consumatorilor casnici şi întreprinderilor mici şi mijlocii se vor aplica de la 1 februarie până la 31 martie şi vor fi cuprinse într-o ordonanţă de urgenţă care va fi adoptată de Guvern cel târziu săptămâna viitoare. Între timp, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a amendat furnizorii de energie care nu au întocmit corect facturile aferente consumului din lunile noiembrie şi decembrie, anul trecut, şi i-a obligat să le recalculeze. Potrivit datelor oficiale, deşi peste 90% dintre aceştia au aplicat noua legislaţie, unul dintre puţinii furnizorii care nu a făcut-o are contracte cu 30% dintre clienţii casnici din România. Un alt mare furnizor de servicii în domeniu a precizat că peste jumătate din facturile pe care le-a emis au fost compensate şi plafonate.



  • Comisia vine în sprijinul consumatorilor afectați de creșterea prețurilor la energie

    Comisia vine în sprijinul consumatorilor afectați de creșterea prețurilor la energie

    Propunerile Comisiei includ două tipuri de măsuri: unele ar trebui să fie un răspuns imediat la actuala creștere a prețurilor, mai ales că se așteaptă ca aceasta să continue de-a lungul întregii ierni, iar celelalte sunt menite să sporească, la nivel european, capacitatea de a face față unor șocuri similare. Potrivit Comisarului european pentru energie, Kadri Simson, Creșterea prețurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Pe măsură ce ieșim din pandemie și economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili și să sprijinim societățile comerciale europene.

    Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creșteri asupra gospodăriilor și a întreprinderilor în această iarnă. În același timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient și mai flexibil pentru a face față eventualelor volatilități cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziției., a mai spus Comisarul european pentru Energie.

    Prima categorie de măsuri, pe termen scurt, este menită să reducă impactul pe care această creștere semnificativă a prețurilor îl are asupra populației și mediului de afaceri. Consumatorii casnici ar urma să fie sprijiniți prin ajutoare directe date celor cu venituri mai mici, amânarea sau eșalonarea plății la facturi, reducerea anumitor taxe pentru categoriile vulnerabile și interzicerea deconectării celor care nu plătesc de la rețea. În ceea ce privește mediul de afaceri, acesta poate fi sprijinit prin ajutoare de stat, care să respecte însă reglementările europene în domeniu, facilitarea accesului companiilor la energiile regenerabile, o mai atentă monitorizare a pieței pentru a preveni manipularea acesteia de către anumiți jucători. Pe termen mediu și lung, Comisia vrea să susțină investițiile în energia regenerabilă și eficiența energetică, să studieze posibilitatea măririi capacității de stocare – care, în prezent, se reduce la doar 20% din consumul anual la nivelul Uniunii și nu există în fiecare stat membru – și, în sfârșit, să evalueze actualul design al pieței energiei în vederea îmbunătățirii acesteia.

    Pe termen lung, cea mai bună garanție împotriva unor astfel de șocuri este însă tranziția completă către o energie curată, se arată într-un comunicat al Comisiei.


  • Găilipseri mutrinda păhălu la energhie

    Găilipseri mutrinda păhălu la energhie

    Tru legislativul român fu adrată ună comisie cari s’ancheteadză crişterli cabaia mări a păhadzloru la gaze şi electricitate. Cama deapoa, s-agiumsi pi isapea că aesti crişteri tiñisescu tendinţa la nivel european. Păhadzlli la energhie pi păzarea continentală agiumsiră la niveluri recordu, impulsionati di cotaţiile la gazili naturale şi di păhadzlli a certificatiloru verdză. Ună altă problemă energetică europeană u reprezintă incertitudiñili ligate di importul a gazilor ditu Rusia, tru condiţiile tru cari depozitili europeane eara la maş 70% ditu capaţitate.



    Viţeprezidentulu ali Comisie Europeană, Frans Timmermans, lugursea că păhadzlli recordu la electricitate nregistrate tru statili membre suntu spunearea a faptului că Uniunea lipseaşti s’tragă mănă di la combustibilii fosili şi s’ayuñiusească triţearea la energia veardi. El scutea tu migdani, di altă parte, că, că păhadzlli la combustibilii fosili criscură multu di multu, custuserli tră producţia di energhie regenerabilă armasiră scădzuti şi stabile.



    Stati europeane catacum Italia, Spania şi Gărţia reacţionară la creastirile a păhadzloru la energia convenţională şi dimăndară meatri di agiutru, atea turlie că oamiñilli s’poată s’li străxească facturli.


    Şi Bucureşti, executivlu ari naeti să-lli agiută consumatorllii casniţ să-şi păltească facturile la energhia electrică şi la gazili naturale. Uidisitu cu proiectulu a unei ordonanţi di urgenţă analizati, ñiercuri, tru protă ghivăseari, a deapoa statlu lipseaşti s’compenseadză păhălu la energia electrică cu 18 di bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gazi naturale. Va s’hibă agiutaţ, pritu păltearea a unăllei parti ditu facturili la utilităţ, nicukiratili cari consumă tru mesu anamisa di 30 şi 200 KW energhie electrică şi tru anu anamisa di 100 şi 1.200 di mc di gazi naturale. Tră energhia electrică s’faţi isapi ti unu păhă di mesi di 82 di bani (16 eurocenti) tră KW şi la cathi ună sută di KW factura va s’iftinească cu 18 lei (aproapea 3,6 euro).



    Guvernul feati isapi şi yini cu căbilea ti plafonarea-a păhălui la gazele naturale. Premierlu Florin Cîţu spusi că aestu lucru nu lipseaşti să zñiipsească investiţiile tru economie, iar misura caftă muabeţ cu Consiliul a Concurenţăllei şi cu Comisia Europeană. Tru minduita-a ministrului energhiillei, Virgil Popescu, plafonarea vahi va s’talle curayilu la investiţiile xeani tru România tru producţia di energhie electrică şi extracţia di gazi naturali, di itia că companiile respictivi vrea săc ştibă că nu pot s’vindă la păhălu a păzarillei.



    Ditu opoziţie, PSD dimăndă că va s’dipună tu kirolu yinitoru un proiectu di nomu tră plafonarea a păhadzloru la energhie electrică şi gazi naturali tră consumatorllii casniţ, ca ună cearei temporară. Viţeprezidentulu PSD, Mihai Tudose, cutugursi guvernul di ţentru-dreapta că libearaliză piaţa a energhiillei tru nai cama greu momentu, tru cari producţia easti multu sumu potenţialu.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Îngrijorări privind preţul energiei

    Îngrijorări privind preţul energiei

    În legislativul
    român a fost constituită o comisie care să ancheteze creşterile semnificative
    ale preţurilor la gaze şi electricitate. Ulterior, s-a putut constata că aceste
    majorări respectă tendinţa la nivel european. Preţurile la energie pe piaţa continentală
    au atins niveluri record, impulsionate de cotaţiile la gazele naturale şi de
    preţurile certificatelor verzi. O altă problemă energetică europeană o
    reprezintă incertitudinile legate de importul gazelor din Rusia, în condiţiile
    în care depozitele europene erau la doar 70% din capacitate.

    Vicepreşedintele Comisiei
    Europene, Frans Timmermans, aprecia că preţurile record la electricitate
    înregistrate în ţările membre sunt dovada faptului că Uniunea trebuie să
    renunţe la combustibilii fosili şi să accelereze tranziţia la energia verde. El
    remarca, pe de altă parte, că, deşi preţurile la combustibilii fosili au
    crescut foarte mult, costurile pentru producţia de energie regenerabilă au
    rămas scăzute şi stabile.

    State europene precum Italia, Spania şi Grecia au
    reacţionat la creşterile preţurilor la energia convenţională şi au anunţat deja
    măsuri de sprijin, pentru ca oamenii să poată suporta facturile.

    Şi la
    Bucureşti, executivul intenţionează să-i
    ajute pe consumatorii casnici să-şi plătească facturile la energia electrică şi
    la gazele naturale. Potrivit proiectului unei ordonanţe de urgenţă analizate,
    miercuri, în primă lectură, statul ar urma să compenseze preţul la energia
    electrică cu 18 bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gaze
    naturale. Vor beneficia de sprijin, prin plata unei părţi din facturile la
    utilităţi, gospodăriile care consumă pe lună între 30 şi 200 KW energie
    electrică şi pe an între 100 şi 1.200 de mc de gaze naturale. Pentru energia
    electrică se ia în calcul un preţ mediu de 82 de bani (16 eurocenti) pentru KW
    şi la fiecare o sută de KW factura se va ieftini cu 18 lei (circa 3,6 euro).

    Guvernul a analizat şi posibilitatea plafonării preţului la gazele naturale. Premierul Florin Cîţu a spus că acest lucru nu trebuie să afecteze investiţiile
    în economie, iar măsura impune discuţii cu Consiliul Concurenţei şi cu Comisia
    Europeană. În opinia ministrului energiei, Virgil Popescu, plafonarea ar
    descuraja investiţiile străine în România în producţia de energie electrică şi
    extracţia de gaze naturale, deoarece companiile respective ar şti că nu pot să
    vândă la preţul pieţei.


    Din opoziţie, PSD a anuţat că va depune în perioada
    următoare un proiect de lege pentru plafonarea preţurilor la energie electrică
    şi gaze naturale pentru consumatorii casnici, ca o soluţie temporară. Vicepreşedintele
    PSD, Mihai Tudose, a criticat guvernul de centru-dreapta că a liberalizat piaţa
    energiei în cel mai prost moment cu putinţă, în care producţia este mult sub potenţial.


  • Jurnal românesc – 28.11.2016

    Jurnal românesc – 28.11.2016

    Departamentul
    Politici pentru Relaţia cu
    Românii de Pretutindeni a dat
    publicităţii proiectul de Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare a Legii nr. 86/2016
    privind instituirea centrelor comunitare româneşti în străinătate. Organizaţiile românilor din diaspora sunt invitate să
    trimită până pe 17 decembrie contribuţii şi sugestii privind acest proiect prin
    poştă – pe adresa
    Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni sau pe
    e-mail. Centrele comunitare româneşti au drept scop asigurarea coeziunii
    comunităţilor de români din afara graniţelor ţării, reprezentativitatea
    acestora, organizarea de proiecte şi programe cu caracter cultural, educativ şi
    artistic, în scopul promovării realităţilor istorice, a tradiţiilor, a
    obiceiurilor, a valorilor naţionale şi a identităţii lingvistice. Centrele
    comunitare româneşti din străinătate funcţionează pe lângă oficiile diplomatice şi consulare
    ale României şi nu au
    personalitate juridică. În cadrul centrelor comunitare româneşti din
    străinătate pot fi organizate acţiuni cu scop de informare, educativ, cultural
    sau de promovare a României şi
    a comunităţilor din zonele de
    referinţă.




    Persoanele
    care nu îşi plătesc facturile de căldură şi salubritate pot fi executate silit
    mai uşor, începând din 25 noiembrie, potrivit unui act normativ care modifică
    Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Noile prevederi, care au
    fost publicate, deja, în Monitorul Oficial de la Bucureşti, stabilesc că
    factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu
    executoriu. Astfel, cei care nu achită la timp facturile vor putea fi executaţi
    silit, fără să mai fie necesară acţionarea lor în justiţie. În plus, ei vor fi
    nevoiţi să plătească şi onorariile executorilor judecătoreşti. O altă
    modificare importantă este reducerea perioadei în care locatarii pot achita
    aceste servicii publice: de la 15 zile lucrătoare de la primire, la cel mult 15
    zile calendaristice de la emiterea facturii.




    România se
    situează pentru al treilea an consecutiv pe primul loc într-un top regional al
    modificărilor legislative, cu 299 de legi din totalul de 1.098 adoptate între 1
    august 2015 – 1 august 2016 în şase ţări din Europa Centrală şi de Est. Pe
    locul doi se află Polonia (227 de legi), urmată de Ungaria (186 de legi),
    indică raportul Grayling AcTrend 2016. Aproape jumătate din totalul de peste o
    mie de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult
    de o treime afectează mediul de afaceri în general. În România, cele mai
    afectate de schimbările legislative sunt sectoarele financiar şi al
    serviciilor. Potrivit studiului, dintre legile care au un impact direct asupra
    afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară. În 2015, aceasta
    a fost cea mai comună procedură în România, unde peste jumătate din
    iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul
    ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în 2016, când
    ordonanţele de urgenţă au avut, din nou, o pondere mare (37%) în totalul
    iniţiativelor legislative.




    202 elevi
    medaliaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale au fost premiaţi, luni,
    de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, în cadrul unei festivităţi care s-a
    desfăşurat la Palatul Naţional al Copiilor. Ei sunt câştigători a 227 de distincţii: 3 premii I
    absolute, 48 de medalii de aur/premii I, 82 de medalii de argint/premii II, 53
    de medalii de bronz/premii III şi 41 de menţiuni. De asemenea, au fost premiaţi
    cei 215 profesori care i-au pregătit pe tineri, precum şi cele 100 de şcoli din
    care provin laureaţii.