Radio România Internațional

Tag: facturi energie

  • Concluzii ale raportului CE privind starea uniunii energetice

    Concluzii ale raportului CE privind starea uniunii energetice

    Comisia Europeană a publicat, miercuri, Raportul privind starea uniunii energetice care prezintă felul în care Uniunea Europeană a gestionat provocările energetice din ultimii ani. Documentul subliniază progresele înregistrate la nivelul Uniunii legat de consumul de energie și sursele acesteia.

    Astfel, jumătate din producția de energie electrică a UE a provenit din surse regenerabile în primul semestru al anului. În timp ce importurile de la parteneri de încredere precum Norvegia și SUA au crescut. Ponderea gazelor rusești a scăzut cu la 18%, cu 27% mai puțin decât în urmă cu trei ani. Totodată cererea de gaze a scăzut cu  cererea de gaze cu 138 miliarde de metri cubi în perioada august 2022-mai 2024

    Reducerea emisiilor cu gazde de seră, dar și prețurile la energie “mai stabile” sunt alte aspecte pozitive incluse în raport.

     

    România a redus ponderea de gaz natural și combustibili fosili solizi (cărbuni) în mixul energetic cosumat / Sursa: Comisia Europeană

     

    În ceea ce privește raportul de țară pentru România, Comisia constată că  țara noastră  se bazează pe producția internă de gaze care a reprezentat 100% din aprovizionarea  din 2023. Aceasta după ani în care România importa gaze din Rusia și Ungaria. Datele din 2022 arată o scădere a consumului de energie primară cu 6,3% față de anul precedent.

    O problemă pentru țara noastră este diversificarea mixul energetic care este dependent de combustibilii fosili, aceștia reprezentând  71% din consumul total de energie, însă cu doar 2 puncte procentuale peste media UE. Cifrele sunt mai bune pentru mixul de electricitate în care predomină sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și de energia nucleară (19,9%).

     

    România are la dispoziție 7 mld. euro prin fondurile de redresare și reziliență, dintre care peste 5 mld pentru eficiența energetică a clădilrilor / Sursa: Comisia Europeană

     

    Raportul menționează proiectele României pentru a crește capacitatea nucleară cu care să se apropie de țintele climatice ale spațiului comunitar. Totodată, crește și capacitatea de a produce tehnologii verzi, cu progrese în viitoarea producție de baterii și componente solare.

    Raportul de țară mai atrage atenția și asupra altor capitole la care România trebuie să facă progrese. Spre exemplu, potrivit documentului, piețele electricitate și gaze sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE. la nivel de gospodării, mai puțin de un sfert (23%) au instalate contoare inteligente.

    Sărăcia energetică continuă să fie o problemă pentru o bună parte a populației. Anul trecut 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu și-au permis să își încălzească locuințele în mod adecvat pe timpul sezonul rece.

     

    Tot miercuri, Comisia Europeană le-a cerut miercuri guvernelor a 17 state membre ale UE să trimită versiunea finală a planurilor lor energetice şi climatice cât mai curând posibil. Executivul european a subliniat că aceste planuri reprezintă un “pas cheie” în obiectivul blocului comunitar de a atinge ţinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră fixată pentru anul 2030. Până acum, doar 10 țări au trimis Comisiei aceste aceste planuri.

  • Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Rezoluție a PE privind bugetul UE

    Parlamentul European a votat o rezoluție privind bugetul Uniunii Europene pentru 2023. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu care însumau peste 1,6 miliarde de euro pentru un buget care să abordeze mai eficient consecinţele războiului din Ucraina şi procesul de redresare în urma pandemiei, informează Agerepres care citează un comunicat al PE.



    Una dintre modificările aduse bugetului este adăugarea unei sume de 853 milioane de euro pentru finanţarea iniţiativelor care sprijină tinerii refugiaţi și cercetătorii din Ucraina, prin intermediul programelor europene. Eurodeputații susțin alocarea a 250 de milioane de euro pentru ajutorul umanitar, Fondul pentru azil, migraţie şi integrare ar urma să primească 100 de milioane de euro, Instrumentul pentru gestionarea frontierelor şi vizelor este suplimentat cu 25 milioane EUR , iar alte 162 milioane de euro ar merge către Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI – Europa globală) pentru vecinătatea sudică şi estică a UE.



    Jumătate de miliard pentru facturi și independență energetică



    Parlamentul European a mai propus fonduri suplimentare de peste 500 de milioane de euro, menite să sporească independenţa energetică a statelor membre şi să sprijine cetăţenii şi IMM-urile care vor avea de plătit facturi ridicate la energie, cu accent pe tranziţia verde şi biodiversitate.



    Totodată, forul legislativ european a reintrodus în bugetul UE pentru anul următor cele 200 de milioane de euro pentru programul EU4Health reduse anterior de către Consiliu şi a adăugat alte 25 de milioane de euro cu scopul de a face sistemele naţionale mai reziliente, atâta timp cât pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat, după cum se arată în textul rezoluţiei.



    În forma votată de forul legislativ european, angajamente de plată pentru anul viitor ajung la 187,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creştere de 1,7 miliarde de euro faţă de proiectul de Comisia Europeană. De asemenea, PE a stabilt un nivel global al creditelor de plată de 167,6 miliarde de euro.





    Nicolae Ștefănuță: Bugetul multianual trebuie revizuit urgent



    Eurodeputatul Nicolae Ştefănuţă (Renew Europe), raportor general pentru bugetul UE pe 2023 a declarat: “Astăzi am votat în Parlament un buget care acordă prioritate păcii, securităţii energetice şi unei redresări economice mai rapide. Când Rusia se comportă în mod josnic, noi ridicăm ştacheta. Parlamentul a solicitat fonduri suplimentare în bugetul UE din 2023 pentru a-i ajuta pe cetăţenii noştri în timpul crizei energetice, pentru a face faţă consecinţelor războiului din Ucraina şi pentru a contribui la relansarea economiei noastre. (…) Doar bugetul UE nu va fi suficient pentru a gestiona amploarea crizelor, acesta este motivul pentru care avem nevoie urgentă de o revizuire a Cadrului Financiar Multianual”



    La rândul său, Victor Negrescu, eurodeputat S&D și raportor alternativ pentru bugetul pentru 2023 a cerut includrea unor fonduri suplimentare pentru aderarea României la spaţiul: “Un aspect important este creşterea fondurilor pentru managementul frontierelor externe ale Uniunii şi faptul că, din nou, la cererea grupului social-democrat, Parlamentul European solicită şi include sume suplimentare pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen”.






  • Preţul la energie – controale şi nemulţumiri

    Preţul la energie – controale şi nemulţumiri

    După ce au fost sfătuiți să facă economie la curent pentru a plăti facturi mai mici, mulți români au aflat, în ultima perioadă, că și-au făcut calcule inutile, pentru că prețul plafonat decis de Guvern, prin Ordonanţă de Urgenţă, nu se stabilește în funcție de consumul din luna curentă, ci în funcție de prețul mediu lunar pe anul trecut.


    Pe hârtie, regulile sunt clare: cine consumă maximum 100 de kilowați pe lună plătește 68 de bani/kwh, cine consumă între 101 și 255 de kilowați – 80 de bani/kwh, iar cine depășește 255 de kilowați lunar trebuie să achite prețul integral, extrem de piperat, din contractul pe care îl are cu furnizorul. Doar că, pentru a vedea dacă beneficiază de preț plafonat sau nu, dar și care este tariful care li se aplică, românii trebuie să caute pe factură date despre consumul mediu pe … anul trecut. Or, pentru că nimeni nu a ieșit public să le explice pe îndelete cum se fac calculele, unii s-au trezit cu facturi uriașe, fără să înțeleagă și de ce. Potrivit datelor ANRE, nu sunt mulți în această situație. În România, în categoria de consum 0-100 kilowați se încadrează, în acest moment, peste 4,9 milioane de gospodării, în a doua categorie puţin peste 3,5 milioane şi mai rămân între 100.000 și 200.000 de gospodării care nu beneficiază de niciun plafon.


    Ajunsă, acum, în Parlament, schema de compensare prevăzută în Ordonanţa guvernamentală de Urgenţă ar putea suferi mai multe modificări. Atât reprezentanţii Puterii, cât și cei ai Opoziţiei au în vedere numeroase amendamente. Mai precis, PSD, la co-guvernare, și USR, în opoziție, pledează pentru schimbarea modului de raportare a consumului de energie electrică în vederea tarifării, astfel încât să nu se mai ia în calcul media lunară a anului trecut, ci strict consumul din prezent.


    Autoritatea de Reglementare în Energie (ANRE) afirmă, însă, că este o soluţie greu de implementat din punct de vedere tehnic şi că este de preferat raportarea la un istoric de consum. Așa că PNL, coleg de Guvern cu PSD, propune ca reper o medie a consumului din aceeaşi perioadă a ultimilor trei ani.


    Între timp, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a cerut, săptămâna aceasta, ANRE, în contextul discuţiilor despre unele facturi la curent foarte mari, ‘să-şi facă treaba’, să supravegheze piaţa de energie, iar ‘Protecţia Consumatorului să intreʹ peste furnizorii care nu respectă prevederile legale. Așa că Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a anunțat că a început acţiuni inopinate de control la şase operatori de distribuţie a energiei electrice.

    La rândul ei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a demarat controale în întreaga ţară la furnizorii de energie electrică, pentru a verifica modul de calcul al facturilor.


  • UE nu plafonează prețul gazelor

    UE nu plafonează prețul gazelor


    Miniștrii energiei din cele 27 de state UE au respins vineri plafonarea prețului gazelor rusești, dar au cerut Comisiei Europene să pregătească “o intervenție temporară de urgență” printre care și limită pentru prețul gazelor. “În măsurile specifice, acesta ar trebui să ajute şi la limitarea impactului prețurilor ridicate la gaze pe piețele de electricitate din UE şi asupra prețurilor pentru consumatori”, se arată în concluziile Consiliul Extraordinar pentru Energie.



    “Un preț general la gaze poate presupune un risc de furnizare”



    Fără a numi direct Rusia, miniștrii energiei au cerut să se analizeze și opțiunea de a introduce un preț maxim “pentru importurile de gaze din anumite jurisdicții”. Un răspuns a venit din partea comisarului pentru energie, Kadri Simson:


    “O serie de ţări ne-au cerut să analizăm posibile limite de preţ pentru restul gazului pe care îl importă UE. Bun, dacă obiectivul politicilor noastre este de a contracara manipulările ruse la furnizarea de gaze în Europa, are sens să se centreze pe gazul rusesc. Dar, în acest moment, totul e pe masă. Un preţ general la gaze, inclusiv la gazele naturale lichefiate, poate presupune un risc de furnizare”.



    Statele membre mai așteaptă din partea Executivului comunitar și măsuri pentru “limitarea veniturilor producătorilor de electricitate cu costuri reduse de producție”, precum cei din sectorul regenerabilelor, al hidroenergiei şi al energiei nucleare. Potrivit presei internaționale, Comisia Europeană va propune ca cele 27 de state membre UE să introducă “o contribuție excepțională şi temporară” din partea companiilor care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare pe baza profiturilor suplimentare taxabile realizate în anul fiscal 2022.



    Milioane de europeni, în imposibilitate de plată a facturilor la energie



    Un semnal de alarmă vine și din partea Confederației Europeana a Sindicatelor (CES) care susține că facturile pentru energie vor fi aproape imposibil de plătit pentru o bună parte din forța de muncă a UE. Potrivit CES, circa 9,5 milioane salariați aveau deja dificultăți în a-și achita facturile la energie înainte ca inflația în zona euro atingă nivelul record de 9,1% în ritm anual în luna august.



    Din luna iulie a anului trecut şi până în luna iulie a anului în curs, gazele şi electricitatea au crescut cu 38% în Europa, iar prețurile continuă să crească. Consecințele sunt drastice mai ales pentru angajații cu venituri mici din 16 state membre, printre care și România.



    “Salariații care sunt plătiți cu salariul minim trebuie să pună deoparte echivalentul salariului pe o lună şi chiar mai mult pentru a putea continuă să îşi lumineze sau să îşi încălzească locuința”, au mai transmis sindicaliștii europeni. Anul trecut, doar opt țări din blocul comunitar se aflau în această situație.



    Declarația de presă a vicepremierului Cehiei, țară care deține președinția rotativă a UE, la finalul reuniunii Consiliului Extraordinar pentru Energie (video în limba engleză):




  • Polimlu ditu Ucraina și inflația

    Polimlu ditu Ucraina și inflația

    Inflația creaști, tru România, tu hăvaia a criştearillei păhadzlli alimentelor, a combustibililor, a gazelor naturale și energiei electrice și tru contextul agesiunillei militare ruse tru Ucraina. Banca Naţională u criscu la 12,5% prognoza di inflaţie tră bitisita a aluştui an şi faţi isapi ti ună inflaţie di 6,7% tră bitisita a anului yinitor, spuni raportul di prognoză al BNR părăstisitu gioi. Suntu valori cu aproapea trei puncte proţentuale, dimi cu 3,5 puncte proţentuale ma mări andicra di prognoza di ma ninti.



    Banca Centrală lugurseaşti că inflaţia poati s’agiungă kipita ditu aestu an tru cirişaru şi va s’armănă tru scară analtă tu aestu an. Pi kiro di mesi, presiunile inflaţioniste suntu lugursiti tra s’ñicureadză gradual. Aesti estimări suntu fapti tru condiţiile a presiunilor ditu partea costuserloru di producţie, exacerbate, tora ma ninti, di invazia a Rusiillei tru Ucraina. BNR lugurseaşti că, tru actuala conjunctură, izvuri apreciabile di incertituditui yinu ditu partea a evoluţiilor yinitoare a crizăllei energetică şi a aţillei sanitare.



    Niercuri, Institutul Naţional di Statistică dimănda că, tru apriliu, rata anuală a inflaţiillei agiumsi la 13,7%, aţea ţi nsimneadză că păhadzlli criscură tru medie cu aestu proţent andicra di idyiulu mesu a anlui 2021. Nai ma multu criscură păhadzlli la gazele naturale, cari aproapea agiumsiră dipli. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spuni că evoluţia nu va s’tempereadză multu ayoñea şi aduţi aminti că tendinţa a scunkerloru ahuhri nica ditu veara a anlui tricutu, cându păhadzlli ahurhiră s’crească iruşi.



    Cu tuti aestea, economia a Româniillei nu easti şi nu va s’intră tru recesiune, anlu aestu hiinda di căuli ună creastire economică di 2%, spusi guvernatorul a Băncăllei Naţionale. Tu arada a lui, prezidintulu Klaus Iohannis s’aşteaptă ca situaţia economică s’armână dificilă, nica şi după ţi va s’bitisească conflictulu ditu Ucraina, pi cari îl lugurseaşti prota cauză tră evolutia negativă tru kirolu ditu soni:



    Aesti lucri şi crizili ţi va s’yină, di itia că specialiştilli nă spun că va s’aibă probleme, ma largu, cu energia, va s’hibă tru plan global, nu zburăscu, tora ti România, va s’aibă sincope cu alimentele şi aşi ma largu. Tuti aestea au ună goală cauză şi aestă cauză easti polimlu al Putin contra a Ucrainei. Guvernul a Româniillei poate s’apridună impactul alustor crize şi s’agiută consumatorul vulnearabil, persoanele cu amintatiţi ñiţ, ama problema nu easti una românească, problema easti una globală. Şi tru Statele Unite ale Americă inflaţia s’aproaki di 10%. Tru văsiliili ditu Europa inflaţia easti idyealui mari. Problema yine di la polimu şi, ca ta s’nu bănămu cu iluzii tu vimtu, şi ma s’bitisească, mâni, polimlu, crizili nu s’bitisescu măni, di itia că aesti crize va s’lundzească. Va s’hibă catandisi multu ndilicati şi easti ghini s’himu dukimăsiţ di aestu lucruˮ.


    Klaus Iohannis nica spusi că inflaţia easti maş un factor şi u spusi pitipsearea că Guvernul lo şi va s’llia, ma largu, meatrili anănghisiti.


    Autor:Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala



































































  • Războiul din Ucraina și inflația

    Războiul din Ucraina și inflația

    Inflația crește, în România, pe fondul majorărilor la prețurile alimentelor, a combustibililor, a gazelor naturale și energiei electrice și în contextul agesiunii militare ruse în Ucraina. Banca Naţională a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor, arată raportul de prognoză al BNR prezentat joi. Sunt valori cu aproape trei puncte procentuale, respectiv cu 3,5 puncte procentuale mai mari faţă de prognoza anterioară.



    Banca Centrală estimează că inflaţia ar urma să atingă vârful din acest an în iunie şi se va menţine ridicată pe tot parcursul acestui an. Pe termen mediu, presiunile inflaţioniste sunt anticipate a se diminua gradual. Aceste estimări sunt făcute în condiţiile presiunilor din partea costurilor de producţie, exacerbate, recent, de invazia Rusiei în Ucraina. BNR consideră că, în actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini provin din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.



    Miercuri, Institutul Naţional de Statistică anunţa că, în aprilie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 13,7%, ceea ce înseamnă că preţurile au crescut în medie cu acest procent faţă de luna similară a lui 2021. Cel mai mult au crescut preţurile la gazele naturale, care aproape s-au dublat. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că evoluţia nu se va tempera foarte curând şi aminteşte că tendinţa scumpirilor a început încă din vara anului trecut, când preţurile au început să crească accelerat.



    Totuși, economia României nu se află şi nu va intra în recesiune, anul acesta fiind posibilă o creştere economică de 2%, a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis se aşteaptă ca situaţia economică să rămână dificilă, chiar şi după încheirea conflictului din Ucraina, pe care îl consideră principala cauză pentru evolutia negativă din ultima perioadă:



    Aceste lucruri şi crizele care urmează, fiindcă specialiştii ne spun că vor fi probleme, în continuare, cu energia, vor fi în plan global, nu vorbesc, acum, despre România, vor fi sincope cu alimentele şi aşa mai departe. Toate acestea au o singură cauză şi această cauză este războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Guvernul României poate să amelioreze impactul acestor crize şi să ajute consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici, însă problema nu este una românească, problema este una globală. Şi în Statele Unite ale Americii inflaţia se apropie de 10%. În ţările din Europa inflaţia este la fel de mare. Problema vine de la război şi, ca să nu trăim cu iluzii deşarte, şi dacă se termină, mâine, războiul, crizele nu se termină mâine, fiindcă aceste crize se vor prelungi. Vor fi situaţii destul de complicate şi este bine să fim constienţi de acest lucruˮ.



    Klaus Iohannis a mai spus că inflaţia este doar un factor şi și-a exprimat încrederea că Guvernul a luat şi va lua, în continuare, măsurile care se impun.



  • Preţurile la energie, soluţie amânată

    Preţurile la energie, soluţie amânată

    În
    Europa se înregistrează, în continuare, preţuri record la energie electrică,
    iar consumatorii, fie ei casnici sau industriali, se tem că în iarna care bate
    la ușă vor fi nevoiți – dacă, însă, puterea financiară le-o va permite – să
    achite facturi uriaşe. De aceea, instituțiile comunitare încearcă să ajungă la
    o soluție comună tuturor țărilor membre ale Uniunii Europene, lucru deloc
    simplu, ca aproape de fiecare dată când în discuție sunt chestiuni extrem de
    sensibile.

    Reuniți în Consiliu informal, în Slovenia, liderii
    europeni nu au reuşit să se pună de acord în privinţa răspunsului care trebuie
    dat la creşterea accelerată a preţurilor. Franţa şi Spania, de exemplu, cer o
    reformă în profunzime, România vrea o soluţie urgentă, în timp ce alte state
    fac apel la răbdare.


    Prezent
    la reuniune, preşedintele român Klaus Iohannis a precizat: ʺAm avut o primă discuţie despre preţurile la energie, în special
    preţurile de electricitate, şi am convenit să urgentăm toate demersurile.
    Comisia s-a angajat, şi ne aşteptăm să se ţină de această chestiune, să vină în
    maximum o săptămână cu o abordare, cu unele soluţii, fiindcă nu putem să trecem
    iarna cu preţuri în creştere.ʺ


    Despre majorarea preţurilor la energie s-a
    vorbit şi în Parlamentul European, unde au fost audiaţi reprezentanţi ai
    Comisiei Europene şi ai Consiliului European. Comisarul pentru Energie,
    estonianca Kadri Simson, a declarat că cel mai bun răspuns la creşterea
    preţurilor e ca, în Europa, până în 2030, 65% din producția de electricitate să
    provină din surse regenerabile. Ce vor face, însă, oamenii până atunci?
    Europarlamentarii au acuzat că măsurile de eliminare a combustibililor fosili
    nu au ţinut cont că nu există suficiente surse regenerabile, că energia
    nucleară a fost marginalizată şi că Europa e şantajată energetic de Rusia.
    Aproape toate grupurile politice din Legislativul comunitar au cerut o piaţă
    unică europeană a energiei şi cumpărarea de gaze printr-o schemă comună. Nu a
    lipsit nici opinia că preţurile ar trebui plafonate. Eurodeputaţii au cerut,
    totodată, măsuri dure împotriva speculaţiilor furnizorilor de energie.


    În
    România, creșterea exorbitantă a prețurilor la curent și gaze a coincis cu
    liberalizarea completă, de la 1 iulie, a pieței energiei și multe companii au
    profitat de situație. Audiat în comisia parlamentară de anchetă privind cauzele
    preţurilor foarte mari, preşedintele Autorității
    Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Claudiu Dolot, a declarat că, în
    septembrie, peste 30 de companii au încălcat legislaţia, înregistrându-se cele
    mai grave nereguli privind nerespectarea clauzelor contractuale.