Comisia Europeană şi-a exprimat regretul faţă de decizia Guvernului
elveţian de a limita, timp de un an, accesul muncitorilor români şi bulgari pe
piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile din Elveţia au anunţat, miercuri, că
suspendă acordarea permiselor de şedere între unu şi cinci ani pentru cetăţenii
români şi bulgari după ce numărul acestor permise s-a triplat în ultimele 12
luni faţă de media perioadei anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat
Ministerului de Externe de la Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii
se va face pentru cel puţin un an şi poate fi reînoită până în iunie 2019.
Rămân nerestricţionate permisele de stabilire şi cele de şedere de până într-un
an. Fostul ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu privire la decizia autorităţilor elveţiene
şi, totodată, speranţa că aplicarea acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii
va fi limitată la anul 2017, cu atât mai mult cu cât numărul cetăţenilor români
care au solicitat, pe parcursul perioadei recente, acest tip de permise de
muncă este relativ redus. Şi MAE şi-a exprimat regretul cu privire la decizia
luată de partea elveţiană, care nu se încadrează în spiritul parteneriatului cu
UE, privind respectarea liberei circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă
şi nediscriminarea cetăţenilor europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar
are cu blocul comunitar acorduri de cooperare, inclusiv privind libera
circulaţie a persoanelor.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, miercuri, cu ambasadorul
Italiei la Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a
subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate
existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării
sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea
societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două comunităţi
– română în Italia şi italiană în România – reprezintă pilonii punţii de
legătură existente între cele două ţări. El şi-a exprimat speranţa în
menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea soluţionării
problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.
Pe 18 mai, la Facultatea de Litere a Universităţii din Lisabona, va avea
loc cea de-a şasea ediţie a Conferinţei dedicate studiilor româneşti,
organizată de Institutul Cultural Român din capitala Portugaliei. În 2017, tema
propusă este ‘Traducerea intersemiotică: traducere sau transducere?’. Invitatul
special al evenimentului este Prof. Dr. Emil Ionescu, Decanul Facultăţii de
Litere a Universităţii din Bucureşti, care va susţine o prelegere cu titlul
‘Globalizare lingvistică şi identitate naţională’.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un
eveniment dedicat educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face
statul român pentru păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile
de români din străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea
Ministerelor pentru Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi
păstreze identitatea românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile
duminicale din diaspora şi cursurile de limbă, literatură, cultură şi
civilizaţie românească le oferă copiilor români posibilitatea de a păstra
legătura cu limba maternă – a declarat ministrul pentru românii de
pretutindeni, Andreea Păstârnac. Potrivit acestuia, România are peste 1.000 de
asociaţii, organizaţii, parohii, culte religioase care predau limba română în
sistemul de şcoli duminicale din întreaga lume. Statisticile oficiale arată că
în afara ţării locuiesc aproximativ patru milioane de români.