Modernizarea
medicinei românești a început, așa cum s-a întâmplat cu întreaga societate din
principatele Țării Românești și Moldovei, spre mijlocul secolului al XIX-lea.
Inițial, agenții înnoirii au fost medici străini, apoi români care au studiat
în străinătate cum a fost și cazul doctorului Leon Sculy, unul dintre pionierii
chirurgiei și neurochirurgiei ieșene, pomenit mai ales prin referire la
înființarea Facultății de Medicină din Iași al cărui prim decan a fost.
Când
s-a deschis oficial această instituție de învățământ, în decembrie 1879, Leon
Sculy a fost cel care a susținut cursul inaugural de anatomie. Născut în 1853,
la Piatra Neamț, viitorul doctor provenea dintr-o familiei de greci, după cum
aflăm de la profesorul universitar Richard Constantinescu, custodele
Muzeului de istorie a medicinei de la Universitatea de Medicină și Farmacie din
Iași.
Leon Sculy mai avea un nume – Logothetides,
simplificat ulterior, în Logotheti. A avut un frate și o soră. Interesant în
cazul lui este faptul că, de-a lungul vremii, a fost portretizat de diverși
cunoscuți în moduri opuse: când în culori calde, când în culori dure.
Contemporanii său îl caracterizau drept un om iute la mânie și era greu să faci
casă bună cu el.
Într-un text publicat în revista medicală ieșeană Însemnări
ieșene, doctorul Paul Anghel, contemporan și colaborator de-al său, scria:
Leon Sculy era o figură simpatică, purta favorite și era de talie mijlocie.
Era bine legat, dar mergea însă strâmb cu un umăr înainte. Era inteligent și
mucalit. Acesta e portretul pe care i-l face un alt chirurg care era, în
același timp, și un om de litere. Leon Sculy s-a format ca medic la
universitățile din Paris și Montpellier.
Apoi și-a susținut teza de licență tot
în Franța după care a venit la Iași unde a fost colaborator al profesorului
Ludovic Russ senior, un austriac considerat părintele chirurgiei din Moldova.
Este unul dintre promotorii sau neurochirurgiei românești și a făcut multe
intervenții la nivelul calotei craniene. De asemenea, a fost unul dintre cei
care au introdus în spitalele din Iași spălatul mâinilor, antisepsia și apa
sterilizată pentru spălatul mâinilor.
Este interesant că a introdus în 1899, în
serviciul său, aparatul de raze Roentgen
pentru diagnostic, fapt ce reprezenta o noutate la vremea aceea. De asemenea, sunt și alte
aspecte care țin de tehnica chirurgicală și a căror introducere în Moldova este
legată de activitatea lui Leon Sculy.
Pe lângă
activitatea medicală, Leon Sculy a făcut și politică, fiind chiar deputat
într-o vreme, alături de fratele său, dar s-a remarcat și prin gesturi
filantropice. Richard Constantinescu:
Era un
om care i-a sprijinit pe studenți, un om puternic implicat în viața
universitară. Iar într-un articol pe care l-am găsit într-un ziar interbelic
din București se scria că o parte a comunității evreiești din Iași, în semn de
apreciere față de acest medic, a plantat prin anii 1915-1916, în Palestina, mai
mulți măslini, iar parcului unde au fost plantați măslinii i-au dat numele de
Leon Sculy.
N-am întâlnit această informație decât în acel articol. Voi mai cerceta
chestiunea pentru a afla date care să confirme povestea sau dacă mai există
acea livadă de măslini acolo. În plus, Își ajuta cu bani pacienții. Într-un alt
articol de presă, de data asta dintr-un ziar din Iași, un doctor îi mulțumea.
Atunci când se aflase internat la un spital din Ungheni, căci era foarte
bolnav, doctorul Sculy, profesorul său din facultate, a venit să-l viziteze cu
trăsura, nemaiașteptând trenul, și a trecut Prutul în trăsură, pe ploaie,
expunându-se astfel pericolului de a se îneca. Atât de impresionat era fostul
student de gestul profesorului încât i-a mulțumit printr-un articol într-un
ziar ieșean.
Faptul că le dădea bani din buzunarul său pacienților săraci, era
un lucru practicat și de alți medici ieșeni din epocă, sfârșitul secolului al
XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Au mai fost medici interniști care
mergeau acasă la oameni sărmani și după ce-i consultau, le lăsau bani sub pernă
pentru a-și lua medicamentele prescrise pe rețetă pentru că rudele nu-și
permiteau altfel să le cumpere.
Deși astăzi,
publicul larg știe prea puțin cine a fost doctorul Leon Sculy, la facultatea de
medicină din Iași el este, în continuare, apreciat, ne spune tot Richard
Constantinescu:
În
Institutul de Anatomie de la Universitatea de Medicină Iași, există într-un
amfiteatru un basolerief care-l reprezintă pe Leon Sculy și atunci când
profesorii își încep primul curs de anatomie dintr-un an academic, în mod
tradițional, fac un excurs în istoria medicinii de la Iași, prilej cu care-l menționează
pe Leon Sculy, ca prim decan și prim profesor de anatomie și pionier al
chirurgiei toracice și a neurochirurgiei.
Sunt menționate și activitățile lui
politice și filantropice. Astfel, putem spune că merită revizitată biografia
lui Leon Sculy. Merită, de asemenea, menționat și fratele său, Vasile Sculy,
care a avut o vilă în zona Bucium din Iași pe care a donat-o statului în Primul
Război Mondial pentru a-i găzdui pe medicii care, pe atunci, îi tratau pe
bolnavii de tifos.
Pionier al neurochirurgiei, susținător al
sterilizării și antisepsiei în spitale, dar și al igienei ca mijloc de
combatere a epidemiilor, doctorul Leon Sculy a fost și un colecționar. Cum era
poate de așteptat a deținut și o icoană pe sticlă a Sfântului Haralambie, cunoscut în tradiția populară ca izbăvitorul de ciumă, recent scoasă la
licitație.