Radio România Internațional

Tag: facultati

  • Jurnal românesc – 06.05.2022

    Jurnal românesc – 06.05.2022

    Parlamentul European a
    adoptat o rezoluţie în care solicită acordarea pentru Republica Moldova a
    statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Eurodeputaţii
    invită Comisia Europeană să îşi finalizeze rapid evaluarea şi să ofere Moldovei
    o asistenţă deplină pe parcursul acestui proces. Totodată, ei solicită ca, în
    cadrul reuniunii Consiliului European din iunie, să se transmită un semnal
    politic clar şi ferm cu privire la calea europeană aleasă de Republica Moldova.
    Iniţiatorul rezoluţiei, eurodeputatul Siegfried Mureşan, a declarat că este
    nevoie să li se ofere cetăţenilor din stânga Prutului beneficii tangibile, de
    aceea, membrii Legislativului European solicită integrarea Republicii Moldova
    în piaţa unică a UE. Prin accesul la Piaţa unică, produsele moldoveneşti
    vor putea fi exportate liber pe piaţa europeană, vor veni mai mulţi investitori
    din Uniunea Europeană în Republica Moldova, vor apărea noi locuri de muncă şi
    oamenii se vor bucura de standarde de calitate ale produselor la fel ca ţările
    Uniunii Europene, a spus Mureşan. La rândul său, secretarul de stat al
    Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, Adrian Dupu, a declarat că
    votul de la Strasbourg reprezintă un pas mare pentru Republica Moldova
    spre îndeplinirea unui obiectiv național fundamental şi a reiterat
    sprijinul Bucureştiului pentru ca statul moldovean să atingă standardele
    necesare în parcursul către UE.




    Departamentul pentru Românii
    de Pretutindeni a salutat adoptarea de către Camera Deputaților a Proiectului
    de lege care stabileşte că românii din afara graniţelor, care studiază în
    facultăţile de stat din ţară, pot primi burse în aceleaşi condiţii precum cele
    acordate studenţilor cu cetăţenia română şi domiciliul în România. Conform
    prevederilor legii, care urmează să intre în vigoare începând cu anul
    universitar 2023 – 2024, beneficiarii acestor burse le vor putea primi inclusiv
    pe perioada vacanţei de vară. Bursele vor crește de la aproximativ 320 lei/lună
    la valoarea echivalentă a burselor sociale acordate studenților din România,
    stabilite acum la minimum 700 lei/lună. Peste 4.800 de români de pretutindeni
    sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, iar cei mai mulţi
    beneficiari ai acestor burse sunt studenţi din Republica Moldova, Ucraina,
    Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.




    Şase filme româneşti vor fi
    prezentate, în perioada 9-19 mai, în cadrul unei noi ediţii a Festivalului
    Filmului Românesc în Israel, manifestare organizată de Institutul Cultural
    Român de la Tel Aviv. Este vorba despre 5 minute, în regia Dan
    Chișu, Căutătorul de vânt, de Mihai Sofronea, Călătoria
    fantastică a Maronei, de Anca Damian, Nostalgia dictaturii,
    de Marius Barna, Berliner, de Marian Crișan şi Luca, de
    Horațiu Mălăele. Evenimentul va avea loc la Cinematecile din Tel Aviv,
    Ierusalim, Haifa, Holon, Hertzliya, Rosh Pina și Sderot. Programul va include
    și o serie de proiecții speciale adresate publicului foarte tânăr, în cadrul
    Cinematecii pentru Copii, inaugurată recent la Cinematecile din Holon și Rosh
    Pina. Ediția din acest an a Festivalului Filmului Românesc în Israel este
    curatoriată de criticul de film, Iris Lackner, director al MovieMania.




    Ambasadorul României la Tirana,
    Octavian Șerban, şi preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul
    României, Titus Corlăţean, vor participa, pe 10 mai, la inaugurarea Bibliotecii
    Mihai Eminescu din Saranda, în Albania. Evenimentul, organizat de
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga marchează Ziua Românităţii
    Balcanice, sărbătoare instituită anul trecut. Programul va include şi un
    spectacol susţinut de orchestra din Permet. La inaugurare au fost invitaţi,
    printre alţii, miniştrii culturii şi educaţiei din Albania, oficialităţi
    locale, precum şi membrii comunităţii aromâneşti din regiunea oraşului Saranda.
    Ziua Românităţii Balcanice a fost stabilită
    la 10 mai de Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiativa urmărește aducerea în
    centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și
    cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână care locuiesc în
    țările balcanice. Conform Ambasadei României la Tirana, în Albania trăiesc
    câteva zeci de mii de aromâni, care nu sunt recunoscuţi însă ca minoritate naţională,
    ci doar ca minoritate etno-lingvistică. Aceştia sunt organizaţi în Asociaţia
    Culturală Aromânii din Albania, Liga Aromânilor din Albania şi
    Fundaţia Culturală Aromână Nicolae Iorga din Saranda.





  • Anul universitar, în sistem hibrid

    Anul universitar, în sistem hibrid

    În condiții de
    pandemie, cele mai multe facultăţi din România își încep
    cursurile, în această săptămână, în sistem hibrid, adică fie cu studenți în sălile de
    clasă, fie online, cu excepția celor de la medicină. Modalitatea este aleasă de
    fiecare universitate sau facultate în parte, în funcție de specific, de
    spațiile de învățământ și de evoluția situației epidemiologice. Tot din cauza
    pandemiei de coronavirus au fost reduse locurile de cazare în căminele
    studențeșți, care și în condiții normale erau uneori insuficente,
    situație care crează probleme suplimentare.

    Unele universități au rezervat și
    locuri speciale în cămine pentru studenții care vor fi depistați pozitiv,
    pentru a petrece perioada de carantină în izolare. Este și cazul Universității
    București, unde pe 1 octombrie vor începe cursurile 8.900 de studenţi. Tot în
    capitală, Academia de Studii Economice și-a început luni activitatea printr-o
    ceremonie transmisă live prin internet. Aici, în primul semestru acțiunile
    didactice de predare şi seminarizare vor avea loc online, cu excepţia a cinci
    programe.

    Tot luni s-au dechis și cursurile Universității ‘Babeş-Bolyai’ din
    Cluj, Universității ‘Lucian Blaga’ şi Academiei Forţelor Terestre
    ‘Nicolae Bălcescu’ – ambele din Sibiu, precum şi la Universitatea de
    Vest din Timișoara. La Timișoara, la Universitatea Politehnică, în primele
    5 săptămâni sunt prevăzute doar activităţi online, iar la Universitatea
    Politehnică din Bucureşti – cea mai mare universitate tehnică din ţară, din 5
    octombrie, cursurile şi seminariile se vor face în sistem hibrid. La
    Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi vor începe în această
    săptămână în format online, față în față sau mixt, în funcție de decizia
    fiecărei facultăți. La Ploiești, la Universitatea de Petrol şi Gaze se va
    învăța în sistem online în primul semestru, iar laboratoarele, seminariile şi
    proiectele se vor desfăşura în sistem ‘faţă în faţă’.

  • Începe anul universitar

    Începe anul universitar

    Este 1 octombrie şi începe noul
    an universitar în majoritatea unităţilor de învăţământ superior din România. Aproape
    jumătate de milion de studenţi sunt aşteptaţi la toate cele trei cicluri de învăţământ:
    licenţă, masterat şi doctorat. În total, sunt 54 de instituţii de învăţământ
    superior, dintre care şapte militare. La majoritatea universităţilor anul
    şcolar 2018 – 2019 are 32 de săptămâni de cursuri, plus şase de sesiuni de
    examene şi patru săptămâni de vacanţă, în afara celei de vară. Aproape o treime
    din totalul studenţilor învaţă la universităţi din Bucureşti. Numai la Academia
    de Studii Economice sunt înscriși peste 22 de mii de studenţi, dintre care 5
    mii de boboci.

    La Târgu Mureş şi-a deschis porţile, în acest an, o
    nouă universitate cu specializări de medicină, farmacie, ştiinţe şi tehnologie.
    Înfiinţată luna trecută, prin unificarea celor două instituţii de învăţământ
    superior din oraş, aceasta aşteaptă aproape 11.000 de studenţi. Călin
    Enăchescu, prorectorul Universităţii din Târgu Mureş: În
    timp, efectele sunt categoric pozitive prin punerea laolaltă a resurselor
    umane, materiale, prin îmbunătăţirea actului didactic în cadrul unei
    universităţi mai mari cu posibilităţi şi financiare, şi tehnice, şi
    administrative şi din toate punctele de vedere.

    Printre principalele
    probleme cu care se confruntă studenții, și în acest an, se numără slaba finanţare
    a învăţământului superior, precum și lipsa locurilor de cazare. Astfel, pentru
    mulţi părinţi şi studenţi, anul universitar a început mult mai devreme, cu
    goana după chirii. Cele mai căutate sunt garsonierele, pentru că sunt şi cele
    mai ieftne, în contextul în care chiriile cresc anual. În toate centrele
    universitare sunt puține locuri de cazare, care ajung pentru puțini studenţi.
    Petrişor Laurenţiu Ţucă, preşedinte Alianţa Naţională a Organizaţiilor
    Studenţeşti din România a precizat: Există puţin pesste 107.000 de
    locuri de cazare, adică la un calcul scurt am vedea că aproximativ 23% din
    studenţi ar avea un posibil loc de cazare, ceea ce este destul de alarmant din
    punctul nostru de vedere.

    Și la Cluj Napoca, unul dintre
    cel mai mari centre universitare din România, au început şcoala aproximativ 100 de mii de sudenti,
    masteranzi şi doctoranzi. Peste 5 mii dintre ei sunt străini, majoritatea
    veniţi la Facultatea de Medicină a Universităţii Iuliu Haţieganu. Aici
    studiază cea mai mare comunitate de tineri francofoni din România, care numără
    peste o mie de membri provenind din Franţa şi din alte ţări vorbitoare de limbă
    franceză, precum Tunis sau Algeria. În România, numărul studenţilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a
    scăderii natalităţii, precum şi a numărului de locuri din facultăţile private.
    Vârful în ceea ce priveşte numărul de studenţi s-a înregistrat în anul 2007,
    când erau înscrişi la ciclul de licenţă peste 900 de mii de studenţi.