Liderii statelor membre ale Uniunii Europene urmează să adopte, la
summitul din 24-25 mai, un document prin care vor solicita guvernului Marii
Britanii să respecte drepturile cetăţenilor europeni. Consiliul European
îi cere Regatului Unit să respecte principiul nediscriminării în rândul
statelor membre şi drepturile cetăţenilor UE, se arată în proiectul de
declaraţie comună, care va fi supus votului în contextul în care presa
europeană a relatat recent că cetăţeni din statele blocului comunitar au fost
plasaţi în detenţie, timp de mai multe zile, ca urmare a încetării liberei
circulaţii după ieşirea Regatului Unit din UE. Potrivit politico.eu, cel puţin
30 de cetăţeni din Germania, Grecia, Italia, Spania şi România au fost arestaţi
în aeroporturi şi deţinuţi în centre de primire a migranţilor după ce fuseseră
identificaţi de autorităţile de frontieră britanice ca având intenţia de a
lucra în această ţară fără a deţine o viză de muncă. Europarlamentarul român
Dacian Cioloş, alături de alţi membri ai grupului său politic Renew Europe, au
trimis, săptămâna trecută, o scrisoare Comisiei Europene în care apreciază că
măsurile de plasare în detenţie sunt în mod clar disproporţionate
şi reprezintă impedimente grave pentru relaţiile dintre Bruxelles
şi Londra.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le solicită
partenerilor europeni măsuri sporite de siguranţă în contextul în
care un şofer român de TIR a fost ucis într-o benzinărie din Franţa, unde
oprise pentru a alimenta vehiculul cu combustibil. Potrivit presei din Hexagon,
românul, care transporta marfă din Marea Britanie în Spania, a fost surprins de
doi hoţi care încercau să deschidă camionul şi înjunghiat mortal. La
nivel european există alerte şi mesaje de atenţionare cu privire la astfel de
pericole, care ar trebui să ducă spre o protejare efectivă a şoferilor de tir.
Insistăm asupra aspectului că această faptă nu s-a petrecut într-o parcare
specială pentru camioane, ci într-o benzinărie, transmite DRP. Instituţia
precizează că discriminarea pe criterii de naţionalitate este exclusă în
condiţiile în care vehiculul era înmatriculat în Spania şi nu avea niciun
însemn al României. Şoferul era rezident în Spania şi angajat al unei firme de
transport spaniole. Trupul acestuia va fi repatriat de companie după încheiarea
anchetei.
Ambasada României la Chişinău transmite că Bucureştiul a aprobat o
nouă clasificare a statelor cu risc epidemiologic, în care Republica Moldova
figurează încadrată în zona verde. În acest context, cetăţenii
români pot intra în România fără a efectua carantina dacă nu s-au aflat cu 14
zile anterior prezentării la frontieră într-una sau mai multe state din
zona galbenă sau zona roșie. În ceea ce-i priveşte pe
cetățenii străini care se află în stânga Prutului, încadrarea Republicii
Moldova în zona verde nu modifică condițiile de intrare în România,
ei trebuind să se supună prevederilor Hotărârii de Guvern numărul 531 din 10
mai. Tranzitul teritoriului românesc se poate face de către toate persoanele
care nu prezintă simptomatologie specifică infecției SARS-CoV2, câtă vreme pot
face dovada că scopul călătoriei este unul justificat și esențial, iar durata
prezenţei în România nu depăşeşte 24 de ore. Oamenii care sosesc din țări
aflate în zona galbenă sau zona roșie trebuie să
petreacă 14 zile în carantină. Printre cei exceptaţi sunt oamenii care au fost
vaccinaţi complet, cu cel puţin 10 zile anterior sosirii, persoanele care
prezintă rezultatul negativ al unui test PCR, efectuat cu cel mult 72 de ore
înaintea călătoriei, transportatorii de marfă, lucrătorii transfrontalieri şi
elevii şi studenţii care fac naveta zilnic.
Vernisajul expoziției Fading Borders, cu care România
participă la a 17-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, va avea loc
pe 21 mai, la Pavilionul României din Giardini della Biennale. Autorii
proiectului Irina Meliță, Ștefan Simion, Ștefania Hîrleață, Cristian Andrei
Bădescu și Radu Tîrcă, abordează tema migrației a peste 3,4 milioane de români,
aproximativ 17% din populaţie, după aderarea ţării noastre la Uniunea
Europeană, în 2007, exod fără precedent în Europa pe timp de pace. Proiectul
documentează această realitate în două ipostaze fundamentale: Plecat -
fenomenul complex de conviețuire a emigranților români în cadrul diferitelor
comunități locale din Europa, și Shrinking Cities – locurile abandonate ale
mediului construit de acasă. Bienala de la Veneţia se desfăşoară în perioada 22
mai – 21 noiembrie, are drept temă Cum vom convieţui şi este
curatoriată de arhitectul libanez Hashim Sarkis. Această ediţie are loc după o
pauza de un an, cauzată de restricţiile impuse în 2020 ca urmare a pandemiei de
coronavirus.
