Radio România Internațional

Tag: familia regala

  • Reședințe regale de la Marea Neagră

    Reședințe regale de la Marea Neagră

    Dinastia Hohenzollern a pus România pe harta modernizării de la data venirii lui Carol în 1866. Marile succese politice interne precum Constituția din 1866 și internaționale precum obținerea independenței de stat în 1878, proclamarea regatului în 1881 și conectarea la sistemul economic european au pus bazele dezvoltării. Iar unul dintre sectoarele economice care se dezvoltă puternic este turismul. Construcția castelelor Peleș și Pelișor a însemnat nașterea și dezvoltarea orașului Sinaia și a stațiunilor montane de pe Valea Prahovei. Însă familia regală română a contribuit esențial și la dezvoltarea turismului de la Marea Neagră. Intrată în componența statului român în 1878, Dobrogea deschidea România la Marea Neagră și românilor gustul pentru călătorii.



    Istoricul Delia Roxana Cornea este autoarea volumului ”Reședințele Regale de la Marea Neagră. Casele de vis ale reginelor României” în care sunt detaliate cele patru reședințe ale suveranilor români de pe malul Mării Negre. Una dintre ele a fost Palatul Regal. ”A fost construit între anii 1905-1906 după planurile arhitectului Pierre Louis Blanc. Reședința a început să funcționeze în toamna anului 1907 când în Dobrogea au avut loc pentru prima dată manevrele militare comandate și coordonate de regele Carol I. La puțină vreme după aceea, constănțenii prin Anghel Saligny, la propunerea regelui Carol au oferit reginei Elisabeta, poeta Carmen Sylva un mic pavilion construit pe digul din port, așa-numitul pavilion al reginei Elisabeta, devenit ulterior cuibul reginei, un loc în care cel puțin până în 1914 se întrunea toată elita intelectuală a orașului și unde aveau loc numeroase serate literare patronate chiar de regină.”



    S-a spus că zidurile au memoria lor. Este valabil și pentru palatul regal care a primit în interior mari oaspeți. Delia Roxana Cornea. ”Cele două reședințe au fost martorele unui eveniment deosebit în istoria orașului, ele au găzduit vizita de o zi a țarului Nicolae al II-lea. Sunt binecunoscute fotografiile cu cele două familii, familia imperială rusă și familia regală română, reunite în pavilionul de pe digul portului Constanța. Din păcate, perioada dificilă a primului război mondial și mai ales ocupația bulgaro-germană asupra Constanței și asupra Dobrogei în perioada 1916-1918 a adus numeroase distrugeri acestor reședințe regale.”



    După 1918, când totul avea să se schimbe, și vechiul palat regal primea o altă destinație. Însă era una care avea în centru blazonul monarhiei române și care omagia politica vizionară a celor doi suverani români, Ferdinand I și Maria, personalitățile centrale ale noii lumi românești. Delia Roxana Cornea:


    ”După război, vechiul Palat Regal devine Curtea de Apel a orașului Constanța. Primăria Constanța oferă regelui Ferdinand și reginei Maria, așa cum spune chiar în titlul donației, ”în amintirea anilor grei ai ocupației și pentru părinții patriei”, un teren de câteva hectare în centrul stațiunii Mamaia. Este momentul care practic pune pe harta turismului stațiunea Mamaia. În anii care au urmat, nu era familie cu o stare financiară mai bună care să nu-și dorească să aibă o casă de vacanță la Mamaia. Reședința regală de la Mamaia a fost construită între anii 1924-1927 și era compusă din două clădiri. Este vorba de Palatul Regal, în care trebuia să se reunească întreaga familie, și de un mic pavilion pe care regina Maria l-a propus spre construcție în ideea de a-l oferi lui Mihai. Din păcate, regele Ferdinand nu a putut să stea niciodată în acea reședință deoarece lucrările s-au finalizat în primăvara anului 1927 și regele a murit în vara aceluiași an.”



    Inaugurarea noului palat a avut loc pe 22 august 1927, micul rege Mihai în vârstă de doar 6 ani fiind prezent la eveniment. A urmat o perioadă în care palatul a fost vizitat de familia regală și de oaspeții ei, între care se număra familia regală a Greciei cu care cea română se înrudea. Dar istoria clădirii se schimbă, așa cum spune Delia Roxana Cornea: ”Din păcate, istoria acestei reședințe regale a fost schimbată prin vânzarea ei în 1932, conform unei înțelegeri pe care principesa-mamă Elena a avut-o cu fostul său soț, regele Carol al doilea. Din acel moment, Palatul Regal devine, rând pe rând, baza hidroaviației de la Mamaia. Apoi, mai târziu, în anii comunismului devine casă de odihnă pentru oamenii muncii, iar în anii 1970 autoritățile comuniste au recompartimentat întreaga clădire și au făcut-o Club Neckermann, destinată exclusiv turiștilor germani. Așa cum era scris în memoriul justificativ al proiectului, trebuia să aducă valută, iar locul de cazare în fostul Palat Regal era la vremea respectivă 13 dolari pe noapte.”



    După 1989, povestea Palatului Regal de la Mamaia a continuat, însă cei care l-au luat în folosință nu l-au întreținut, el s-a degradat și a fost abandonat. Însă campania de reabilitare a clădirii este promițătoare și la capătul ei constățenii speră să revadă palatul în măreția lui originală.



  • Încoronarea din 1922

    Încoronarea din 1922

    Pe 15 octombrie 1922, românii asistau la un eveniment așteptat, un eveniment cu un puternic impact în mintea fiecărui român care trecuse prin anii primului război mondial: încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria la Alba Iulia ca suverani ai noii Românii. Regatul României Mari apăruse în urma primului război mondial, în urma unui uriaș preț plătit în vieți omenești și în pierderi materiale, ca și a unor eforturi diplomatice supraomenești. La capătul prețului plătit și eforturilor depuse, noua Românie era cadrul în care orice cetățean se putea dezvolta liber și putea contribui la fericirea generală.



    Detaliile organizării evenimentului sunt menționate pe larg în presa vremii și în alte documente scrise, și cel care le citește află o mulțime de detalii. Mai întâi, află despre pregătirea locului desfășurării evenimentului, orașul Alba Iulia, unde în anul 1600 principele Munteniei Mihai Viteazul intra în fruntea armatei sale, moment considerat de istoriografia romantică drept prima unire politică a spațiului românesc. Apoi, află despre ceremonialul religios și despre emoția produsă de momentele din timpul încoronării propriu-zise, despre ritualuri și prezențele notabile invitate să asiste. De asemenea, află că rivalitățile politice nu au încetat nici chiar cu ocazia organizării triumfului. Guvernul liberal condus de Ion I.C. Brătianu a fost organizatorul întregii încoronări, la care însă liderii politici ai opoziției nu au participat ei boicotând întreaga adunare. De asemenea, află despre dezacordul pe care papa și l-a exprimat ca un rege de confesiune catolică să se încoroneze într-o biserică ortodoxă. Peste toate acestea însă s-a trecut deoarece importanța încoronării nu mai putea fi subminată de niciun obstacol.



    Împreună cu istoricul Ioan Scurtu am încercat însă să aflăm care au fost percepțiile și trăirile cei doi actori principali de atunci, regele și regina. Ioan Scurtu a arătat că firile diferite ale celor doi suverani s-au văzut și îna cele momente. Regele Ferdinand era un om mai puțin activ și mai puțin dornic să apară în public. Dar el s-a supus acelui protocol necesar al încoronării, cum făcuse de altfel și la Consiliul de Coroană din 1916. Atunci spusese că trebuise să-și calce pe inimă și să accepte intrarea României în război, așa cum ceruse Consiliul. Rolul cel mai activ l-a avut regina Maria care s-a implicat profund în politică, așa cum nu îngăduise Carol I să facă soția sa Elisabeta. Acum, Ferdinand considera că era dreptul firesc al suveranilor, al său și al reginei, să fie încoronați pentru contribuția adusă la realizarea unirii din 1918. Aceasta se vede și din coroanele celor doi. Ferdinand a preluat coroana de oțel a regelui Carol I, la care s-au adăugat trei pietre prețioase reprezentând Basarabia, Bucovina și Transilvania. Însă regina Maria a considerat că coroana reginei Elisabeta era prea modestă și a cerut să i se facă o coroană de aur de două kilograme și ceva, cu o multitudine de pietre prețioase.



    Personalitatea extrem de puternică a reginei Maria avea să iasă în evidență și la încoronare. Însă era o prezență care o completa pe cea a soțului ei, împreună construind imaginea noii monarhii române. Ioan Scurtu. În programul Comisiei de încoronare figura centrală era, firesc, regele Ferdinand. Regina Maria a făcut tot ce i-a stat în putință ca și ea să fie tot timpul alături de rege, să nu fie cu nimic mai prejos de el, considerând că și ea își adusese o contribuție, chiar dacă nu mai mare ca regele oricum foarte mare, la realizarea unirii. În însemnările ei zilnice, relatează că a avut un moment foarte greu când a trebuit să închenuncheze pe podiumul baldachinului în fața regelui care i-a așezat coroana pe cap. Dar regele a ajutat-o să se ridice și a sărutat-o pe frunte. Regele și-a pus singur coroana pe cap după modelul lui Napoleon Bonaparte.



    Efuziunea și sentimentul victoriei de la finele anului 1918 au persistat chiar până la încoronare. Iar cei doi suverani și-au trăit momentul vieții fiecare așa cum era din fire. Ioan Scurtu. Regele a fost în stilul său specific. După ce s-a terminat războiul, s-a încheiat armistițiul și oficialitățile, inclusiv monarhii, trebuia să vină la București, în acele zile regina fremăta de bucurie și satisfacție și se adresa: Nando, îți dai seama că ai devenit regele tuturor românilor, ești om mare personalitate istoric! La care Ferdinand i-a răspuns Așa a dat Dumnezeu! Ca și cum el n-ar fi avut o contribuție extraordinară. Acestea erau firile lor, a unuia, și a celuilalt, important este că amândoi au fost împreună, și în percepția publică și a istoriei încoronarea a fost a regelui Ferdinand și a reginei Maria.



    Încoronarea din 15 octombrie 1922 a lui Ferdinand I și a Mariei a fost al triumfului pentru care se sacrificase întreaga națiune română. Un sacrificiu care la timpul său a fost ceea ce trebuia făcut.


  • Domeniul Regal Săvârșin

    Domeniul Regal Săvârșin

    Ne oprim azi în
    vestul României, în comuna Săvârșin, din județul Arad. Punctul de atracție al
    acestei zone este Domeniul Regal care își
    va deschide porțile pentru vizitatori din luna mai. Domeniul Regal Săvârșin
    cuprinde Satul Regal și Parcul Regal, spune Nela Dragalina, de la Centrul de
    Informare Turistică Săvârșin.

    În satul regal se găsesc Muzeul Regal al
    Automobilului, Magazinul de Suveniruri, Casa Ceaiului, care urmează să fie
    restaurată, și Satul Meșteșugului, care încă este în proiect, un vis al
    custodelui coroanei. Parcul regal cuprinde Grădina Ascunsă, Micul Pavilion,
    lacul și insula, Aleea Lungă. Mai puteți vedea acolo un teren de tenis, o
    grădină de trandafiri, o boltă cu glicine.


    Istoria castelului
    din Săvârșin se întinde mult în trecut, tocmai până în anul 1650 și este strâns
    legată de familia nobiliară Foray. Castelul are trei nivele. Demisolul cuprinde
    o sufragerie, spălătorie, magazii și anexe gospodărești, inclusiv bucătăria. Pe
    de altă parte, la parter, sunt holurile de primire, o sală de recepții și o
    sufragerie, iar la etaj sunt trei apartamente și două garsoniere.Castelul se află în
    mijlocul unui parc întins, cu multe specii rare de arbori și un lac în centrul
    căruia este o insulă.

    Nela Dragalina, de la Centrul de Informare Turistică
    Săvârșin, spune că Muzeul Regal a fost renovat între anii 2011-2017.

    Atunci a apărut trăsura Bran, numită astfel fiindcă a fost cumpărată
    din comuna Bran, mașina Volvo istorică, singura mașină originală a regelui
    rămas în exil, apoi, un Mercedes de colecție din anul 1982. Magazinul de
    suveniruri aflat în incinta Satului Regal, chiar la intrare, este o clădire
    care a adăpostit înainte de anul 1943 panoul electric al proprietății și un
    atelier mecanic. Clădirea a fost construită în două etape: o parte în 1880, iar
    cealaltă parte la începutul anilor 1900. Este o clădire foarte frumoasă
    păstrată în forma originală în mare parte: bârnele din tavan și podeaua
    acoperită cu dale de ceramică. Piesele rămase de la atelier au fost restaurate
    și sunt așezate în magazin ca într-un muzeu. Casa Ceaiului, care urmează să fie
    restaurată, va cuprinde o sală mare, care va fi o ceainărie în care vizitatorii
    se vor putea opri la o gustare, la o cafea sau un ceai. Pe de altă parte, Satul
    Meșteșugurilor este, deocamdată, doar un vis pentru custodele coroanei,
    Majestatea Sa dorind ca meșteșugurile tradiționale să nu dispară. Din punct de
    vedere economic, aceste profesii nu mai sunt atât de atrăgătoare, dar
    Săvârșinul a avut o tradiție puternică în ceea ce privește fierăria,
    potcovăria, împletitul de nuiele, olăritul sau tâmplăria.


    Lucrările de
    restaurare s-au derulat după un plan inițial realizat de arhitectul Casei Regale
    Șerban Sturdza. În data de 1 Mai, Domeniul Regal va putea fi vizitat fără taxe
    de intrare în cadrul Zilei Porților Deschise. Recent administrația domeniului,
    a publicat pe site-ul savarsinregal.ro imagini de basm cu florile din Parcul
    Regal Săvârșin, dar și informații actualizate, în așteptarea turiștilor.
    Aceștia sunt așteptați până în data de întâi octombrie, în fiecare săptămână,
    în zilele de vineri, sâmbăta și duminica, între orele 9.00 și 18.00. Vizitarea
    parcului se face în prezența unui ghid. Grupurile organizate pot vizita
    domeniul și în celelalte luni ale anului, precum și în alte zile ale săptămânii,
    dacă solicită în prealabil o vizită specială.


  • 140 de ani de la proclamarea Regatului României

    140 de ani de la proclamarea Regatului României


    O scurtă ceremonie care a marcat împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Regatului României a avut loc vineri, la Castelul Peleș din Sinaia, cu participarea Majestatății Sale Custodele Coroanei, Margaret, și a Familiei Regale.



    La eveniment a luat parte și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care anunțat proiectul de reabilitare a teraselor castelului Peleș. Lucrările de reabilitare și consolidare sunt estimate la valoarea de 12 milioane de lei și vor fi realizate din bugetul național. Acest proiect face parte din proiectele lansate în ultimul an de Ministerul Culturii pentru conservarea patrimoniului național.



    Anul trecut a fost semnat un protocol de colaborare între Ministerul Culturii, Primăria orașului Sinaia și Asociaţia pentru Patrimoniul Regal Peleş, în baza căruia se va realiza și amplasa statuia Regelui Mihai în centrul orașului Sinaia, cu ocazia centenarului naşterii acestuia la Castelul Foişor.

  • Stafeta veteranilor – ediția a VII-a

    Stafeta veteranilor – ediția a VII-a

    Voluntari ai grupului Invictus România participă, în perioada 13 – 25 octombrie, la ediția a VII-a a Ştafetei veteranilor. Evenimentul este organizat în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României, pe 25 octombrie. Ștafeta este organizată de voluntarii Invictus România. Participă alergători din viaţa civilă, militari în activitate, în retragere sau în rezervă, precum şi militari răniţi în teatrele de operaţii. Evenimentul este dedicat eroilor României şi spiritului de sacrificiu, curajului, rezistenţei şi ambiţiei militarilor răniţi în teatrele de operaţii.

    Şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, a dat startul, vineri, celei de-a VII-a ediţii a ”Ştafetei veteranilor”, de pe esplanada din faţa Monumentului Eroilor Patriei. Cu acest prilej, el a spus :

    Sunt foarte onorat să participăm împreună şi să dăm startul în această ştafetă. Nu aş fi ratat pentru nimic în lume de a fi alături de colegii noştri, camarazi, eroi răniţi în teatrele de operaţii. Ştiu că prin ceea ce facem ne propunem să creştem respectul pe care societatea civilă trebuie să-l acorde militarilor răniţi în teatrele de operaţii, a transmis Petrescu.


    Și a mulţumit participanţilor la ştafetă pentru promovarea valorilor militare şi naţionale.

    Aş vrea să le spun că, dincolo de aprecierea pentru colegii noştri din teatrele de operaţii, ei fac mult mai mult. Promovează valorile militare şi naţionale şi avem mare nevoie de acest lucru în aceste momente dificile şi totodată constituie un exemplu pentru colegii noştri, pentru spiritul invictus pe care îl promovează. Le mulţumesc încă o dată, le spun că în aceste zile fac cel mai frumos cadou Armatei României, reîntregind drapelul naţional la Carei, le urez succes şi să ne întâlnim la Carei, sănătoşi.

    Ştafeta va fi purtată de patru veterani ai teatrelor de operaţii până la Palatul Elisabeta. Acolo îi vor întâmpina Familia Regală, căreia îi va fi oferită medalia evenimentului, inspirată din Crucea Comemorativă a Războiului de Întregire.

    Pe segmentul Bucureşti – Ploieşti, alergătorii se vor depune flori monumentele eroilor patriei, în semn de recunoştinţă faţă de sacrificiile acestora.

    Acţiunea presupune purtarea unei ştafete reprezentate de una dintre culorile drapelului tricolor – albastru, galben şi roşu, prin alergare pe trei trasee (însumând peste 1.000 de kilometri), toate având ca destinaţie finală oraşul Carei, eliberat de sub ocupaţie străină la 25 octombrie 1944.


    Traseele se vor reuni la Monumentul Ostaşului Român, de Ziua Armatei României, întregind drapelul tricolor.

    * Traseul albastru acoperă vestul ţării şi va începe din Reşiţa pe 21 octombrie, cu etape la Timişoara – 21/22 octombrie, Arad – 22/23 octombrie, Oradea – 23/24 octombrie şi Carei – 25 octombrie.

    * Traseul galben a început în Tulcea pe 13 octombrie, a trecut prin Babadag – 13 octombrie, Constanţa – 13/14 octombrie, Călăraşi – 14/15 octombrie şi a ajuns în Bucureşti, în noaptea de 15/16 octombrie; continuă prin Ploieşti – 16/17 octombrie, Braşov – 17/18 octombrie, Cincu – 18/19 octombrie, Sibiu 19/20 octombrie, Alba Iulia – 20/21 octombrie, Câmpia Turzii – 21/22 octombrie, Cluj-Napoca – 22/23 octombrie, Zalău – 23/24 octombrie şi va ajunge în Carei, în 25 octombrie.

    * Traseul roşu – startul din Sighişoara pe 19 octombrie. Traseul include Târgu Mureş – 19/20 octombrie, Vatra Dornei – 20 octombrie, Bistriţa – 20/21 octombrie, Dej – 21/22 octombrie, Baia Mare – 22/23/24 octombrie, Satu Mare – 24/25 octombrie şi Carei – 25 octombrie.

    sursa: agerpres

  • Tăcerea manuscriselor

    Tăcerea manuscriselor

    În biblioteca Mânăstirii Sinaia odihnesc tăcute,
    neștiute de lumea dedată la lectura pe
    computer – manuscrise, tablouri și amintiri din secolul al -XVI-lea, din veacul fondării lăcașlui de
    către Șerban Cantacuzino ori din epoca
    șederii aici a familiei regale, înaintea ridicării Peleșului.


  • Vizita Majestății Sale Margareta, la MApN

    Vizita Majestății Sale Margareta, la MApN

    Custodele Coroanei Române, Margareta, a vizitat luni, 2 martie, pentru prima dată, sediul Ministerului Apărării Naţionale, prilej cu care şi-a exprimat speranţa că Familia Regală va continua proiectele pe care le desfăşoară în colaborare cu această instituţie.

    Însoțită de Alteța Sa Regală, Principele Radu, MS Margareta a avut ocazia să vadă Sala Eroilor precum și spațiile MApN unde se află exponate, sculpturi și picturi care surprind momente importante din istoria militară a României.

    MS Margareta și ministrul Apărării Naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, au discutat despre proiectele pe care MApN le va dezvolta împreună cu Casa Regală: susținerea militarilor răniți în teatrele de operații, colaborarea cu unități și mari unități care au avut în istorie o legătură directă cu Casa Regală, precum și proiectul Invictus.

    Avem diverse proiecte unde putem să mergem mai departe. Şi să ne apropiem, pentru că familia mea a fost mereu cu Armata implicată. Foarte interesant. Şi conversaţia cu domnul ministru a fost foarte constructivă şi sper că putem să dezvoltăm foarte multe proiecte aici, a spus Custodele la finalul vizitei.

    La rândul său, ministrul Apărării Naționale a declarat: Ministerul Apărării Naționale are o colaborare foarte bună cu Casa Regală. Majestății Sale i-a plăcut în primul rând faptul că totul este bine rânduit aici, a apreciat îmbinarea între arhitectura modernă a clădirii și elementele de istorie militară, rigoarea militară cât și ceea ce însemnă păstrarea și transmiterea valorilor noastre de cu mult timp în urmă, a celor prezente, precum și proiecțiile pentru ceea vom face în viitor.


    Sursa: Comunicat MApN

  • Regina-Mamă Elena a fost reînhumată

    Regina-Mamă Elena a fost reînhumată

    Peste 1.000 de oameni au asistat, sâmbătă, la ceremoniile dedicate reînhumării Reginei-Mamă Elena de la Curtea de Argeș. Slujba de înmormântare a fost oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab, iar ceremonia îngropării a avut loc în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.



    La ceremonia au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta) şi Lord Peter Rosslyn (şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall). Au fost trase 21 de focuri de armă, iar Muzica Militară a intonat Imnul Național (prima strofă și refrenul) și Imnul Regal (prima strofă și refrenul).



    Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-mamă Elena, care a murit în 1982, la Lausanne, în Elveţia, au fost reînhumate alături de cele ale fiului ei, Regele Mihai I.

  • Mesaj al Custodelui Coroanei: Este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai

    Mesaj al Custodelui Coroanei: Este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai

    Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, afirmă, într-un mesaj transmis duminică, faptul că acesta este primul Crăciun fără Regele Mihai, ea remarcând “aşezarea împreună a întregii noastre naţiuni” cu ocazia funeraliilor din urmă cu două săptămâni.



    “Români, timp de mai multe decenii, trecând prin zilele cele mai întunecate ale războiului şi ale dictaturii comuniste care i-a urmat, Regele Mihai a trimis în această zi a fiecărui an mesajul lui către naţiune. Din fragedă copilărie îmi amintesc grija cu care tatăl meu scria aceste discursuri şi neliniştea pe care o încerca până hotăra ce cuvânt era mai potrivit. Mesajul de Crăciun a fost pentru el, în zilele de gheaţă ale surghiunului, singura formă de comunicare directă cu românii, pe care jurase să-i ocrotească şi să-i apere; a fost, la modul propriu, sfânta lui Împărtăşanie laolaltă cu toţi românii. Acesta este primul nostru Crăciun fără Regele Mihai dar, anul acesta, sărbătorind naşterea Mântuitorului, noi omagiem totodată viaţa şi împlinirile celui de-al patrulea monarh al Statului român modern”, afirmă Custodele Coroanei în mesaj.



    Ea subliniază, totodată, “atmosfera extraordinară de la funeraliile Regelui”: “Istoria va da, inevitabil, verdictul său privitor la domnia Regelui Mihai. Dar atmosfera extraordinară de la funeraliile Regelui, felul în care întreaga naţiune s-a unit în durere la trecerea sa în lumea drepţilor, este semnul că timpul prezent şi-a dat deja verdictul privitor la domnia Regelui Mihai cel Statornic şi Drept. Nu vom uita niciodată gesturile simple de devotament ale milioanelor de români cărora li s-a îndoliat sufletul la dispariţia Regelui, nu vom uita oamenii care s-au aliniat la marginea şoselelor şi căii ferate, pe ultimul Lui drum, unii ţinând în mână o singură floare, alţii un mic drapel naţional sau Biblia familiei lor, clasele de şcolari care au ieşit de-a lungul drumului convoiului funerar în frunte cu profesorii lor, elevii de la Sfântul Sava, şcoala tatălui meu, care au venit la Sala Tronului să fie alături de Rege o clipă”.



    Custodele Coroanei României menţionează că toţii şefii de stat care au venit la Bucureşti cu ocazia funeraliilor au constatat că naţiunea română este “unită în suferinţă” şi “hotărâtă asupra viitorului ei”.



    “Nu voi uita vreodată nici răspunsul unificator al Preafericitul Patriarh Daniel şi al întregii noastre Biserici, nici cel al Preşedintelui, Parlamentului, Guvernului şi al întregii noastre clase politice, împreună cu cel al înalţilor reprezentanţi aleşi de peste Prut, atunci când tatăl meu s-a ridicat la Ceruri. Ştiu că nimic nu ar fi dat Regelui Mihai mai multă satisfacţie decât aşezarea împreună a întregii noastre naţiuni. Şi vă asigur că toţi şefii de Stat care au venit la Bucureşti pentru a fi aproape de Rege pe ultimul său drum şi-au dat imediat seama că se află în faţa unei naţiuni unită în suferinţă, unită în mândria propriilor izbânzi şi hotărâtă asupra viitorului ei. Fiindcă, în ciuda faptului că nu trebuie să uităm niciodată pe Regele Mihai cel Statornic şi Drept, este datoria noastră să privim spre viitor. Familia Regală va continua, cu aceeaşi constanţă, să susţină şi să consolideze interesele ţării noastre. În lunile următoare, în consonanţă cu autorităţile Statului, voi face cunoscută o sumă de paşi pentru a continua munca tatălui meu”, subliniază Majestatea Sa Margareta.