Moţiune simplă împotriva ministrului
de Interne
Scandalul
generat de modul în care jandarmii au reacţionat la manifestaţia
antiguvernamentală din 10 august, de la Bucureşti, este departe de a se stinge.
Deputaţii au respins, în prima parte a acestei săptămâni, moţiunea simplă
depusă de PNL, de opoziţie, împotriva ministrului de Interne, Carmen Dan. Liberalii
îi cereau demisia pentru
modul în care a fost gestionată intervenţia jandarmilor, pe care o consideră
excesivă, şi pentru imaginea creată României în plan extern. Carmen Dan a
explicat că mitingul din 10 august a fost tratat ca o manifestaţie cu risc
asupra ordinii publice, iar intervenţia a fost una legală. Precizările
ministrului de Interne continuă să fie, însă, departe de a-i convinge pe
reprezentanţii opoziţiei. De cealaltă parte, PSD, principala formaţiune din
coaliţia la putere, a cerut instituţiilor statului să investigheze urgent
informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la o posibilă finanţare externă
a protestelor de stradă şi premeditarea acţiunilor violente din acea zi. Între
timp, Parchetul Militar continuă ancheta privitoare la intervenţia din 10
august a forţelor de ordine. Circa 770 de persoane care au avut de suferit au
depus plângeri penale.
Vizite la nivel înalt în România
Săptămâna care se încheie a fost jalonată
de o serie de vizite, la nivel înalt, la Bucureşti. În perspectiva preluării de
către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru
din 2019, premierul Olandei, Mark Rutte, a avut discuţii atât cu omologul Viorica
Dăncilă, cât şi cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care a reiterat că
România doreşte să adere cât mai repede la spaţiul Schengen. Relaţia cu Olanda -
a mai spus şeful statului – are o importantă componentă economică, dar şi una
socială, în contextul în care aproximativ 30.000 de români trăiesc în această
ţară. Klaus Iohannis şi Mark Rutte au convenit, totodată, că, deşi opiniile
ţărilor lor nu coincid în toate dosarele, ambele lucrează la consolidarea Uniunii
Europene. Pe de altă parte, în vizită la Bucureşti a fost şi premierul
Slovaciei, Peter Pellegrini, prilej pentru premierul Viorica Dăncilă să
declare, între altele, că România va acorda, pe perioada cât va deţine
preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, o atenţie prioritară avansării
negocierilor cu privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În
plan bilateral, a fost semnat un protocol de cooperare în domeniul inspecţiei
muncii, de care vor beneficia lucrătorii români angajaţi pe piaţa muncii din
Slovacia, şi un program de cooperare în domeniul educaţiei, prin care este
extinsă cooperarea deja existentă. În fine, să amintim că, săptămâna aceasta,
în Capitală s-au reunit, informal, miniştrii de Externe din România, Polonia şi
Turcia, Teodor Meleşcanu, Jacek Czaputowicz şi Mevlut Cavuşoglu, pentru o
Trilaterală pe teme de securitate, a cincea în acest format.
Virusul pestei porcine africane câştigă teren
Pesta porcină africană evoluează în România.
Potrivit Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor, peste 200 de localităţi din 12 judeţe sunt afectate, iar numărul
focarelor este de aproape 900, inclusiv în exploataţii comerciale. Au fost
eliminaţi, până acum, peste 232 de mii de porci afectaţi de boală. Premierul
Viorica Dăncilă a anunţat că Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă care
prevede că fiecare angajat din fermele afectate de pesta porcină, care şi-a
pierdut locul de muncă, va primi o compensaţie financiară timp de maximum şase
luni. Comisarul europeanpentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil
Hogan, în vizită la Bucureşti, a precizat că 75% din porcii crescuţi în
gospodării în Uniunea Europeană sunt în România. El a declarat că la nivelul
Comisiei se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a ajuta pe
fermierii afectaţi. Serviciul Român de Informaţii a avertizat că în România
există pericolul unui alt virus care, de data aceasta, ar putea afecta micile
rumegătoare: ovine şi caprine.
Un nou an şcolar în România
Aproape 3
milioane de elevi din toată România au început, luni, şcoala … cu bune şi cu
rele. Probleme sunt multe şi vechi: şcoli nerenovate, fără autorizaţie sanitară
sau de incendiu, manuale cu greşeli şi copii din ce în ce mai puţini. Chiar şi
aşa, rămâne, ca întotdeauna, bucuria elevilor de a se întoarce din nou în bănci
după o lungă vacanţă de vară, de a-şi întâlni camarazii şi profesorii, de a-şi
dezvolta aptitudinile şi completa cunoştinţele. A devenit o tradiţie ca autorităţi
la cel mai înalt nivel să onoreze cu prezenţa lor elevi şi cadre didactice.
Preşedintele Klaus Iohannis a ales să fie prezent la Colegiul Naţional Horea,
Cloşca şi Crişan din Alba Iulia (centru), instituţie de tradiţie care, anul
viitor, va împlini 100 de ani de activitate. În celălalt capăt al ţării, la
Constanţa, pe malul Mării Negre, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a participat
la festivitatea organizată cu ocazia reînfiinţării Colegiului Naţional Militar
Alexandru Ioan Cuza, după o pauză de 20 de ani.
Referendum în favoarea familiei
tradiţionale
Un referendum pentru redefinirea familiei
în Constituţie urmează să fie organizat pe 7 octombrie, după ce Senatul a
adoptat, săptămâna aceasta, în calitate de Cameră decizională, un proiect de
lege în acest sens. Potrivit textului, revizuirea Constituţiei prevede că
familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie, şi nu între
soţi, aşa cum este în prezent. Decizia organizării referendumului are la bază o
iniţiativă cetăţenească prin care au fost strânse trei milioane de semnături din toată ţara. Semnată
inclusiv de reprezentanţi ai cultelor din România, iniţiativa este similară
celor din anii trecuţi din Croaţia şi Slovenia. Asociaţia ACCEPT, care apără
drepturilor minorităţilor sexuale, a reacţionat, afirmând că, votul din Senat
reprezintă o încălcare a dreptului la viaţă privată şi de familie, unul
inalienabil ce aparţine tuturor persoanelor, indiferent de gen şi orientare
sexuală.
