Tag: familii

  • Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Podcast Jurnal de Ambasadă – Biblioteca Prichindeilor

    Noul episod al podcastului Ambasadei României în Regatul Spaniei este dedicat proiectului Biblioteca Prichindeilor din Spania.

    Această rețea de biblioteci își propune să ofere acces ușor la literatura în limba română pentru familiile cu copii de origine română din #diaspora și să ofere un mediu propice pentru socializare între copiii din comunitatea românească.

    În prezent, în Spania există trei biblioteci de prichindei: Biblioteca Prichindeilor din Bilbao, Biblioteca prichindeilor din Tarragona și Biblioteca Prichindeilor din Comunidad de Madrid. Aceste biblioteci dispun de aproximativ 2.500 de #cărți, iar proiectul este susținut de voluntari. Împrumuturile și participarea la atelierele de lectură sunt gratuite pentru copiii români din Spania.

    Stăm de vorbă cu cele trei coordonatoare implicate în proiectul din Spania: Ruxandra Bojița din Tarragona, Oana Darie din Madrid și Andreea Crainic din Bilbao.

  • Voluntariat şi locuinţe sociale

    Voluntariat şi locuinţe sociale

    Locuinţele, personale
    şi decente, constituie încă o problemă în România, pentru multe categorii
    sociale. Iar dintre acestea, cele mai defavorizate sunt şi cele care au cea mai
    stringentă nevoie de o casă. E vorba de copii care nu au o cameră sau o masă
    adecvată pentru lecţii. E vorba de familii care stau înghesuite fie în cămine
    de nefamilişti, fie în locuinţe lipsite de electricitate şi de încălzire.
    Pentru că autorităţile nu fac faţă de multe ori acestor situaţii, se apelează
    la coalizarea comunităţii sau la ajutorul semenilor dă roade. Oamenii se
    mobilizează pentru a se ajuta între ei, iar acest ajutor e de bun augur atât
    pentru beneficiari, cât şi pentru cei care-i susţin. Un exemplu în acest sens
    îl constituie organizaţia Habitat for Humanity din România. Prezentă aici de 20
    de ani, organizaţia se bazează pe voluntariat şi construieşte locuinţe pentru
    familii cu venituri mici sau refac locuinţele vechi ale familiilor nevoiaşe. De
    programele lor au beneficiat până acun 64.000 de persoane, prin construirea a
    600 de locuinţe noi şi renovarea unui număr de peste 2000 de clădiri. Ele sunt
    răspândite în Transilvania, pe lângă Cluj şi Mediaş, în Moldova, la Bacău,
    Comăneşti şi Botoşani, dar şi în judeţul Constanţa. Despre beneficiarii lor,
    aflăm mai multe de la Loredana Modoran, coordonatoare în cadrul organizaţiei
    Habitat for Humanity: Oamenii
    trebuie să îndeplinească trei criterii. Nevoia unei locuinţe fiind foarte mare
    şi răspândită, acesta e primul criteriu. Al doilea este acela ca beneficiarul
    să aibă un venit pentru ca în felul acesta, să-şi permită să ne returneze
    preţul materialelor de construcţie achiziţionate de noi pentru case. Fiindcă
    programele noastre sunt orientate către responsabilizarea beneficiarilor, noi
    căutăm oameni care, deşi muncesc de dimineaţa până seara, au un venit prea mic
    pentru obţinerea unui credit de la vreo bancă. Aceşti oameni rămân prinşi
    într-un cerc al sărăciei din care nu mai pot să iasă. Noi mobilizăm nişte
    resurse care pe ei îi ajută să-şi ia viaţa în mâini. Al treilea criteriu este
    acela ca beneficiarii noştri să lucreze alături de noi şi de voluntarii noştri
    la construirea casei sau la renovarea propriilor locuinţe. Chiar până să fie
    selectaţi, candidaţii trebuie să facă un anumit număr de ore de voluntariat,
    iar, după aceea, numărul de ore de voluntariat trebuie să ajungă până la o mie
    sau peste. Noi nu oferim oamenilor nimic de pomană, ci un imbold ca să-şi
    continue cu bine viaţa după aceea.

    Alături
    de beneficiari, lucrează cot la cot voluntarii. Ei vin din toată lumea, aparţin
    tuturor claselor sociale şi practică meseriile cele mai diverse. Unul dintre
    aceştia este şi Veronica Soare, jurnalistă de radio, implicată în multe alte
    proiectele caritabile descrise pe site-ul ei minuni.ro. Veronica Soare a
    început să lucreze pe şantierele noilor locuinţe acum câţiva ani şi acum ne
    împărtăşeşte experienţa ei: Câteva
    ore de muncă pe şantier te lasă cu un sentiment unic. Te uiţi la peretele pe
    care l-ai zidit, te uiţi la oamenii pe care i-au cunoscut acolo pe şantier şi
    înţelegi că şi noi, oamenii obişnuiţi, putem schimba lucrurile. E un sentiment
    măreţ să ajungi într-o dimineaţă de luni pe şantier, unde erau doar fundaţiile,
    pentru ca apoi, sub ochii tăi şi de sub mâinile tale, să se înalţe nişte case.
    Când eu le-am spus prietenilor că o să merg 5 zile pe şantier, s-au mirat: Ce
    să faci tu acolo?, Cum crezi că poţi să faci munca unui zidar?. Dar e mult mai
    uşor decât pare. Oboseala nici nu intră în discuţie. Au fost 5 zile în care
    n-am simţit că muncesc.


    Beneficiarii, la rândul
    lor, devin voluntari şi susţinători ai altor beneficiari. Ratele prin care
    plătesc, fără dobândă, materialele cu care le-a fost zidită casa intră într-un
    fond rotitor din care sunt alimentate alte proiecte de construire a altor
    locuinţe pentre nevoiaşi. Veronica Soare a fost martora bucuriei cu care
    contribuie oamenii la întrajutorarea semenilor: Anul acesta am vizitat una din familiile beneficiare de
    anul trecut. Şi m-au impresionat două lucruri. Mama era foarte fericită că are
    unde să-şi crească de acum încolo copiii, că are o locuinţă decentă. Al doilea
    lucru pe care l-a spus a fost că vrea să fie şi acolo, pe şantier, să-i ajute
    pe alţii, aşa cum şi alţii au ajutat-o pe ea. Nu ştiu dacă aceşti oameni au
    făcut voluntariat înainte, dar au înţeles ce înseamnă să fie ajutaţi şi iată că
    vor să ajute şi ei, la rândul lor.

    Judeţul Bacău, o regiune
    cu mai multe zone defavorizate, beneficiază de acest sistem de construire a
    caselor prin voluntariat de 12 ani. Despre problemele sociale de aici, am
    vorbit cu Andrei Chirilă, coordonatorul filialei din Comăneşti a organizaţiei
    Habitat for Humanity: La
    nivelul întregii ţări, stocul disponibil de locuinţe e unul învechit, multe au
    nevoie de reparaţii. Dacă ne referim la familiile noi, cu copii, aş putea da ca
    exemplu situaţiile în care aceştia stau în acelaşi apartament cu părinţii
    vârstnici sau cu familiile fraţilor. Pentru aceştia, nevoia unui spaţiu doar al
    lor este foarte mare. Am avut chiar şi solicitări din partea unor familii de a
    le ajuta să-şi achiziţioneze centrale termice de apartament. Am avut familii
    care au vrut să-şi eficientizeze energetic locuinţa prin înlocuirea ferestrelor
    vechi, din lemn, cu unele noi, din termopan sau să-şi izoleze cu polistiren
    apartamentul pentru a avea mai multă căldură în casă.



    Cererile
    fiind multe, în continuare, la Comâneşti şi în împrejurimi, vor fi demarate şantiere.
    Ele oferă şi ocazia ca oamenii să lege prietenii şi să renunţe la scepticism.

  • Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Ajutoare pentru românii afectați de cutremurul din Italia

    Guvernul a aprobat măsuri suplimentare de sprijin pentru cetățenii români afectați de cutremurul din Italia, complementare celor acordate deja de statul italian. Sunt vizate familiile celor care și-au pierdut viața în seism, dar și copiii acestora, răniții, persoanele ale căror locuințe au fost distruse sau cele care nu au avut o locuință proprie și nici nu mai au unde să locuiască după seism, dar și românii care doresc să se întoarcă în România.




    Ajutoarele se acordă la cerere și au următoarele valori:


    – 10.000 euro pentru familiile sau persoanele singure ale căror locuințe proprietate personală au fost distruse în proporție de peste 50% și își mențin reședința în Italia iar cuantumul cumulat al formelor de sprijin primite din partea statului român și italian nu depășește valoarea estimată a locuinței; ajutorul se acordă și familiilor sau persoanelor singure care decid să se întoarcă in România;.



    – 1.000 euro pentru fiecare persoană decedată din familie acordată membrului supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2;



    – 1.000 euro (pentru o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate;



    – 6.000 euro pentru copiii rămași orfani în urma decesului părinților și se acordă rudelor până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire;



    – 3.000 euro pentru familiile sau persoanele singure care nu au locuință proprie, dar care nu mai au unde locui prin distrugerea imobilului unde locuiau, indiferent dacă aceștia decid să își mențină reședința în Italia sau să se întoarcă în România;



    – 3.000 euro pentru persoanele adulte apte de muncă care se întorc în România in vederea sprijinului acestora pentru reintegrare;



    – acoperirea cheltuielilor de spitalizare și recuperare pentru cei care nu sunt incluși în sistemul de asigurări și a căror cheltuieli nu sunt acoperite de statul italian.



    Ajutoarele de urgență se acord pentru: familiile sau persoanele singure afectate de calamitate; un membru supraviețuitor al familiei sau rudei până la gradul 2; o rudă până la gradul 2 care se deplasează în Italia pentru sprijinirea membrilor supraviețuitori ai familiilor afectate; o rudă până la gradul 4 sau altor persoane cetățeni români la care se dispune măsura de protecție specială a copilului/copiilor pentru creștere și îngrijire.



    Pentru a beneficia de ajutoare, cei interesați trebuie să completeze o cerere, model tip, disponibilă la misiunile diplomatice şi oficiile consulare sau la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială, este însoțită, obligatoriu, la depunere, de copia actului de identitate al persoanei îndreptățite și de documente doveditoare care să ateste situația în care se află aceasta.



    Persoanele care și-au pierdu actele în urma seismului pot prezenta copii ale documentelor eliberate de autoritățile italiene prin care le este atestată identitatea și, în același timp, se confirmă că cele originale au fost pierdute.




    Odată cu cererea, persoanele afectate de cutremurul din Italia trebuie să depună, după caz, următoarele documente: actul constatator al gradului de distrugere a locuinței; actul constatator al decesului persoanei; actele de identitate/stare civilă care să ateste că persoana solicitantă este membru al familiei afectate; acte care dovedesc proprietatea personală a locuinței; actele de identitate ale rudelor sau persoanelor care solicită ajutorul prevăzut la art. 2 alin.(1) lit. d) și e) din Hotărârea de Guvern, precum și documentele care să ateste calitatea acestora, inclusiv încredințarea copiilor.



    Actele se depun la misiunile diplomatice, la oficiile consulare ale României sau la la agenția agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială.



    Astăzi, premierul Dacian Cioloș și ministrul muncii, Dragos Pîslaru, s-au deplasat în Italia, pentru a fi alături de comunitatea de români afectată de cutremur. Cei doi oficiali se vor întâlni cu cei patru cetățeni răniți și cu familiile de români din tabăra de sinistrați din zona Amatrice.



    În cursul serii, premierul Cioloș și ministrul Pîslaru vor participa la funeraliile de stat organizate în memoria victimelor cutremurului, alături de președintele Italiei, Sergio Mattarella, și de premierul Matteo Renzi.



    Sursa: Guvernul României

  • Jurnal românesc – 13.01.2016

    Jurnal românesc – 13.01.2016

    Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată, vineri, 15 ianuarie 2016,
    în Aula Palatului Cantacuzino-Muzeul Naţional George Enescu. Evenimentul va
    fi marcat printr-un concert extraordinar de muzică de cameră, cu
    participarea compozitorului basarabean
    Eugen Doga, împreună cu baritonul Rudolf Constantin Cocriş, soprana Ana
    Cebotari, pianistul Ieromin Buga şi cvartetul PASSIONE compus din Diana JIPA, vioară I, Mădălina Panciu, vioară
    II, Cristina Paşa, violă, Violeta Tuşa Popescu, violoncel, artişti consacraţi
    din România şi Republica Moldova. În aceeaşi formulă artistică, acest concert
    extraordinar dedicat Zilei Culturii Naţionale va avea loc şi în Franţa, în ziua
    de 20 ianuarie 2016, în spaţiile Ambasadei României din Paris. Manifestările
    culturale sunt organizate de Cancelaria Primului-Ministru al României prin
    Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova şi de Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi se vor desfăşura în
    parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi
    Muzicologilor din România, Ambasada României în Republica Franceză, Ambasada
    Republicii Moldova în Republica Franceză, Ambasada Republicii Moldova în
    România, având parteneri media: TVR
    Internaţional, TVR Moldova, TV Moldova 1, Radio România Internaţional, Radio
    Chişinău, Eurodidactica.






    În timp ce
    preţul petrolului a scăzut cu 45% în ultimul an, benzina s-a ieftinit în
    România doar cu 3,5%, iar motorina cu 12%, ţara noastră având în continuare cei
    mai scumpi carburanţi din regiune, chiar şi după reducerea cotei standard de TVA.
    Benzina şi motorina sunt, în continuare, mai scumpe în România decât în
    majoritatea statelor vecine, în ciuda reducerii TVA şi a colapsului înregistrat
    de cotaţiile ţiţeiului la nivel mondial. La 2 ianuarie 2015, cotaţia ţiţeiului
    Brent – de referinţă în Europa – era 55 de dolari pe baril, în vreme ce marţi,
    12 ianuarie atinsese un minim de 30,5
    dolari pe unitate, cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani.




    Autostrada
    Orăştie – Sibiu are planificată ca dată de finalizare trimestrul III din 2018,
    iar valoarea investiţiei rămase se ridică la 92,4 milioane euro, potrivit unui
    document al Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, data începerii
    implementării proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimată de
    semnare a contractului de finanţare este ultimul trimestru al acestui an.
    Proiectul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, ca parte a Reţelei de Transport
    Trans-Europene, prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă
    cele două oraşe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanţarea
    acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune.




    Aproape jumătate
    dintre familiile româneşti (46%) trăiesc în una sau două camere. În oraşe,
    procentul ajunge chiar la 57%. Cifrele devin mai dramatice când ne uităm la
    mărimea familiilor. Trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3
    persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi
    20% din familiile cu 6 persoane, aşa cum reiese din studiile de piaţă derulate
    de BCR Banca pentru Locuinte cu sprijinul IRSOP. Ne oprim un moment şi
    încercăm să ne imaginăm traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane
    într-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Ce
    posibilităţi de intimitate există? Unde îşi ţin lucrurile? Unde se pregătesc
    pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e
    atmosfera generală? În mod curios, tema densităţii excesive în locuinţele
    româneşti lipseşte din discuţiile publice şi nu pare să preocupe pe nimeni, în
    afară de locatarii în cauză, a declarat dr. Petre Datculescu, Directorul
    IRSOP.