Tag: fărtuñi

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 23.07 – 29.07.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 23.07 – 29.07.2023

    România – cănină şi fărtuni


    România s-ampulisi cu fenomene meteo extreme tru aestă stămână, dzuua di ñiercuri hiinda nai ma greauă: tru kirolu anda sudlu, sud-estul şi estul a văsiliillei fură sumu avertizări codu aroşu, purtocalliu şi galbinu di căñină, cu tempiaraturi cari au năstricură 40 di gradi Celsius, tru născănti giudeţi ditu alanti regiuni fură alerti codu aroşu di averse, grindină şi fărtuni. Kirolu slabu feaţi şi victime: pi Transalpina, tru ţentrul a v4siliillei, ună mlleari muri după ţi un cumapciu scos ditu arădăţiñi di băteri di vimtu vărtosu cădzu pisti aftukină tru cari eara, iar Botoşani, doi fraț muriră pi cămpu că lli-agudiră kiritlu. Tru giideţlu Harghita, urdinarea pi calea di heru fu ambudyiusită după ţi ma mulţă arbori cădzură pi calea di heru. Fărtuna asparsi şi citia a bazinlui di anutari ditu reședituța giuideţlui, municipiul Miercurea Ciuc. Cu ună dzuuă ninti, citia a Bibliotecăllei Universitatillei di Oradea fu loată di vimtu, iara panouri fotovoltaiţi fură proiectate pi gădrămadz. Dzăţ di ñilli di consumatori armasiră fără curentu electric. Ma multi localităţi ditu giuideţlu Iaşi (est) armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa (sud-est, la Amarea Lae) fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu. Salvatorllii avură intervenţiie şi tru giuideţlu Tulcea, tut ditu sud-est, tră evacuarea a oamiñiloru ţi avea armasă ambudyiusiţ tu aftukinati după ună apă mari cari anvăli carosabilul. Alță pompieri români agiută, tru aesti dăli, ta s’astingă focurli ditu Gărţie.



    Atacă aarusescă aproapea di Românie


    Polimlu nkisiit di ruşi tru Ucraina agiumsi, tu aestă stămână, multu aproapea di România. Tră prota oară di la ahurhita a confruntarillei, Rusia atacă, luni, tru hăryie, dauă porturi ucrainene di la Dunăre, di asparsi măyăzii di yiptu şi pligi ma multi persoane. Unu ditu porturile atacate, Reni, easti multu aproapea di România, aproximativ 20 di km, iara autorităţile di la Bucureşti condamnară sertu Moscova tră atacarea a porturilor di la Dunăre. Atacurli s’facu tru condițiile tru cari Dunărea easti ună di tu călliurli alternative tră transportul a yipturloru ditu Ucraina, după ţi Rusia s-trapsi ditu acordul cari dădea izini ti navigarea tru siguranţă pi Amarea Lae a pamporiloru ncărcati cu produse agricole ucrainene. București, Ministerul Apărarillei deadi asigurări că, tru aestă oară, nu ari ună fuvirseari militară directă la adresa a teritoriului naţional ică a apilor teritoriale ali Românie. Şi ministrul di Externe, Luminiţa Odobescu, declară că România, ca membru NATO şi ali Uniuni Europeani, ari nai ma importanti şi ma vărtoasi garanţii di securitate ditu tută istoria llei. Ea feaţi muabeti pi telefonu cu secretarul di stat american, Antony Blinken, deadunu cu cari condamnară aesti ditu soni atacuri ali Moscova contra a ţivililor ditu Ucraina şi contra ali infrastructură fluviale şi maritime, catacum şi turlia cinic tru cari Federaţia Rusă zñiipseaşti securitatea alimentară globală.



    Date financiare mutrinda România


    Xikea bugetara ali României agiumsi la 2,34% ditu Produsul Intern Brut la giumitatea aluştui an, atea ţi spuni ună creaştiri di pisti giumitate di proţentu andicra di idyiulu kiro ditu 2022. Veniturile fură cu 12% ma mări, ama hărgili avură un avansu di 16,5 procente. Simfunu cu datili prezentati di Ministerul Finanţelor, ună evoluţie pozitivă semnificativă s’veadi tru categoria investiţiilor, iu creaştirea easti di pisti 56%. Ţinta di dificit tră bitisita aluştui an easti di 4,4%, iara Executivlu ndreadzi ună pachetă fiscală tră tiñisearea aluştui. Ca pripuneri eara zburăti niscănti crişteri di taxe şi eliminarea a niscăntoru beneficii, ama şi ncllidearea cama di 200 di ñilli di posturi bugetare niocupate, tru paralel cu ñicurarea a hărgiloru ditu ministere. S’acaţă tru isapi eliminarea ma multi excepţii di la păltearea a contribuţiei la sănătate tru sectoare cata cum IT, construcţii şi agricultură, ama şi ţănearea pi lucru maş dauă cote di TVA, una di 9% şi alta di 19 di proţente.



    Planlu naţional di prevenire şi combatere a harkinlui tru România


    Executivlu di București adoptă Planlu naţional di prevenire şi combatiri a harkinlui tru România, cari va s’bagă tru lucru pi etapi, tru yinitorlli 5 añi. Năulu program favorizeadză acceslul iruşi a pacienţilor la misuri di prevenţie, la diagnostic şi la yitripseari şi, nu dipu tru soni, la serviţii paliative. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, declară că va si s’facă investiţii tru domeniul oncologiillei, iara serviciile di cari va s’aibă hăiri pacienţii va s’deconteadză acutotalui, inclusiv ateali di radiotearapie avansată. Guvernul va s’crească şi un fondu tră inovaţie, prinţipallii beneficiari hiinda tut pacienţăllii oncologiţ. Pi di altă parte, reprezentanţăllii a Fedeaţiillei Asociaţiilor Lăndziţloru di Harkinu cutugursiră ixikea a normelor metodologice di aplicari a alustui plan, fără di cari, spun elli, nu să ştie cât kiro lipseaşti s’treacă di la diagnosticari, până cându ahurheşti yitripsearea efectivă. Tru contextu, aeşti cundilleară că au naeti s’pitreacă Ministerul a Sănătatillei tru giudico.



    Medalii tră România la Campionatele Mondiale di nataţie di la Fukuoka


    Sportivii români Constantin Popovici şi Cătălin Pitru Preda amintară, gioi protili medalii, malămă şi asimi, tră delegaţia a Româniillei la Campionatili Mondiale 2023 di nataţie di la Fukuoka (Japonia), după ţi s’clasară pi protili dauă locuri tru concursul di ansăreri tru apă di la mare anălţime (27 metri). Popovici, 34 ani, agiumsi primul campion mondial ali României la ansăreri tru apă di la mare anălţime. La compitiţia ditu Japonia, anutătorul român David Popovici (18 ani), campion mondial tru 2022 la 100 şi 200 m liber, nu amintă niţi ună medalie.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • România – victimili a fărtuñiloru

    România – victimili a fărtuñiloru



    Chirolu lă da a românilor adyi ta s’avreadză niheamă, după aţeali ndauă dzăli di căñină cari ălli mulle nica și pi aţelli tru formă optimă. Ași cum avea anticipată, meteorologii, gioi și viniri, haristusită a alăxearillei multu aretcu tu kiro di veara a unei mase di aer cabaia hertu ditu sud-sud-estul a continentului cu una maa araţi vinită ditu nord-ţentru, temperaturli agiumsiră, la propriu pisti noapte, multu muşeati: ti un kiro di 24 di săhăţ, scădzură cu aproximativ 15-20 di gradi Celsius. Tră gioi, fură prognozate maxime a aerului di 28 di gradi.



    Aestă alăxeari dinăoară faptă tră temperatură fu nsuţătă, ama, di fărtuni vărtoasi, cari inițial zñiipsiră ascăpitata, nord-vestul, nordul și ţentrul a văsiliillei, deapoa s’teasiră și tru alti locări. Neise, ti gioi tahina, meteorologii ţănură pi lucru un cod galben di ploiuri torenţiale şi vimtu tră sud, est și sud-est. Fătunile feaţiră victime. Tru giudețul Alba, ună mulleari muri după ţi n cupaciu scos ditu arădăţiñi di rafale vărtoasi di vimtu cădzu pisti aftuchina tu care eara. Iara doi fraţ ditu Botoșani fură agudiţ mortal, pi un câmpu, di kiritu.



    Tru Harghita, urdinarea feroviară fu local și ti şcurtu kiro ambudyiusită, după ţi ma mulţă arbori cădzură pi șine. Furtuna asparsi si citia a bazinului di anutari ditu căsăbălu Miercurea Ciuc. Cupaci surpaţ pi carosabil ică pi calea di heru, ama şi stâlki di electricitate surpaţ di vimtu fură şi tu giudeţlu Hunedoara.



    Ma multi localităţ ditu Iaşi armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa la Amarea Lae fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu, dzăţ di pampori fură dănăsiti şi vidzură zorea s’asteaptă arădpsiti la dani ică tru rada portului. Numirul autovehiculelor avariate di fărtuñi easti, și el, multu mare.



    Imaginile ditu kirolu a fărtunăllei di Oradea anvărligară pritu televiziunilor — cirnidili di pi casi fură loati di vimtu pritu aer ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iar panouri fotovoltaice fură arcati pi trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt maş tru România. Italia, di exemplu, s’ampuliseaşti idyealui cu furtuni şi cu incendii și s’duţi cătă catandisea di ananghi tru ţinţi regiuni. S’fac gaereţ mări tră astindzearea a focurilor izbucnite și tru păduri ditu Gărţia şi Tunisia. Ateali dauă văsilii mediteraneene activară mecanismul di protecţie civilă al Uniunii Europene, cari apăndăsi ntrăoară. Neise tut ma multi state di la Mediterana suntu zñiipsiti di căldură extremă şi incendii di vegetaţie. Unu s’apreasi ningă căsăbălu-port turistic Dubrovnik ditu Croaţia. Pompierlli s-ampulisiră cu fleamili și tru Portugalia ică tru Spania.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Nicări și căñină

    Nicări și căñină

    Chirolu slabu u ampărţă România ndauă. Tu chirolu anda tu giumitatea ditu apirită ploiurli nu mata s’dănăsescu, tu ascăpitată ari căñină, cu temperaturi ţi s’aproachi di 40 di gradi Celsius. Di altă parti, meteorologillii da hăbari că kirolu s’ngăldzaşti tu tută văsilia și zori va nă hibă să străximu căldura, di itia-a umiditatillei. Ma multu, potu să s’facă fenomeni meteo extremi, cata cum tornadi şi fărtuñi preşcavi.



    Specialiștilli spunu că ploiurli torențiali ditu kirolu di ma năpoi nkisiră di itia-a ciclonlui cari fitrusi pi Amarea Lae, un fenomenu normalu ngheneralu, cari tu giumitatea-a stămănăllei ţi tricu canda s’trădzea năpoi, a deapoa s’turnă cu fărtuñi nica ş-ma vărtoasi tru giumitatea ditu apirita ali Românie.



    Tru stămâñili ditu soni, și tru Capitală, ploiurli torențiali alternară cu sticuri di oară tru cari nu deadi ploaie, ama ţerlu fu anvălitu di niori, un kiro cu cari româñilli nu suntu nviţaţ, maxusu tu giumitatea a meslui cirişaru. Aproapea tută văsilia fu sumu avertizări di codu galbinu şi portocaliu di ploi torenţiali, bătu kiritlu, fărtuñi şi grindină, a deapoa ploiurli şi nicărli fuvirsescu ma largu ună mari parti ditu România.



    Și hidrologilli apufusiră ma multi coduri di nicări ti aproapea tuti arăurli ditu văsilie, ma pţănu maş partea ditu ascăpitată și ditu araţi-ascăpitată. Ploiurli ţi deadiră tu dzălili di ma năpoi feaţiră zñie cu virsarea-a apiloru a născăntoru arăuri şi nicarea-a călliurloru şi a casiloru tru ma multi locuri ditu România. Nai ma greali zñii fură tu apirita, notlu și notu-apirita-a văsiliillei, iu fu ananghi di intervenția-a pompierlor. Dzăţ di localităț fură zñiipsiti di nicărli cari feaţiră taxirati di muriră oamiñi. Fură apufusiti ma multi avertizări nowcasting codu aroșu tru dzălili ditu soni, di itia a ploiurloru mări și a nicărloru.



    Meteorologilli spun că până cătă bitisita-a stămânăllei, instabilitatea atmosferică va s’armănă temporaru acţentuată, aşi că maxusu tru oarili di dupu prăndzu şi serli, ari căbili cabaia mari ti ploiuri torenţiali şi ta s’bată kiritlu tru tută văsilia. Cantitățli di apă va s’năstreacă pi niscănti locări cama ñiţ 25-50 l/mp. Vimtulu va s-bată cu silă tu kirolu a ploiurloru şi va s-aibă căbili ti fărtuñi cu grindină. Tu bitisita-a stămânăllei, chirolu va s’ngăldzască, nica şi cu căñină va s’hibă dzălili di gioi şi viniri, a deapoa disconfortulu termicu ma largu, va s’hibă, tutu aşi multu mari.



    Deapoa, meteorologilli, climatologili şi hidrologilli adavgă avertizări şi tră yinitorlli meşi de veara, cându kirolu va s’aibă tutu ma multi surprizi extremi, cata cum instabilitati acţentuată, ploiuri abundenti, fărtuñi vărtoasi și tornadi.



    Ma multu, isăkili spunu că aestu mesu poati s’hibă anamisa di proţlli meşi di cirişaru ditu aţea ditu soni gumitati di secolu. Ari seamni limbidz că anotimpurli, aşi cum li ştim, s’alăxescu nu maşi la noi, ama ş-tu tută Europa, iu avem, tutu aşi, unu kiro a extremiloru. Tru Franța, ti paradigmă, ma multi regiuñi fură anvăliti di api dupu ploiurli torenţiali. Alliumtrea, nordul ali Ghirmănie easti aguditu di ună dalgă di căñină.



    Autoru:Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala