Radio România Internațional

Tag: Fasia Gaza

  • Jurnal românesc – 16.01.2025

    Jurnal românesc – 16.01.2025

    Ministerul român de Externe, în strânsă colaborare cu ministerele Apărării şi de Interne şi în coordonare cu structurile dedicate ale Comisiei Europene, a participat, miercuri, la o operaţiune de evacuare medicală urgentă a 12 pacienţi – copii palestinieni – din Fâşia Gaza, grav afectaţi de lipsa accesului la tratament medical adecvat, alături de 35 de membri de familie. Din totalul numărului de pacienţi, cinci vor primi tratament de specialitate în spitale din Bucureşti, unul va fi transportat în Norvegia, cinci în Franţa și unul în Albania. Conform MAE, România va continua să contribuie la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare asupra civililor palestinieni din Fâşia Gaza, acţionând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaţionali.

    * * *

    Institutul Cultural Român a lansat, miercuri, un apel de candidaturi pentru a oferi, în acest an, cercetătorilor români trei burse ‘Lucian Blaga’. Cei interesaţi pot să trimită dosarele de candidatură până pe data de 12 februarie 2025, ora 16,00, ora României, la adresa de e-mail bursablaga@icr.ro. În valoare de 5.000 euro fiecare, bursele ‘Lucian Blaga’ se adresează cercetătorilor români cărora li se va acorda subvenţia pentru un stagiu de trei luni în vederea documentării şi cercetării ştiinţifice într-o instituţie culturală dintr-o altă ţară relevantă pentru cercetările propuse. Potrivit ICR, acest program este dedicat schimburilor academice vizând doctoranzi şi/sau cercetători consacraţi care lucrează pe o temă de interes pentru cercetarea românească, în directă legătură cu o altă temă mai largă ce presupune o perioadă de cercetare desfăşurată în mediul academic străin – universităţi, institute de cercetare, biblioteci etc. – din ţara care face obiectul cercetării, în vederea pregătirii lucrărilor de doctorat sau de cercetare ce urmează a fi publicate.

    * * *

    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Editura Saga din Israel, va organiza şi găzdui un eveniment literar dedicat noilor apariţii editoriale Saga Publishing. Manifestarea, desfăşurată în limbile română şi ebraică, va avea loc vineri, 17 ianuarie, la sediul ICR Tel Aviv. Evenimentul va include, de asemenea, proiecţii ale ilustraţiilor cuprinse în volumul ʺEmoţiiʺ de Rely Schwartzberg, realizate de artistă. Totodată, Adina Rosenkranz-Herşcovici va recita, în limba ebraică, poezii din acelaşi volum.

    * * *

    Albumul ce cuprinde trei discuri cu lucrări ale compozitorului român George Enescu (1881-1955) a fost desemnat câştigătorul premiului International Classical Music Awards pentru ‘Muzică simfonică’. Este unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate premii ale industriei discografice internaţionale – informează un comunicat al Institutului Cultural Român transmis miercuri. Lucrările, interpretate de Orchestra Naţională a Franţei dirijată de românul Cristian Măcelaru şi de Corul Radio France, au fost prezentate în concert la Paris, în iulie 2023. Vioara întâi a fost franco-românca Sarah Nemţanu, concertmaistru al Orchestrei Naţionale a Franţei, decorată de preşedintele României cu Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler. Acelaşi album cu lucrări enesciene a fost distins, anterior, cu premiile Classica Choc de l’annee 2024 şi Diapason d’Or 2024.

    * * *

    Pentru a cunoaște îndeaproape viața bisericească a românilor din Germania, profesori de teologie de la trei facultăți au vizitat, marți seară, Așezământul românesc din München. Grupul, alcătuit din cadre didactice de la Facultățile de Teologie Ortodoxă, Catolică și Evanghelică, a fost primit de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului, Sofian Brașoveanul. Programul vizitei a debutat cu participarea la slujba Vecerniei Mari, oficiată de ierarh în cadrul Așezământului românesc din München. Apoi, oaspeților le-au fost prezentate detalii legate de Biserică, respectiv de viaţa românilor ortodocşi din Germania.

  • MAE: România evacuează pacienți palestinieni din Fâșia Gaza

    MAE: România evacuează pacienți palestinieni din Fâșia Gaza

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE), în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), a participat la o operațiune de evacuare medicală urgentă a 12 pacienți palestinieni din Fâșia Gaza, grav afectați de lipsa accesului la tratament medical adecvat, alături de 35 de membri de familie.

    Operațiunea a fost realizată cu sprijinul Ambasadei României la Tel Aviv, al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah și al altor instituții românești, în coordonare cu structurile dedicate ale Comisiei Europene.

    Conform MAE, pacienții au fost transportați în România cu o aeronavă C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române, în baza Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. După sosirea la București, un pacient va fi transportat în Norvegia, cinci pacienți și 16 aparținători în Franța, iar un pacient și trei aparținători în Albania. Ceilalți cinci pacienți vor primi tratament de specialitate în spitale din București.

    De asemenea, MAE subliniază că România va continua să contribuie la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare asupra civililor palestinieni din Fâșia Gaza, acționând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali.

    Operațiunea a fost susținută financiar și operațional prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Comisiei Europene, în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile israeliene relevante.

  • MAE: România participă la operațiunea de evacuare a pacienților pediatrici din Fâșia Gaza

    MAE: România participă la operațiunea de evacuare a pacienților pediatrici din Fâșia Gaza

    În cadrul acestei operațiuni, cinci pacienți pediatrici, însoțiți de 13 membri de familie, vor fi transportați în Regatul Belgiei, unde vor primi sprijin și asistență de specialitate.

    De asemenea, doi pacienți pediatrici și șase membri de familie vor fi transportați în Regatul Spaniei pentru tratament în unități medicale de specialitate. Un minor palestinian grav afectat de lipsa accesului la tratament medical adecvat a fost, de asemenea, evacuat împreună cu șase membri de familie, urmând să beneficieze de sprijinul instituțiilor competente române și al unor organizații non-guvernamentale pentru asistență medicală și psihologică.

    Ministerul Afacerilor Externe subliniază că România va continua să contribuie la efortul de atenuare a efectelor crizei umanitare asupra civililor palestinieni din Fâșia Gaza, acționând în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali.

    Operațiunea a fost susținută financiar și operațional prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Comisiei Europene, în coordonare cu Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile israeliene relevante.

     

    Sursa MAE

  • Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2024

    Retrospectiva săptămânii 02.06 – 08.06.2024

    Alegeri locale și europene în România

    În ultima săptămână de campanie înaintea alegerilor din 9 iunie, autoritățile române au dat asigurări că sunt în grafic cu pregătirea celor două scrutine – local, respectiv european – la care 19 milioane de români sunt chemați la urne. În total au fost tipărite circa 100 de milioane de buletine de vot, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

    ”Au fost tipărite peste 22 de milioane de vot pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European și aproape 80 de milioane de buletine de vot pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Structurile MAI au desfășurat activitățile specifice pentru a superviza, în colaborare cu prefecturile, distribuția tuturor materialelor către secțiile de votare și sunt pregătite să asigure din 9 iunie și după aceea, până la închiderea predării tuturor materialelor electorale, ordinea publică necesară exercitării acestui drept democratic.”

    Pentru scrutinul local, alegătorii pot vota doar în localitatea în care au domiciliul sau reședința înregistrată înainte de 11 aprilie. Pentru europarlamentare, românii pot vota la orice secție de vot din țară sau din străinătate. Peste 900 de secții de votare îi așteaptă pe românii din străinătate, iar lista acestora este pe site-ul Ministerului de Externe, mae.ro. Distribuţia secțiilor s-a făcut direct proporţional cu numărul de cetăţeni români din fiecare ţară. Astfel, cele mai multe secții de vot sunt în Italia -150, în Spania – 147 și în Marea Britanie -104. Numărul total al candidaţilor este de peste 207.000, din care 494 s-au înscris în cursa pentru Parlamentul European.

    România, cooperare cu țări din Balcani

    Trei miniștri de Externe din Balcanii de Vest s-au aflat în vizite oficiale la București în această săptămână, cooperarea bilaterală și regională numărându-se între temele de discuție pe care le-au avut cu oficialii de la București. În cadrul discuțiilor, de miercuri, cu oficialul din Bosnia și Herțegovina, Elmedin Konakovic, șeful statului român, Klaus Iohannis a salutat aprecierea de care se bucură militarii români participanţi la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE în această țară, România fiind unul dintre principalii contribuitori în asigurarea unui climat sigur şi stabil în Balcanii de Vest.

    Președintele Iohannis a reconfirmat susţinerea constantă pe care Bucureștiul o acordă pentru parcursul european şi euroatlantic al Balcanilor de Vest, precum şi pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii regiunii. Tot miercuri, ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, a discutat, la București, cu omologul său albanez, Igli Hasani, despre susţinerea parcursului european al ţării din Balcanii de Vest, subliniind disponibilitatea României de a face schimb de expertiză în acest domeniu. De asemenea, Luminița Odobescu a evidenţiat „importanţa pe care România o acordă identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţii naţionale aromâne din Albaniaˮ.

    La începutul săptămânii, Luminița Odobescu a avut consultări și cu omologul său muntenegrean, Filip Ivanoviće, consultări în care a subliniat că România este şi va rămâne un susţinător al aderării acestei țări la UE. Cei doi miniştri au semnat planul de acţiune privind cooperarea în perioada 2024-2025. Un document similar a fost semnat de șefa diplomației de la București și cu omologul din Bosnia și Herţegovina.

    România susține planul președintelui Joe Biden privind Gaza

    Preşedintele Klaus Iohannis se numără între şefii de stat semnatari ai unei declaraţii comune ce susţine un acord de încetare a focului în conflictul Israel-Hamas. Este timpul ca războiul să se încheie, iar acest acord este punctul de plecare necesar, subliniază declaraţia, care îndeamnă cele două părţi să accepte planul preşedintelui american Joe Biden, ce prevede într-o primă etapă un armistiţiu de 6 săptămâni, însoţit de o retragere israeliană din zonele dens populate ale Fâşiei Gaza, eliberarea unora dintre ostaticii Hamas şi a unor prizonieri palestinieni, iar în a doua etapă, ale cărei detalii rămâne să fie stabilite, o încetare a focului permanentă şi eliberarea tuturor ostaticilor.

    Întrevederi ale președintelui Klaus Iohannis

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut, joi, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale UE acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii iunie, a mandatului Preşedinţiei belgiene a Consiliului UE. Întâlnirea a prilejuit o analiză a momentului în care se află Uniunea şi a proiecţiilor de viitor. Referindu-se la contextul european complex, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că promovarea unei agende europene solide, bazate pe unitate, coeziune, şi solidaritate la nivelul UE este extrem de importantă, întrucât numai prin unitate de acţiune şi solidaritate Uniunea a reuşit să devină mai puternică de fiecare dată.

    În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, preşedintele României s-a pronunţat pentru continuarea sprijinului UE pe multiple planuri. Pe de altă parte, tot joi, preşedintele Iohannis l-a primit pe Preşedintele Comitetului Olimpic Internaţional, Thomas Bach, însoțit de Spyros Capralos, Preşedintele Asociaţiei Comitetelor Olimpice Europene, Octavian Morariu, membru al Comitetului Olimpic Internaţional pentru România, şi Mihai Covaliu, Preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

    Întrevederea cu reprezentanţii delegaţiei Mişcării Olimpice se înscrie în seria demersurilor întreprinse de preşedintele Klaus Iohannis pentru a transmite, la cel mai înalt nivel, un mesaj de susţinere a sportivilor români care vor participa la Jocurile Olimpice de la Paris, precizează un comunicat al Președinției. În cadrul întâlnirii, a fost evidenţiat potenţialul unificator al sportului prin intermediul Jocurilor Olimpice de vară, care se vor desfăşura în perioada 26 iulie – 11 august în Franţa.

  • Sinteza evenimentelor externe

    Sinteza evenimentelor externe

    Atac masiv al Hamas asupra Israelului


    Pe 7 octombrie
    anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
    din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
    de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
    persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
    virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
    cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
    privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
    acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
    membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
    militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
    o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
    Hamas.

    Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
    lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
    magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
    susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
    deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
    civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
    Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
    palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
    peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
    strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
    evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
    ai acestora.



    Al doilea an de război în Ucraina


    În luna iunie a
    anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
    succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
    în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
    militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
    unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
    de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
    redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
    anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
    de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
    dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

    Pe de
    altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
    apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
    militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
    de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
    pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
    invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
    militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
    război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
    pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.



    Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
    aproape de UE


    Agresiunea rusă
    asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
    Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
    optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
    Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
    un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
    Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
    Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
    practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
    Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
    invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
    Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
    negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
    statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
    calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
    care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
    că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
    democraţia şi prosperitatea.



    Cutremure devastatoare şi incendii, în
    cel mai cald an din istoria Pământului


    La începutul
    lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
    distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
    din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
    cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
    moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
    înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
    climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
    se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
    creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
    incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
    iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
    confruntat Grecia şi Hawaii.



    Încoronarea lui Charles al III-lea


    Pe 6 mai anul
    trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
    unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
    moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
    ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
    încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
    care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere


  • Un an de foc şi sânge

    Un an de foc şi sânge

    2023 a fost un an al războiului. A continuat cel din Ucraina, de agresiune a Rusiei împotriva acestui stat european, independent, membru al ONU. La 7 octombrie, agresiunea Hamas împotriva Israelului a generat o criză mortală, cu zeci de mii de victime deja. Cu trei săptămâni mai devreme, o rapidă ofensivă militară a Azerbaidjanului ştergea problema Nagorno-Karabahului din relaţiile internaţionale, de pe hartă şi din istorie. În aceste trei războaie a fost dezlănţuită arma bombardamentului iar chinurile pentru civilii aflaţi sub bombe au devenit nesfârşite.



    Atacul Rusiei împotriva Ucrainei a început, în 2022, cu bombardamente ce i-au luat prin surprindere pe optimiştii care credeau că Putin nu va trece graniţa războiului. În al doilea an de război în Ucraina, bombardamentele au devenit noua formă de duel. Nimic nobil aici, doar masacru, moarte şi sânge. Ruşii trimit fără ezitare rachete în blocurile de locuinţe din Ucraina, care au fost gândite pentru vremurile de pace, înalte şi frumoase, ca pentru o viaţă de secol XXI.



    Nimeni nu şi-a închipuit că, sub steagul comunist al unui pretext de acum 80 de ani, ruşii vor arunca bombe în oraşele ucrainienilor, în casele, şcolile, spitalele, bisericile şi teatrele lor. Faza actuală se bazează pe drone, mici aparate zburătoare sinucigaşe, care transportă exploziv şi îl aruncă peste oameni. Uneori, dronele cu exploziv sau părţi din ele, mai ales cele care distrug portul dunărean Izmail, cad pe teritoriul României. Dronele nu sunt rodul tehnologiei ruse, fostă sovietică, ci al importului din Iranul teocratic, anti-occidental.



    La alt capăt la Rusiei, Azerbadjanul a declanşat o ofensivă masivă, cu bombardamente în deschidere, împotriva enclavei Nagorno-Karabah, statul autoproclamat Arţak al armenilor ce locuiau acolo. Bombardamentele au deschis ofensiva azeră care a durat mai puţin de o zi, 19 septembrie 2023. Şi a fost urmată de plecare grăbită a peste 100 de mii de armeni din această regiune. Timpul scurt a permis ONU doar să îşi exprime îngrijorarea. A doua zi, începea cea mai eficientă curăţare etnică, golirea regiunii de toţi armenii care trăiau acolo, totul sub ameninţarea armelor.



    Conflictul de acolo dura din vremurile sovietice, de aceea, girantul încetării focului şi a menţinării status-quo-ului era chiar Rusia, statul implicat de un an şi jumătate în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. În schimb, Azerbaidjanul este susţinut de Turcia, stat condus cu mână de fier de un preşedinte care vrea să reactiveze ideologia şi mentalitatea otomană. Asta deşi respectivul imperiu de sorginte medievală nu este deloc popular pe acolo pe unde a domnit, din inima Ungariei, până în Egipt şi Palestina.



    Lipsa de reacţie a opiniei publice internaţionale în problema armenilor refugiaţi din Nagorno-Karabah poate fi comparată doar cu problema cetăţenilor israelieni răpiţi în timpul atacului Hamas din 7 octombrie. Se schimbă anul şi ei rămân în neagra detenţie, după aproape trei luni de la cumplitul atac. În ziua atacului, mii de rachete au zburat din Gaza spre Israel, în timp ce militanţii Hamas, altfel tot civili, au declanşat un masacru faţă în faţă cu civilii israelieni. Peste o mie de morţi, peste 200 de ostateci este bilanţul cumplitei zile în care celebrele sisteme israeliene de apărare au avut eficienţa unui frigider scos din priză.



    Inevitabila reacţie oficială a fost şi ea lipsită de eficienţa necesară într-o astfel de situaţie. In loc ca forţe militare speciale, cum vedem prin filme, să recupereze măcar ostatecii şi să lovească doar teroriştii, s-a trecut la aceleaşi vechi bombardamente. Fapt care nu a împiedicat Hamasul să-şi continue lansarea de rachete împotriva civililor israelieni. Şi de o parte, şi de alta, oamenii nevinovaţi, neimplicaţi în conflict, femeile şi copiii, pier primii. Anul se încheie cu desfăşurarea din plin a celor două războaie, cel din Ucraina şi cel din Gaza. De Nagorno-Karabah oricum nu îşi mai aminteşte nimeni, nimic. Inevitabil ne gândim cum de a fost posibilă declanşarea lor şi cum de este imposibilă încheierea acestora.



    Nicăieri nu vezi o umbră de empatie, o scamă de îngrijorare sinceră pentru soarta oamenilor nevinovaţi, prinşi în aceste demente vărsări de sânge. Psihiatrii ştiu mai bine că imaginile pandemiei, cu neputinţa societăţii umane şi miile, milioanele de morţi, au avut efecte dezastruoase asupra mentalului public. Pandemia ne-a obişnuit cu o realitate indiferentă la viaţa oamenilor, cu o violenţă mortală ce devine posibilă prin război, cu o incredibilă vulnerabilitate la mistificări, în urma cărora rămân moartea, distrugerea şi suferinţa.

  • Retrospectiva săptămânii 17.12 – 23.12 2023

    Retrospectiva săptămânii 17.12 – 23.12 2023

    34 de ani de la Revoluția anticomunistă din decembrie 1989


    Miercuri, 20 decembrie, s-au
    împlinit 34 de ani de la
    momentul în care Timişoara (vest) s-a declarat primul oraş liber de comunism
    din Romania. Pentru sărbătorirea zilei victoriei împotriva comunismului, au avut loc o serie de manifestări, printre care proiecţii de filme
    de scurt metraj şi documentare. În urmă cu 34 de ani, după reprimarea
    sângeroasă a revoltei începute pe 17 decembrie, marile fabrici au intrat în
    grevă, iar muncitorii s-au încolonat şi s-au adunat în centrul oraşului. În
    faţa mulţimii, armata s-a retras în cazărmi, arestaţii au fost eliberaţi şi s-a
    constituit Frontul Democratic Român. Izbucnită la Timişoara, revolta populară
    împotriva regimului condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a extins în mai
    multe orașe ale țării, printre care și capitala București.

    În seara zilei de 21 decembrie 1989, în centrul
    capitalei au murit primii bucureşteni care au avut curajul să iasă în stradă şi
    să ceară înlăturarea regimului dictatorial. Primele victime au fost la Baricada
    de la Intercontinental şi la Sala Dalles. Revoluţia a culminat, pe 22
    decembrie, cu fuga lui Ceuşescu din sediul comitetului central al Partidului
    Comunist. Capturaţi şi judecaţi sumar, Ceauşescu şi soţia sa, Elena, au fost
    executaţi pe 25 decembrie. România a fost singura ţară comunistă din Europa în
    care schimbarea de regim s-a făcut cu vărsare de sânge. În violențele care au
    avut loc, și-au pierdut viața peste 1.000 de oameni şi circa 3 mii au fost
    răniţi. Tinerii trebuie să ştie că libertatea pe care
    o au, astăzi, a fost plătită cu vieţile a mii de eroi, a transmis, printr-un
    mesaj, prim-ministrul Marcel Ciolacu. El a subliniat că Revoluţia Română din
    Decembrie 1989 a fost momentul în care idealul libertăţii a învins teroarea
    puternic instaurată în rândul populaţiei.



    Parlamentul de la București a adoptat
    legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru 2024


    Parlamentul României a adoptat
    legea bugetului de stat şi pe cea a asigurărilor sociale pentru anul
    viitor. Bugetul pe 2024 e axat pe o creştere economică de 3,4%. Premierul
    social-democrat Marcel Ciolacu a declarat, după adoptare, că acesta este
    un buget construit pentru români, şi nu pentru politicieni, şi a adăugat
    că documentul este axat pe dezvoltare şi investiţii. De la 1 ianuarie 2024,
    cresc pensiile cu 13,8%, iar, din septembrie, unele dintre acestea se majorează
    în urma recalculării. Bugetele alocate educaţiei şi sănătăţii au prevăzute
    creşteri record, iar investiţiile vor reprezenta 7% din PIB anul viitor. După trei zile de dezbateri-maraton în
    Parlament, bugetele principalilor ordonatori de credite au fost aprobate
    în forma prevăzută de Guvern. Au fost acceptate şi câteva amendamente propuse
    atât de putere, cât şi de opoziţie, amendamente care vor fi finanţate prin
    redistribuire de fonduri. Din opoziţie, USR a criticat documentul şi a arătat
    că bugetul pentru anul viitor este construit pe minciuni, cu venituri
    supraestimate şi cheltuieli subestimate.



    Măsuri
    pentru combaterea evaziunii fiscale


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat, marţi,
    proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu, respectiv, Nicolae
    Ciucă, privind unele măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii
    fiscale. Potrivit noilor prevederi, va constitui infracţiune şi se va pedepsi
    cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă nereţinerea impozitelor şi/sau
    contribuţiilor. De asemenea, vor constitui infracţiuni
    de evaziune fiscală şi se vor pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani
    şi interzicerea unor drepturi sau cu amendă alterarea, distrugerea sau
    ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat
    electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice.
    Există posibilitatea ca fapta să nu fie pedepsită, de exemplu, în cazul în care
    prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro şi este plătită efectiv şi integral
    valoarea lui majorată cu 15%, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi. Din
    opoziție, USR și Forța Dreptei au depus o sesizare la CCR privind
    neconstituționalitatea acestui proiect de lege, care potrivit deputatului USR,
    Stelian Ion, nu face altceva decât să-I ajute pe marii evazioniști din
    Româniaˮ. Cortină


    Tragedie la Odorheiu Secuiesc


    România a fost marcată, în acest an, de o serie de tragedii
    care au stârnit reacţii în rândul opiniei publice. Printre acestea se numără și
    cea de la Odorheiu Secuiesc
    (centru), unde un elev de 17 ani a murit și trei au fost răniți, după ce
    peretele unui internat la fundația căruia se efectuau lucrări s-a prăbușit.
    Administratorul firmei de execuție este cercetat pentru săvârşirea
    infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. El este acuzat că ar fi făcut săpături chiar lângă zidul
    clădirii, lucrare care nu era autorizată şi care ar fi dus la prăbuşirea
    acesteia. Judecătoria Târgu Mureş
    a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile faţă de acesta. La rândul lor, Prefectura şi Ministerul Educaţiei au dispus începerea
    mai multor anchete în cazul clădirii care adăpostea aproape 100 de elevi,
    aflată în proprietatea Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia şi închiriată
    de autoritatea publică locală.



    Cetăţeni români şi membri de familie ai
    acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România


    14 cetăţeni români şi membri de familie
    ai acestora, evacuaţi din Fâşia Gaza, au ajuns în România, luni dimineaţă,
    a anunțat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Ei intraseră pe teritoriul
    Egiptului prin punctul de frontieră Rafah, de unde au fost preluați de către
    reprezentanţii Ambasadei României în ţara arabă. Până în prezent, peste 300 de
    persoane, cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, au fost evacuate
    din Fâşia Gaza. Pe de altă parte, printre persoanele ţinute ostatice
    de teroriști în Fâşia Gaza se mai află un singur român cu dublă cetăţenie.
    Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul pe această temă cu autorităţile
    israeliene


  • Ostatic cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, decedat în Gaza

    Ostatic cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, decedat în Gaza

    Autorităţile israeliene au informat cu privire la decesul unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza, a transmis, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    În continuarea precizărilor transmise de către Ministerul Afacerilor Externe în contextul situaţiei de securitate din Statul Israel şi Fâşia Gaza, precizăm că autorităţile israeliene au informat cu privire la decesul unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, ostatic în Fâşia Gaza, informează MAE, care transmite condoleanţe familiei îndoliate.

    În prezent, trei persoane cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, se mai află ostatice în Gaza, context în care reiterează necesitatea eliberării tuturor ostaticilor din această zonă.

    Ambasada României la Tel Aviv menţine contactul cu autorităţile israeliene.

  • Alţi 12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora au fost evacuaţi din Gaza

    Alţi 12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora au fost evacuaţi din Gaza

    12 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora ua fost evacuaţi, miercuri, din Gaza, în Egipt, prin punctul de frontieră Rafah, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Au fost preluaţi de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE îi însoţeşte până la Cairo, de unde vor fi îmbarcaţi spre România.

    MAE continuă dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Gaza care au solicitat sprijin în acest sens, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

    Până în prezent, 249 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.

  • Gaza – punct fierbinte pe harta lumii

    Gaza – punct fierbinte pe harta lumii


    Materializată prin tiruri de rachete, distrugerea gardului de frontieră care delimitează Fâşia Gaza de Israel, pătrunderea pe teritoriul israelian – pe calea aerului, pe uscat şi pe mare – şi prin masacre comise în mai multe kibuţuri și la un festivalul de muzică dedicat unei sărbători evreiești, ofensiva surpriză și de o duritate fără precedent a organizației teroriste Hamas a șocat comunitatea internațională. 7 octombrie 2023, când în incursiunea lor teroriștii au ucis peste 1200 de persoane în Israel, inclusiv femei, copii și persoane în vârstă, au rănit câteva mii și au luat peste 200 de ostatici, va rămâne în istorie ca o zi neagră și resortul care a declanșat o ripostă de amploare a israelienilor, soldată cu o criză umanitară în Fâșia Gaza. Israelul a declarat stare de război pentru prima dată din 1973, cu 300.000 de rezervişti chemaţi pentru a susţine obiectivul declarat al prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a distruge în totalitate Hamas. Sute de mii de palestinieni s-au refugiat din nordul teritoriului de doar 365 de kilometri pătraţi al Fâșiei Gaza în sudul enclavei, restul fiind blocaţi în tentativa lor de a se pune la adăpost și confruntându-se cu lipsa energiei electrice, a apei, hranei și medicamentelor.



    Revoltată de acțiunile Israelului, lumea musulmană a răspuns cu demonstraţii, unele violente, în multe ţări din Orientul Mijlociu, dar şi în Europa și Statele Unite. Antisemitismul din SUA atinge niveluri istorice în urma violenţelor din Israel şi Gaza, a avertizat directorul FBI, în timp ce alte țări, inclusiv Marea Britanie şi Franţa, au atenționat, de asemenea, cu privire la o creştere majoră a incidentelor antisemite. Criza din Orientul Mijlociu este văzută ca o fisură în structura de securitate regională, iar unii analiști vorbesc de faptul că a devenit clar că UE are o influenţă limitată în gestionarea unei crize geopolitice la periferia sa, inclusiv din cauza epuizării acesteia ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Potrivit profesorului universitar Ştefan Ciochinaru, cele două războaie pot fi comparate din perspectiva reacției Europei, dar doar până la un punct, pentru că obiectivele politice ale agresorilor diferă


    În cazul Ucrainei, obiectivul agresorului este distrugerea ordinii europene şi alungarea Americii din Europa. Pentru că, în fond, asta înseamnă refuzul centrului de la Moscova de a accepta integrarea Ucrainei în UE şi NATO. Aşa cum a declarat de altfel, Putin vrea revenirea la situaţia din 1994, vrea să păstreze în sfera sa de influenţă ţări din Europa, aşa cum s-a întâmplat pe timpul URSS. (…)În schimb, în cazul agresiunii împotriva Israelului, obiectivul celor care stau în spatele agresorului Hamas este îndreptat ca la biliard împotriva SUA. De aici şi reţeaua vastă de complicităţi care leagă o seamă de state arabe cu stânga antiamericană din Europa, cu Rusia, cu Iranul şi vasalii acestuia şi, nu în cele din urmă, deşi mult mai subtil, cu China. Ei urmăresc pur şi simplu să răscoale întreaga lume musulmană împotriva Statelor Unite, împotriva Occidentului, pentru că, în concepţia strategică a celor care vor cu orice preţ revizuirea ordinii mondiale, America este ţinta principală.


    Dacă dai jos America, cu restul te descurci foarte uşor. Europa e un pitic strategic. Japonia, Coreea de Sud şi Australia rămân izolate în imensitatea Asiei. Tot măreţul Occident se va prăbuşi atunci ca un castel de nisip. Iar reacţia Europei, ca de obicei denotă multă, multă miopie strategică. De un an de zile vedem inconsecvenţa atitudinii şi măsurilor în cazul războiului din Ucraina, un război care, să nu uităm, se poartă pe teritoriul Europei, în numele valorilor acestea, şi al cărui deznodământ va defini însuşi viitorul proiectului european. Cât priveşte reacţia faţă de atacarea Israelului şi de provocarea pusă la cale în catacombele arabe, lucrurile să ştiţi că stau şi mai rău. Stânga politică europeană şi-a dat mâna cu extrema dreaptă şi cu imigraţia musulmană, condamnându-l pe cel agresat, Statul Israel. Şi iată că îşi are şi Europa catacombele sale, unde încă fierb în retorte mai mult sau mai puţin tainice politicile vechi şi noi ale antisemitismului, antiamericanismului şi antidemocraţiei.



    Pe bună dreptate, ne putem întreba în ce lume trăim şi mulţi îşi dau, desigur, seama, mai spune profesorul Ștefan Ciochinaru, că trăim într-o lume asaltată de un război hibrid, care nu are nimic sfânt


    Vedem, ca urmare a incendiului stârnit în Orientul Mijlociu, cum sunt asasinaţi profesori în Franţa, cum sunt ameninţate cu bombe gările şi aeroporturile din întreaga Europă, cum sunt desenate stele ale lui David pe casele evreilor din Berlin, cum sunt profanate cimitire mozaice, cum în ţări cu vechi ştate democratice au loc mitinguri de condamnare a victimei şi de solidaritate cu agresorul. Vedem cum presa democrată din Europa a uitat parcă de crimele ruşilor în Crimeea, de crimele Hamasului în Israel, dar este foarte îngrijorată în schimb de aşa-zisele acţiuni de pedepsire întreprinse de armata israeliană.



    Evocând o creştere semnificativă a antisemitismului în lume de la începutul războiului cu Hamas, premierul Netanyahu le-a recomandat cetăţenilor israelieni să nu călătorească în străinătate. Cererea este, însă, greu de respectat, în condiţiile în care există afaceri şi întreprinderi israeliene în multe locuri din lume, iar factorul economic este unul important. Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat condițiile din Gaza ca fiind de nedescris. Este prea târziu să-i ajutăm pe cei morţi, dar îi putem ajuta pe cei vii, a declarat directorul general, Tedros Adhanom Ghebreyesus, pledând pentru o pauză umanitară în luptă




  • Consiliul de Securitate al ONU cheamă la pauze umanitare în Fâşia Gaza

    Consiliul de Securitate al ONU cheamă la pauze umanitare în Fâşia Gaza

    Consiliul de Securitate al ONU, până acum divizat,
    a adoptat o rezoluţie care cheamă la pauze umanitare de câteva zile în Fâşia
    Gaza, ieşind din tăcere pentru prima dată după mai mult de o lună de război
    între Israel şi Hamas, transmite AFP.

    Rezoluţia, redactată de Malta si care a
    fost adoptată cu 12 voturi pentru şi 3 abţineri (SUA, Marea Britanie, Rusia),
    mai solicită culoare umanitare extinse şi urgente timp de un număr de zile
    suficient pentru a permite aducerea unui ajutor umanitar civililor din Gaza. Rezolutia
    cheamă, de asemenea, la eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor
    ostaticilor deţinuţi de Hamas şi alte grupări, în special a copiilor, fără a
    condamna atacul sângeros din ziua de 7 octombrie al mişcării palestiniene. Atât
    Israelul cat şi palestinienii au criticat rezoluţia Consiliului – emisarul
    palestinian Riyad Mansour a declarat că ar trebui să fie ceruta nu doar o
    pauză, ci o încetare a focului si ca acest lucru ar fi trebuit facut cu mult
    timp în urmă, iar ambasadorul israelian la ONU, Gilad Erdan, a condamnat
    rezoluţia, etichetând-o drept nesemnificativă. (…)

    Pe teren, armata israeliană a anunţat joi că a preluat
    ‘controlul operaţional’ asupra portului din Gaza, o infrastructură cheie din
    nordul teritoriului palestinian. Totodata, armata israeliană şi-a continuat joi
    raidul în principalul spital din Fâşia Gaza, Al-Shifa, unde se află mii de
    civili palestinieni, provocând îngrijorări şi un val de critici la nivel
    internaţional.

  • MAE: 17 români evacuați din Gaza

    MAE: 17 români evacuați din Gaza


    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțăt că alți 17 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au ieşit, marţi, din Fâşia Gaza prin punctul de frontieră Rafah şi se află pe teritoriul egiptean, în drum spre Cairo.



    Cetăţenii români şi familiile acestora au fost preluaţi de la frontieră de către o echipă din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE şi reprezentanţi ai Ambasadei României în Egipt, urmând a fi însoţiţi până la Cairo de o altă echipă mobilă a Celulei de Criză MAE. Cetăţenii evacuaţi vor ajunge în România în perioada următoare, se mai arată într-un comunicat al ministerului.



    Ministerul Afacerilor Externe menţionează că evacuarea s-a realizat în urma eforturilor complexe ale Celulei de Criză Interinstituţionale, prin intermediul Ambasadei României la Cairo şi al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.



    Până la acest moment, 220 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România.

  • MAE: 86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România

    MAE: 86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România

    86 de cetăţeni români şi membri de familie evacuaţi din Fâşia Gaza
    au ajuns în România, astăzi, la bordul unei curse speciale operate de compania naţională TAROM
    – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti.

    Cei 86 au ajuns pe teritoriul Egiptului prin
    punctul de frontieră Rafah în cursul zilei de sâmbătă, fiind preluaţi,
    ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a
    Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost
    îmbarcaţi spre România.

    MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene
    şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni
    români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în
    funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate. Până în
    prezent, în total, 220 de români şi membri de familie au fost evacuaţi din
    Fâşia Gaza.

  • Alţi 86 de români şi familiile lor, evacuaţi în Egipt

    Alţi 86 de români şi familiile lor, evacuaţi în Egipt

    Alţi 86 de cetățeni români și membrii de familie ai acestora au ieșit, duminică, 12 noiembrie 2023,, din Fâșia Gaza prin punctul de frontieră Rafah (Egipt) și se află pe teritoriul egiptean, în drum spre Cairo, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    Cei 86 de cetățeni români și familiile acestora au fost preluați din punctul de trecere a frontierei Rafah de către o echipă din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE și reprezentanți ai Ambasadei României în R.A. Egipt, urmând a fi însoțiți până la Cairo de o altă echipă mobilă a Celulei de Criză MAE. Cetățenii evacuați urmează să ajungă în România în perioada următoare, se arată în comunicatul MAE.

    O echipă consulară mobilă din cadrul Celulei de Criză MAE rămâne disponibilă în zona punctului de trecere Rafah pentru a oferi asistență consulară în continuare. În prezent, trei echipe consulare mobile din cadrul Unității de Reacție Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren.

    Situația de securitate din regiune implică adaptarea constantă a planurilor de evacuare, în funcție de factorii din teren, astfel încât persoanele evacuate să nu fie puse în pericol.

    Până acum, 134 de cetăţeni români şi membrii de familie evacuaţi din Fâşia Gaza au ajuns în România, reaminteşte MAE.

  • Punctul de trecere Rafah a fost redeschis

    Punctul de trecere Rafah a fost redeschis

    Punctul de trecere a frontierei de la Rafah a fost redeschis duminică. 101 cetăţeni români şi membrii de familie ai acestora vor fi evacuaţi duminică, din Fâşia Gaza, informează Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti (MAE).

    Evacuarea lor în R.A. Egipt se va realiza pe parcursul zilei de astăzi, cu respectarea tuturor procedurilor specifice impuse, având în vedere că aceştia au fost informaţi în prealabil de către reprezentanţii Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.

    Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah rămâne în contact permanent cu cetăţenii români şi membrii de familie care au solicitat evacuarea din Fâşia Gaza. Trei echipe consulare mobile din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE se află în R.A. Egipt, în vederea sprijinirii demersurilor specifice în teren.

    Celula de Criză Interinstituţională activată la nivelul MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României la Cairo şi Tel Aviv şi Oficiul de Reprezentare al României la Ramallah, continuă dialogul cu autorităţile egiptene şi israeliene până la finalizarea operaţiunilor.

    —————–

    41 de cetăţeni români şi membrii ai familiilor acestora au ajuns, sâmbătă, în România, cu un avion C-130 Hercules, al Forţelor Aeriene Române.

    Alte 93 de persoane, au ajuns în siguranţă la Bucureşti săptămâna trecută, după ce au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.