Peste câteva zile, mai precis marți, 1 marți, va
fi marcată Ziua Internaţională a Clătitelor. Această sărbătoare este în
legătură cu calendarul creștin, fiind stabilită cu exact 47 de zile înaintea
Paștelui catolic. În străinătate i se mai spune şi Marţea Clătitelor
(Pancake Tuesday) sau Marţea Grasă (Fat Tuesday). Inventate, se pare, în Franţa, clătitele s-au
răspândit în Europa astfel încât le putem întâlni sub diferite nume în vestul
Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de Est.
Pot fi servite ca desert, umplute cu dulceaţă, gem sau cremă de ciocolată, dar
şi ca aperitiv atunci când sunt umplute cu legume sau cu carne. Uneori sunt
consumate împreună cu felul principal, de exemplu în Slovacia, unde friptura de
gâscă este servită cu varză roşie călită şi cu clătite.
Și
în România există comunități care au tradiția de a marca sfârșitul iernii sau
de a îngropa iarna printr-o sărbătoare numită Fărşang sau Fasching, termen al coloniştilor saşi din Transilvania și al
șvabilor din Banat. Cu această ocazie, localităţile erau cutreierate de tineri
îmbrăcaţi ciudat şi care, prin zgomotele pe care le făceau, alungau spiritele
rele înainte de intrarea in postul Paştelui. Tot cu această ocazie, cei care
colindau împărteau oamenilor din sat clătite sau gogoşi. Împărţitul clătitelor
era un obicei al saşilor din zona Braşovului, legat, se pare, de plecarea
tinerilor în armată. Aceştia colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun,
împărţind tuturor clătite pentru ca oamenii să nu îi uite. În cursul serii
pentru ei era organizată o petrecere la care se strângea toată lumea din
localitate. Înainte de pandemie, la Prejmer, localitate situată în apropiere de
Braşov, era organizată Caravana
Clătitelor, o manifestare care avea ca scop promovarea turismului local şi a
tradiţiilor gastronomice. De menţionat că localitatea Prejmer a fost înfiinţată
de colonişti saşi, iar în centrul localităţii puteţi admira biserica
fortificată săsească, aflată în patrimoniul UNESCO. Având o formă circulară, cetatea are ziduri de 12 metri înălţime şi
3 – 4 metri grosime.
Clătitele
pot fi mai mici sau mai mari. Cele mici se consumă după ce deasupra lor se
toarnă dulceaţă sau cremă de ciocolată, cele de dimensiuni mari se consumă
pliate sau rulate, umplutura rămânând, desigur, în interior. În Transilvania
găsim şi clătite cu umplutură de carne tocată, de pui, de porc sau de vită,
amestecată cu ceapă şi cu ciuperci călite şi condimentată cu piper, cimbru,
mărar sau boia. Pentru că am mai prezentat modul de preparare a clătitelor, de
această dată vă propunem o reţetă de clătite braşovene cu carne. După ce am
pregătit clătite de dimensiuni mai mari, fără a folosi zahăr, pregătim și
umplutura. Avem nevoie de o
ceapă, de un sfert de kg de ciuperci, de un sfert de kg de carne tocată, de
pui, de porc sau de vită şi de condimente specifice (piper, cimbru, mărar sau
boia). Călim uşor ceapa, tocată mărunt, adăugăm carnea şi ciupercile, de
asemenea, tocate, apoi turnăm un pahar cu apă şi lăsăm umplutura să fiarbă
înăbuşit. Condimentăm cu piper, cimbru
și mărar mărunțit și adăugăm sare după gust. Umplem clătitele, le înpăturim, le
dăm prin ou şi pesmet şi le prăjim în ulei. Există şi varianta de a le pune
într-un vas, una peste alta, între ele fiind straturi de carne tocată în
amestec cu ciuperci și ceapă. Le acoperim cu smântână şi le lăsăm în cuptor la
foc mediu, pentru circa 20 de minute. Se porționează și se servesc imediat.