Radio România Internațional

Tag: Federatia Romana de Canotaj

  • Perspective olimpice 2020: Canotaj

    Perspective olimpice 2020: Canotaj

    România este una
    dintre ţările cu cele mai bune rezultate olimpice la canotaj. Primele medalii
    au fost aduse de tricolori în 1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu
    cârmaci, compus din Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe
    a treia treaptă a podiumului. În 1976, la Montreal, au fost introduse primele
    probe feminine. Româncele nu au dezamăgit şi
    au urcat pe podium, tot pe a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci.
    Următoarea ediţie a Jocurilor, cea de la Moscova, din 1980, a adus primul aur,
    prin Sanda Toma, la simplu vâsle.


    Din 1984 până în
    2004, canotoarele din România au dominat competiţiile olimpice. Au fost aduse
    în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care cele mai multe de la
    ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci titluri olimpice,
    iar băieţii, unul. Ultima victorie olimpică a canotajului românesc s-a înregistrat în
    2008, la Jocurile de la Beijing, în proba feminină de doi rame fară cârmaci.
    Campioanele s-au numit Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu. Ultima medalie a
    fost bronzul câştigat de echipajul feminin de 8+1 la ediţia din 2016, de la
    Rio.


    Perspectivele
    pentru ediţia niponă a Jocurilor, programată anul viitor, între 23 iulie şi 8
    august, ne dau speranţe la revenirea canotajului românesc în prim-plan. Sunt
    deja calificate nu mai puţin de şapte echipaje: patru
    rame masculin, dublu vâsle feminin – categoria uşoară, patru rame feminin, dublu
    vâsle masculin, dublu vâsle feminin, doi rame feminin şi doi rame masculin.
    Echipajul feminin de 8+1, de la care aveam mari aşteptări, s-a clasat ultimul
    în finala Mondialelor de la Linz, de anul trecut, şi a ratat calificarea
    directă. Ar mai avut o şansă la Regata de la Lucerna, care era programată anul
    acesta, dar s-a anulat din cauza noului coronavirus. Insă… poate nu e totul
    pierdut.

  • Vacanţa sportivilor se apropie de sfârşit

    Vacanţa sportivilor se apropie de sfârşit

    Relaxarea
    măsurilor de distanţare socială, preconizată, în România, pentru data de 15
    mai, va avea efecte şi în lumea sportului. Ionuţ Stroe, ministrul român al
    Tineretului şi Sportului, a dat, într-o conferinţă de presă, detalii despre
    paşii pe care îi are în vedere în drumul către revenirea la normal.



    Astfel, după 15
    mai, sportivii de performanţă vor putea reveni la antrenamente. În perioada
    pregătirii, sportivii vor fi izolaţi în cantonament. Fiecare club sau federaţie
    care doreşte să înceapă pregătirea trebuie să deţină o bază sportivă proprie cu
    toate utilităţile. Ministrul Stroe a mai precizat că toţi sportivii care vor relua
    pregătirile după ieşirea din starea de urgenţă vor fi obligaţi ca înainte de a
    intra în cantonament să stea în izolare totală la domiciliu timp de două
    săptămâni.


    Agerpres notează
    că niciunul dintre loturile naţionale şi olimpice ale României nu a mai
    efectuat pregătiri centralizate de la jumătatea lunii martie. Ministerul
    Tineretului şi Sportului a trimis atunci o adresă către toate centrele sportive
    naţionale prin care cerea sportivilor să evacueze bazele în contextul pandemiei
    de coronavirus.


    Cât priveşte
    reluarea competiţiilor, aceasta va depinde de situaţia epidemiologică. Regulile
    privind desfăşurarea competiţiilor vor fi anunţate de ministerul de resort în
    perioada următoare.


    Printre primii
    care au salutat reluarea pregătirilor pentru sportivii români de performanţă cu
    începere din 15 mai s-a aflat preşedinta
    Federaţiei Române de Canotaj, Elisabeta Lipă. Componenţii loturilor
    naţionale de canotaj s-au pregătit acasă în ultimele două luni, sub stricta
    supraveghere a antrenorilor. După data de 15 mai, ei îşi vor relua pregătirea
    la Complexul Sportiv Naţional Snagov. Este de menţionat că şapte echipaje s-au
    calificat deja la Jocurile Olimpice de la Tokio: patru rame masculin, dublu
    vâsle feminin – categoria uşoară, patru rame feminin, dublu vâsle masculin,
    dublu vâsle feminin, doi rame feminin şi doi rame masculin.

  • Profiluri olimpice: Canotoarea Elisabeta Lipă

    Profiluri olimpice: Canotoarea Elisabeta Lipă

    Canotajul românesc a revenit, în ultima vreme, pe poziţii fruntaşe în
    ierarhia europeană. La Campionatele Europene de săptămâna trecută, de la
    Lucerna, delegaţia română s-a situat pe locul 4 în clasamentul pe medalii.
    Echipajele tricolore au obţinut, în total, 6 medalii, dintre care una de aur,
    patru de argint şi una de bronz.


    Rezultatele bune din ultima vreme se datorează în principal ambiţiei cu
    care au evoluat sportivii. O parte din răspundere îi revine însă şi echipei de
    la conducerea Federaţiei Române de Capotaj, în fruntea căreia se află multipla
    campioană olimpică Elisabeta Lipă.


    S-a născut la 26 octombrie 1964, în oraşul Siret, din judeţul
    Suceava. In 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, a obţinut primul său aur
    olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu. In 1988, s-a întors de la
    Jocurile de la Seul cu o medalie de bronz şi una de argint. In 1989 s-a
    remarcat pentru prima dată în probele de simplu, câştigând medalia de aur la
    Mondialele de la Bled.

    A dominat proba de simplu mai mulţi ani, câştigând şi
    titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. Elisabeta Lipă a intrat apoi în faimosul
    echipaj feminin românesc de 8+1, care a dominat ani de zile întrecerile
    continentale, mondiale şi olimpice. Alături de colegele sale, a reuşit să
    obţină încă trei medalii olimpice de aur, în 1996, la Atlanta, în 2000, la
    Sydney, şi în 2004, la Atena.


    Mai trebuie spus că Elisabeta
    Lipă a fost desemnată de către Federaţia Internaţională de Canotaj drept
    Sportiva Secolului XX.


    În România, la data de 1
    decembrie 2004, ea a primit gradul de chestor de poliţie, echivalent cu gradul
    miltar de general.


    Elisabeta Lipă a activat, pentru
    o scurtă vreme, şi în plan politico-administrativ. Între noiembrie 2015 şi
    ianuarie 2017 a a ocupat funcţia de ministru al tineretului şi sportului în
    Guvernul de la Bucureşti.