Radio România Internațional

Tag: Femei pe Mătăsari

  • Din nou pe Mătăsari

    Din nou pe Mătăsari

    O pisică desenată pe un tricou, zgâriâng cu simţ de răspundere un disc, sub Motto-ul Când pisica e acasă!. Un alt tricou afişa îndemnul Fii soare! Şi evident nu lipseşte nici îndemnul Dream Big! pictat pe o cămaşă. Îngheţata artizanală, vata de zahăr colorată, mâncăruri indiene, asiatice, burgeri, băuturi de casă sau cocktailuri, dar şi Prosecco au fost, ca de obicei nelipsite în ultimul weekend de mai pe Mătăsari.



    O stradă ce de 11 ani dă startul evenimentelor de vară în Bucureşti, schimbând semnificaţia sa de acum trei decenii când era o zonă în care se făcea trafic de droguri şi în care se practica prostituţia. De aceea, sintagma Femei pe Mătăsari şi-a schimbat sensul datorită unui adevărat festival urban care a fost inventat în urmă cu un deceniu. De la primele ediţii ale acestei manifestări care a schimbat fundamental faţa acestui loc, în curţile oamenilor de pe strada Mătăsari au fost organizate ateliere de pictură, de croitorie şi de bijuterii hand-made, au fost amenajate spaţii pentru anticari şi pentru conferinţe.



    Lume veselă şi multă, înfruntând vremea de mai, când mai plouă, mai e soare, mai bate vântul şi participanţi mai noi sau mai vechi ce aduc culoare locului. Am vorbit pentru început cu Marius Chirca, vicepreşedinte al Asociaţie Kola Kariola, o asociaţie ce se ocupă de intermedierea adopţiilor de căţei, prezenţi aproape fără întrerupere la Festival: Lipsim de câţiva ani de la evenimente. Pandemia nu ne-a lăsat să participăm. Veneam în primul rând nu pentru strângerea de fonduri, veneam să mai socializăm cu oamenii care ne susţin în mediul online, pentru că avem peste 400 de mii de urmăritori şi la fiecare eveniment de acest gen participam ca să ne întâlnim cu cei care sunt aproape, din Bucureşti, din Ilfov, unii chiar au venit din provincie să ne vadă, să povestim despre anumite cazuri. Pentru că pe Facebook, pe Instagram, unde ne promovăm activitatea nu putem pune absolut tot. Mai venim şi cu articole promoţionale, avem şi căţeluşi pentru adopţie. Muncim, nu avem weekend, nu avem zi liberă, pentru că la animale nu putem să închidem şi pentru noi e o oportunitate, să ieşim, să stăm la aer, să ne mai delectăm, mai râdem, mai glumim, că, în rest, în activitatea noastră e mai mult tristeţe, durere. Asta vedem! Deja am luat câteva contacte de la persoane care vor să adopte, mâine o să aducem alţi căţeluşi să îi promovăm şi măcar după două zile de stat aici dacă un câine îl trimitem acasă înseamnă că nu a fost degeaba prezenţa noastră aici.



    Ilinca Andrei, se afla la Festival în spatele unui stand cu brăţări ce conţineau mesaje în codul Morse, şi ne-a povestit: Avem un brand care produce brăţări, fiecare brăţară poartă un cuvânt scris în codul Morse, iar pe cartonaşul care însoţeşte brăţara avem cuvântul atât în limbajul pe care îl folosim noi, cât şi transcrierea în cod Morse, cu linii şi puncte. Ideea a venit din dorinţa de a avea o brăţară cu un mesaj personalizat, dar în acelaşi timp să nu fie pentru văzul tuturor, să îl ştie doar cel care poartă brăţara respectivă. Am explorat mai multe variante şi codul Morse mi s-a părut cea mai ingenioasă variantă de a coda un mesaj, mai ales pe o brăţară. Dintre cele mai căutate de clineţii noştri par a fi mesajele din zona asta a familiei, mamă, tată, frate, soră, dar avem şi cuvinte în engleză care sunt la mare căutare, cum ar fi love, hug, hope, faith, care s-au vândut foarte bine!



    Femei şi bărbaţi pe papainoage îşi făceau cu greu loc pe strada aglomerată, copiii încercau o distracţie mai neobişnuită, aceea de a intra într-un cerc şi de a fi închişi pentru câteva secunde într-un balon de săpun. Tot pentru copii, am descoperit şi un atelier de creat lumânări. Am vorbit aici cu Andreea Şerpe, care se găsea într-un stand inedit, plin de lumânări cu aspect de prăjitură. Forme şi culori care mai de care mai încântătoare, te făceau să crezi că eşti mai degrabă într-o cofetărie: Eu fac lumânări din ceară de soia, în formă de dulciuri. Avem tot felul de lumânări de sine stătătoare, la borcan, topituri de ceară pentru lămpiţele de aromaterapie, folosim parfumuri şi ingrediente pe cât se poate de naturale. Organizăm şi ateliere pentru copii, avem ghivece pe care ei le pot orna cu flori, cu tot felul de fructe, bucăţele de ciocolată, bomboane (n.r. de ceară), folosim ceară rece, ca să nu se ardă şi să fie totul sigur. Am avut doi sau trei copii care chiar au muşcat din Macarons şi au fost foarte supăraţi, au început să plângă, deşi le-am spus că nu sunt de mâncare, nu am avut cu cine mă înţelege, dar au fost simpatici.



    Cezar Proca se găsea la Festival cu produse naturale pentru uz extern şi intern, dar şi cu decoraţiuni inspirate din natură, pe care ni le-a prezentat: La femei pe Mătăsari am venit în primul rând cu produse pentru îngrijirea tenului, organice, terapeutice, uleiuri obţinute prin presarea la rece a seminţelor şi a plantelor medicinale bio împreună. Se obţine picătură cu picătură, este un produs medicament pentru piele. Avem şi terarii cu plante, decoraţiuni din lemn cu terarii cu plante, decoraţiuni din lenm şi ceramică şi ceramică pictată manual. Digestivul şi Bitterul sunt plante macerate în Palincă de Satu Mare, ceaiurile din plante presate, dintr-un medalion de fac doi litri de ceai. Digestivul ne ajută la calmarea sistemului nervos datorită mentei şi roiniţei conţinute, ajută şi la digestie, după masa de seară, ne şi dezinfectează cavitatea bucală şi dormim şi bine. Iar Bitterul este reţeta doamnei doctor inginer Iuliana Barbu de la Farmacia Naturii, o reţetă testată de mai bine de 20 de ani.



    De la ora 18.00 strada s-a animat ca în fiecare an de muzică live, iar spectatorii au trăit din plin bucuria, în ciuda ploii care a ales anul acesta să apară din când în când la Femei pe Mătăsari.


  • Bărbaţi pe Mătăsari #3

    Bărbaţi pe Mătăsari #3


    Festivalurile urbane au fost îndrăgite întotdeauna, dar după pandemie, oamenii par încă şi mai încântaţi să li se alăture. Astfel, după ce în iunie Festivalul Femei pe Mătăsari ne-a delectat cu a zecea ediţie, iată că a venit rândul festivalului Bărbaţi pe Mătăsari să ne invite pe aceeași stradă.


    Astfel, zona din strada Mătăsari, cuprinsă întreimobilele de la nr. 1 la nr. 43, lăsând liberă zona din dreptul Bisericii Iancu Vechi Mătăsari, s-a umplut în al doilea weekend de octombrie, cu expozanţi bărbaţi. Bărbaţi pasionați de artă, meșteșug și business.


    Evenimentul cultural a durat două zile și a avut, ca de obicei, scopul să promoveze oameni care, prin propriile pasiuni, fac din țara lor un loc mai frumos. De la designeri vestimentari până la sculptori, toți bărbații creativi și-au găsit loc pe Mătăsari.


    Artişti de tot felul, dar şi artizani, precum un exemplu din Olt, care făcea îngheţată la butoi, cu gheaţă şi sare, sub ochii clienţilor, o îngheţată, de exemplu cu ciocolată neagră, de casă, care durează vreo 2-3 ore pentru a fi preparată.


    Am aflat povestea acestuia, un om care şi-a schimbat profesia alegând de nişte ani să producă îngheţată în mod tradiţional, Adrian Mengheş, aflat din nou pe Mătăsari:


    Am participat la cele trei ediţii la Bărbaţi pe Mătăsari, Numai că este prima oară când am făcut demonstrații de înghețată acolo. În general, noi veneam cu înghețata, gata făcută acolo, dar la rugămintea organizatorului care ne-a zis hai să facem câteva demonstrații de înghețată pentru a arăta că festivalul nostru este altfel și că sunt bărbați care fac treaba asta, am fost de acord să facem lucrul ăsta. Şi trebuie să recunosc că am fost foarte bine primiți în acel festival. Adică nu ne așteptam să vindem așa de bine într-o zi de octombrie.



    Pe strada Mătăsari, în locuri special amenajate printre paie de fân, în picioare sau pe jos, s-a creat câte un spaţiu plăcut pentru fiecare participant la eveniment. Vizitatorii au spus că aveau nevoie de o asemenea ieșire. Şi mici şi mari s-au bucurat de demonstraţiile de măiestrie ale expozanţilor. Iar Adrian Mengheş, care amesteca vârtos în gheaţa din butoi, chiar are o poveste de spus în acest sens:


    Într-adevăr, în special copiii au fost cei care se bucurau cel mai mult. Le arătam cum se face, ce înseamnă gheață coaptă, în termeni pe care ei nu prea i-au auzit. Nu știu dacă au înțeles ei de fiecare dată, dar se bucurau și apreciau. Gheaţa coaptă este atunci când gheața se lipește de degete. Pentru a ne ajuta pe noi să facem înghețata cât mai repede, eu am nevoie de o gheață care să aibă o temperatură cât mai joasă. Și atunci eu așa o numesc gheață coaptă. Pentru ei e o chestie fascinantă, atunci când pui gheaţa pe mână să se lipească şi atunci când pui sare pe ea să fie și mai dură, adică să fie și mai congelată. Toată lumea se așteaptă ca atunci când pui gheaţă peste sare să se topească. De fapt este invers prin frecare.



    Deşi de-a lungul timpului, a făcut peste 100 de reţete de îngheţată, la Bărbaţi pe Mătasari, interlocutorul noastru a preparat îngheţată de ciocolată neagră, căreia el i-a spus de casă, pentru că îi aminteşte de gustul îngheţatei făcute de mama sa în copilărie.



    Adrian Mengheş ne-a mărturisit că îl atrage cel mai mult publicul la festivalurile Femei pe Mătăsari şi Bărbaţi pe Mătăsari, fiind oameni de calitate, care înţeleg şi apreciază ceea ce fac expozanţii de la festival, care vin exact pentru a descoperi micile meșteșuguri.



    Au mai fost la festival şi un pălărier, ce lucrează pălării la comandă, customizate în funcție de circumferința capului clientului, un creator de modă fără prejudecăţi, Above the Sky, un creator de ochelari, De ochi şi multe alte idei care pot părea trăznite.


    L-am întrebat pe Adrian Mengheş care dintre colegii expozanţi i-au reţinut atenţia: Am mai găsit un domn care făcea nişte mărgele la care chiar muncea fizic. Am mai văzut o doamnă care făcea niște lucruri de tot așa, hand-made pentru care într-adevăr ai nevoie de măiestrie și de multă răbdare ca să faci lucrurile acelea,. Mai era un domn care avea niște produse din pielărie, fel de fel de brățări de curele adaptate, pentru tineret în general.



    Tineri ca vârstă sau tineri ca suflet, toţi cei prezenţi pe Mătăsari la festivalurile organizate aici au ceva în comun. Este acel ceva după care Adrian Mengheş tânjeşte, aprecierea valorilor de altădată:


    Tot ceea ce mi-aş dori este ca oamenii, și mă bucur că oamenii fac acest lucru, au început să ne aprecieze pe noi, cei care încercăm să facem altfel de lucruri. Şi de fiecare dată am avut sprijinul oamenilor, adică oamenii au apreciat şi s-au bucurat.



    Concertele, atmosfera și voia bună sunt la ele acasă pe Mătăsari, iar evenimentele Femei pe Mătăsari şi Bărbaţi pe Mătăsari își propun să scoată în evidență, mai presus de orice, creativitatea.






  • Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Festivalul “Femei pe Mătăsari” împlineşte 10 ani

    Vara, în Bucureşti, este de câţiva ani
    buni lansată de pe strada Mătăsari. Cu o istorie controversată, strada din
    sectorul 2 al Capitalei a fost din nou animată în ultimul weekend de mai, de
    curioşi dornici să se bucure de un festival urban, ajuns anul acesta la a zecea
    ediţie: Femei pe Mătăsari. Şi de această dată, oaspeţii au fost primiţi cu
    muzică şi mâncăruri, după cum s-au obişnuit în ultimii ani, evident cu pauza pe
    care a produs-o pandemia de Covid 19. Un festival ce îşi propune să dea
    posibilitatea femeilor şi, nu numai, să se exprime sub diferite forme. L-am
    invitat din nou alături de noi pe Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei
    Beneva, organizatoare a festivalului, să ne spună despre ce este vorba:

    A zecea ediţie Femei pe Mătăsari putem spune că a fost un real succes
    şi un fenomen de înfrumuseţare a oraşului, pentru că, alături de cei 20 de mii
    de oameni care au participat la festival, am avut diverse activităţi pe zona de
    artă. S-a
    cântat frumos, s-a dansat, a fost teatru, film, proiecţii, expoziţii, artizani
    care mai de care, meşteri. Ce să zic? A fost o efervescenţă weekendul acesta, în
    Bucureşti, pe strada Mătăsari.


    După ce ne-a tentat cu artiştii care au cântat pe scena
    festivalului, Iulian Văcărean a menţionat alte tentaţii ale Festivalului: Strada Mătăsari, de 10 ani, dă startul verii să zic așa, la
    înfrumusețarea orașului și nu numai. Pentru că acest festival ne înfrumusețează
    inclusiv sufletul. Pentru că trebuie să recunoaștem că, după 2 ani de pandemie,
    revenim și noi cu a zecea ediție și e un miracol că am putut să facem din nou
    această ediție. Pe scena de muzică am avut, să zicem așa, artiști din zona asta
    noastră foarte tânără, dar împletiți și cu oameni pe care am regăsit în
    festival dintotdeauna. Dar și pe zona de teatru am venit cu niște
    lucruri foarte frumoase. Cât despre participanții cu ateliere sau cu standuri,
    am ales așa pe pe sprânceană, oameni care într-adevăr își lasă pasiunea în
    obiectele pe care le meșteşugăresc, să
    zic așa. Așa că am avut aproape 80 de creatori de unde cei care au participat
    la festival au putut să își cumpere lucruri frumoase care să le amintească de
    festival.



    Am aflat de la interlocutorul nostru că au
    fost 3 zile extraordinare, programul începând de vineri seara, de la 19.00 până
    la ora 23.00, iar sâmbăta şi duminica,
    de la ora 10.00 la ora 23.00, timp în care participanții s-au putut bucura de
    toate activitățile de pe strada Mătăsari. Iulian Văcărean ne-a enumerat din
    tentaţii. Dincolo de cei 80 de artizani plini de creativitate, sectorul de
    street food a fost foarte bine şi variat reprezentat. Sucuri naturale, vinuri,
    şampanie frapată, clătite, gaufre, dar şi mâcăruri cu specific oriental sau
    românesc i-au îmbiat pe vizitatori. Dintre revenirile spectaculoare Iulian
    Văcărean a amintit:

    Este foarte important că anul acesta am
    ținut din nou cursa pe tocuri: 250 de metri tocuri unde este o alergare
    caritabilă. Și bărbați și femei se pot urca pe tocuri şi să alerge pentru
    asociație. E şi o asociaţie foarte drăguță care este parteneră cu noi anul
    ăsta, se numește Pe Stop, care ajută femeile în situații dificile. Așa că s-a
    alergat 250 de metri pe 3 categorii de nivel de toc, să zic așa. Și a fost
    spectaculos. A fost o cursă și amuzantă, dar în același timp cu un mesaj destul
    de puternic. Ne-a transmis că ceea ce te face să te ridici de la nivelul asfaltului
    e întotdeauna atitudinea.



    Femei pe Mătăsari este un festival în
    urma căruia câștigăm experiență, câștigăm bucurie, putem câștiga și nişte
    premii. Ce ar mai fi de spus? Iulian Văcărean: Ar mai fi de spus că acest festival de pe
    Mătăsari, Femei pe Mătăsari a devenit deja o emblemă a Bucureștiului. Este un
    festival de brand, un festival care printr-o inserție de cultură și de viață
    socială a reușit să transforme un cartier și de ce nu o stradă și de ce nu
    întreg orașul.



    Obişnuiţi cu rescrierea poveştii nocturne
    a străzii, participanţii la Femei pe Mătăsari se pot alătura vreunei cauze
    sociale, pot ajuta animale, pot cumpăra ornamente, haine, terarii şi câte şi
    mai câte şi, cu sigurnaţă, pot simţi vibraţia oraşului.

  • Artă colaborativă pentru bucuria copiilor şi liniştea părinţilor

    Artă colaborativă pentru bucuria copiilor şi liniştea părinţilor

    Câteva pete colorate aşternute pe hârtie, pot fi pretextul unei picturi complexe, cu personaje. Picturi expresive… Expresivitate voluntară sau involuntară, nu putem ştii. Şi asta pentru că vorbim despre proiecte de artă făcute cu şi pentru copii cu autism, sindromul Down, traume psihice.



    Roxana Ene desfăşoară încă din 2010, în România şi Germania, proiecte de artă în centre de plasament sau cu copii cu deficienţe diverse. Iniţiatoarea porneşte de la convingerea, probată chiar de Picasso, potrivit căreia copiii pictează înainte de a şti să vorbească” şi creează alături de ei un nou univers de expresie artistică.



    Acum câţiva ani, cu desenele completate ale copiilor a fost realizată o carte.”Vezi şi tu ce văd şi eu?” este numele cărţii, cu subtitlul Carte creativă pentru copii, părinţi şi profesori”, iar proiectul în cadrul căreia a fost creată a evidenţiat nevoile copiilor cu deficienţe. Într-un format generos, hârtie bună, inserții de calc, finisări un pic altfel, după modelul autoarei sau mai bine spus cu ajutorul inițiatoarei, Roxana Ene.



    Opere realizate după un tipar simplu: copiii au pus pe hârtie pete de culoare, iar Roxana le-a văzut și le-a dat înțeles. Sau se poate spune și altfel: copiii s-au jucat în paradisul de culori, iar Roxana a călătorit într-acolo. Iar apoi s-a gândit să strângă urmele între filele unei cărți.



    Anul acesta am întâlnit-o la un festival urban, Femei pe Mătăsari, unde făcea cunoscute creaţiile realizate în atelierele ei de artă colaborativă: “Fota este ultima realizare într-o campanie de strângere de fonduri. Şi nemţii au fotă în costumele tradiţionale. Şi atunci cumva am găsit o legătură între cele două ţări, atâta doar că la nemţi se leagă într-un fel: dacă se leagă pe lateral, fata este încă nemăritată, sunt anumite simboluri. Şi am zis că fota este oriunde prezentă şi foarte simplă, aşa că am luat pânza de pe perete şi am pus-o pe aceste accesorii vestimentare şi bine am făcut pentru că sunt foarte căutate şi foarte versatile. Se pot purta pe talie, peste sâni, pe lateral,” ne-a spus Roxy arătându-ne una dintre fotele pline de culoare de la stand.



    Am aflat, de asemenea, că multe dintre creaţiile vestimentare realizate în cadrul proiectelor Roxanei, au fost purtate la evenimente de renume precum festivalul Gopo şi altele. Cu toate acestea succesul proiectului stă nu în aprecierea operelor create şi cumpărarea lor, ci mai mult în strângerea de fonduri pentru sprijinirea copiilor cu deficienţe, ne-a mai spus Roxy: Am lucrat cu toate ONG-urile mari din România, sigur şi în România şi în Germania, în scop caritabil. Am venit ca voluntar şi din 2015 a început o poveste incredibilă. Am primit o finanţare de la Administraţia fondului cultural naţional, în 2017 am primit o finanţare din partea Kaufland România,. Sunt foarte mândră! Sunt nişte paşi foarte importanţi, mai ales că sunt din România, din Bucureşti, m-am născut aici. Şi anul acesta vine cu încă un proiect de succes, cel de fashion, cu artă colaborativă şi pentru copii, finanţat din nou de Administraţia fondului cultural naţional. Sigur că e o mândrie enormă!”



    De ce a ales să participe la festivalul Femei pe Mătăsari? “Ştiu că are tradiţie acest Festival urban şi am venit de vreo două ori ca vizitator, iar din 2017, fiind şi preşedintele ONG-ului Roxy and Kids Art, am considerat că trebuie să particip la acest festival pentru că era şi zona aceasta de ONG-uri şi a venit natural participarea.”



    Şi iată ce se întâmplă în atelierele Roxanei: Am câştigat proiectul şi am rămas în ţară. Lucrăm cu copii cu sindromul Down în cadrul proiectului. Copiii vor fi practic coautorii acestor piese de vestimentaţie şi le vor purta la un moment dat într-un show de modă pe care îl vom organiza în cadrul acestui proiect. O minunăţie este ceea ce se întâmplă într-un domeniu în care se spune foarte des că e greu. Da, este greu, dar în acelaşi timp minunat!”


    O iniţiativă ce şi-a găsit tot mai mulţi susţinători, potrivit cauzei pe care o sprijină.

  • Din nou pe Mătăsari

    Din nou pe Mătăsari

    În al şaselea an de existenţă bucureşteană, Festivalul “Femei pe Mătăsari” şi-a propus din nou să înlocuiască timp de trei zile maşinile de pe o străduţă aglomerată bucureşteană, cu idei, proiecte, muzică bună, prezentări de modă, expoziţii, teatru, dezbateri şi energie bună.



    Aşa ar suna o prezentare sumară a ceea ce festivalul “Femei pe Mătăsari” a creat în ultimii ani. L-am invitat pe Iulian Văcărean, preşedintele Asociaţiei Beneva, organizatoare a festivalului, să ne vorbească despre ediţia de anul acesta:


    “Am avut o participare de aproape 20 de mii de oameni în cele trei zile, în care, ca întotdeauna am deschis festivalul cu o prezentare de modă, susţinută de Wilhelmina Arz, Bianca Popp şi Alexandra Calafeteanu şi o asociaţie care sprijină persoanele cu dizabilităţi, dar care susţin frumuseţea. Cei din urmă au adus pe scena prezentării de modă o persoană în scaun cu rotile, îmbrăcată cu o rochie care a concurat la Miss World 2015. Apoi cu foarte multă muzică bună, cu teatru, cu momente artistice, cu spectacole de stradă, cu multă muzică bună, începând cu Akua Naru (n.r.pe numele său real Latanya Hinton), Viţa de Vie, Coma, Moonlight Breakfast şi oameni foarte, foarte tineri, dar experimentaţi muzical. Expoziţia, între hand-made, design şi fashion a selectat proiecte din 400 de oferte, noi putând să primim în ferstival doar 60. Lumea a avut de unde să aleagă ceva pe gustul fiecăruia.”



    Într-adevăr! De la frizerie şi coafor în stradă, la vânzare de produse cosmetice sau de protecţie solară, la podoabe şi obiecte de design vestimentar, până la asociaţii precum Work at Home Mums, “Niciodată singur. Prietenii vârstinilor”, “Atelierul cu suflet” sau asociaţii de protecţia animalelor, toţi şi-au aşteptat vizitatorii cu bucurie.



    Anton Balint, care a venit cu un stand de green-arii, obiecte decorative suflate în sticlă, care încapsulează o plantă suculentă pe un suport de pietricele colorate, ne-a împărtăşit bucuria participării la festival:


    “E prima ediţie la care participăm şi faptul că noi suntem foarte coloraţi şi festivalul este foarte colorat şi date fiind toate activităţile care se desfăşoară aici, am simţit că noi ne integrăm foarte bine în culorile festivalului. Cred că cel mai important lucru la festival este că poţi întâlni oameni faini, continuu ai cu cine să stai la poveşti, ne facem prieteni, ne facem cunoscuţi.”



    Liliana Mânzat, coordonator de voluntari la Asociaţia “Niciodată singur. Prietenii vârstinicilor”, ne-a spus de ce a venit cu stand la festival: “Am venit la Femei pe Mătăsari pentru că ni s-a părut o ocazie pentru ca oamenii să afle despre ceea ce face asociaţia, despre faptul că se pot implica în ajutarea persoanelor vârstnice, singure şi izolate şi pentru a ne promova campania “Fularul de la bunica”, lansată la ONGFest, şi care constă în fulare făcute de către bunicuţele noastre, avem în jur de o mie de bunicuţe în asociaţia noastră, şi împreună cu voluntarii noştri care au învăţat şi ei să tricoteze, facem fulare pe care intenţionăm să le vindem pe baza unei donaţii de minim 80 de lei, pentru a putea face cât maim ulte activităţi în cadrul asociaţiei, de la mese de Crăciun, sejururi, excursii.”



    Magda Coman, preşedinte a asociaţiei “Open Your Heart” şi organizatorare evenimentului “Atipic Beauty”, s-a aflat pentru prima dată pe Mătăsari, iar oamenii de aici i s-au părut foarte entuziaşti: “Astăzi promovăm asociaţia noastră care se ocupă în primul rând cu promovarea imaginii persoanelor cu dizabilităţi, şi evenimentul pe care noi îl organizăm an de an, dar în diferite oraşe, “Atipic Beauty”, cu care vom ajunge la Cluj pe data de 21 iunie, şi suntem la a noua ediţie. Sper ca oamenii să ne susţină evenimentele.”



    Hofmann Rudolf, medic veterinar, este reprezentantul primei clinici pentru animalele fără stăpân din România şi a venit cu câteva exponate vii, câini şi pisici salvate de pe străzi, cărora le-a căutat la festival stăpâni: ”Am venit la acest eveniment pentru a ne promova activitatea, să avem cât mai mulţi susţinători şi pentru a da animale în adopţie. Am reuşit să dăm doi căţei şi două pisici de azi dimineaţă: Suntem foarte fericiţi!”



    Andrei Botescu, reprezentant al Bicicletelor Pegas, a venit la festival cu marele premiu pentru câştigătoarea crossului pe tocuri, organizat în ultima zi a festivalului: “În cadrul festivalului Femei pe Mătăsari, s-a făcut un concurs de alergat pe tocuri. Festivalul acesta are o temă socială de antidiscriminare, iar un concurs de alergat pe tocuri este simbolic. Noi am oferit ca premiu o bicicletă celei care a câştigat acest concurs. Ne place să ne implicăm în proiecte care au o tentă socială pozitivă şi vom susţine mereu asta. Şi este şi un loc unde se întâmplă multe acţiuni culturale frumoase. Mă bucur că trăim în Bucureşti şi că oamenii sunt aşa frumoşi.”



    Iar cea mai rapidă alergătoare pe tocuri şi-a exprimat bucuria de a fi câştigat pentru prima dată o competiţie şi ne-a spus de ce a participat la un astfel de cross, pe tocuri (Iulia Văcărean): “Pentru că îmi place foarte mult să alerg şi mi-am spus că mi se pare provocator să alergi pe tocuri. Eu în general alerg destul de mult şi mi-a făcut plăcere să am şi fani pe margine. Astăzi m-am încumetat pe tocuri doar de 10 cm, de şase ani de când se face “Femei pe Mătăsari” am participat cu diferite dimensiuni, 16, 14, astăzi am fost prima, cu mult în faţa celorlalte. Au alergat şi domnii, au făcut spectacol foarte frumos.”



    Ediţia din acest an s-a încheiat, dar spiritul oraşului rămâne, precum şi credinţa că doar împreună putem începe un manifest de schimbare al vieţii urbane.

  • Femei pe Mătăsari

    Femei pe Mătăsari

    Un eveniment
    ajuns la a cincea ediţie îşi propune să dea posibilitatea femeilor să se
    exprime sub diferite forme. Fie că vorbim de ture pe bicicletă pe diferite
    trasee din oraş sau de concursuri traznite în stradă, femeile cu sau fără
    copii, arată odată în plus cine sunt la Festivalul Femei pe Mătăsari.


    L-am invitat alături de noi pe Iulian Văcărean, preşedintele
    Asociaţiei Beneva, organizatoare a festivalului, să ne spună despre ce este
    vorba: Femei pe
    Mătăsari e un Festival, care vrea să coloreze oraşul, pentru că pleacă de la un
    sâmbure de adevăr, potrivit căruia strada Mătăsari era vorbită cumva de
    locuitorii Bucureştiului, ca şi stradă rău famată. Dincolo de toate e doar o
    poveste veche asta, pentru că Mătăsariul e locuit de oameni frumoşi, oameni
    care ştiu să dea valoare Bucureştiului prin ceea ce fac ei şi noi am venit doar
    ca să evidenţiem lucrul ăsta pe strada Mătăsari, prin frumos, prin artă, prin
    muzică şi prin multă energie pe care o aduc oamenii care vin pe strada Mătăsari
    în cele trei zile. Începând cu prima ediţie am ieşit pe stradă să sărbătorim
    înfiinţarea unei comunităţi care crede în schimbare şi care vrea mai mult de la
    un oraş gri şi care vrea să-l coloreze prin ceea ce ştie ea mai bine să facă:
    să dea culoare străzii.


    Care au fost principalele puncte de atracţie ale
    festivalului, ne spune tot Iulian Văcărean: Străzile sunt
    ale oraşului şi oraşul este al oamenilor, aşa că oamenii vin să cunoască, în
    primul rând, vechea mahala a Mătăsarilor, care anul aceasta a fost povestită
    foarte frumos de cei de la ARCEN, nişte voluntari care ştiu istoria veche a
    Bucureştiului şi care adună câteva mii de oameni şi le povestesc despre casele
    de pe Mătăsari. La fel, credem că muzica bună e cea care schimbă oraşul, deci
    avem o scenă de concerte foarte bine pusă la punct, apoi mergem spre partea de
    design, apoi la grafică. Avem şi un talcioc sau bâlci cu multe obiecte. Femei
    pe Mătăsari este un festival dedicat doamnelor care cred că strada este a lor
    şi ziua şi noaptea şi nu simt o ameninţare a oraşului atunci când păşesc,
    indiferent de oră, pe străzi.


    Femei pe Mătăsari a adunat la prima ediţie maxim
    două sute de oameni, câţiva artişti şi câteva ONG-uri, pentru a ajunge anul
    acesta la un festival de aproape 20 de mii de oameni. L-am invitat pe Iulian
    Văcărean să ne spună ce asociaţii s-au alăturat evenimentului şi ce s-a
    întâmplat pe parcursul celor trei zile de festival: E un
    eveniment frumos care se întâmplă dintr-o joacă. Pe lângă faptul că la Femei
    pe Mătăsari vin nişte organizaţii care sunt foarte puternice şi se ocupă exact
    de problemele sociale ale femeilor şi încearcă să ofere în cele două-trei zile
    pe Mătăsari câteva soluţii, Asociaţia Free România, Asociaţia Touch România,
    Asociaţia Eliberare, Asociaţia Mamă pentru mame şi multe altele. Dincolo de
    toate, anul acesta i-am avut parteneri principali pe cei de la ARCEN. Le-am
    avut pe fetele de la Skirt Bike, care cred că oraşul trebuie câştigat pedală
    cu pedală, pentru că Bucureştiul în zilele de vară devine insuportabil din
    maşină. Ele oferă o alternativă foarte frumoasă de a cuceri oraşul prin mersul
    pe biciclete, care înseamnă şi foarte multă ecologie, care înseamnă şi foarte
    mult timp liber. Pe lângă organizaţiile acestea am avut partener Teatrul
    Mignion, inima acestui festival. Teatrul Mignion este un teatru cochet care a
    fost pus exact în mijlocul străzii, cu scaune roşii şi specatacole de foarte
    bună calitate. Dincolo de aceasta cei de la CreArt, centrul de tradiţie şi
    cultură a Municipiului Bucureşti, cred în noi şi ne-au oferit sprijin pentru
    organizarea festivalului.


    Strada Mătăsari s-a umplut în cele trei zile de
    festival de mulţi oameni frumoşi, ne-a mai spus Iulian Văcărean, adăugând cu
    satisfacţie că, la cinci ani de festival, s-a putut vedea că oraşul este al
    oamenilor, nu al maşinilor.


    Şi pentru că un punct de
    atracţie al festivalului l-au reprezentat tururile cu bicicleta organizate de
    fetele de la Skirt Bike, am invitat-o alături de noi şi pe Alexia Ursache,
    Blogger Skirt Bike şi una dintre organizatoare, de la care am aflat că la
    Femei pe Mătăsari pedalează peste nouă sute de femei şi a adăugat: Skirt Bike a început prin 2010, o iniţiativă timidă atunci, au fost
    vreo 50 de fete la primul eveniment; surorile care au iniţiat această idee s-au
    gândit de ce să nu ieşim noi, fetele, să spunem că suntem aici, să ne facem
    văzute şi auzite de şoferi, pentru că ştim că femeile sunt un pic mai
    reticiente la ieşitul cu bicicleta în Bucureşti pentru că traficul e aglomerat.
    De atunci am tot avut succes, s-au tot adăugat femei de toate vârstele, cu copii
    inclusiv, cu familiile care le susţin. Evenimentele Skirt Bike se concentrează
    în lunile de vară, dar noi încurajăm mersul pe bicicletă tot timpul anului. Şi
    vrem să arătăm că se poate merge pe bicicletă şi cât se poate de elegant,
    într-o ţinută office, fără probleme.


    Ca şi în anii trecuţi
    Skirt Bike s-a oprit la Roaba de cultură o pajişte din parcul
    Herăstrău, consacrată evenimentelor culturale, unde au fost acordate premii
    participantelor. A fost un festival reuşit, care doreşte să se menţină în oferta
    culturală a Bucureştiului şi care va pregăti alte surprize pentru anul viitor.