Tag: fenomene meteo

  • 1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

    1,5 grade Celsius – un prag care face diferența

    2024 va rămâne drept primul an din istoria măsurătorilor în care temperaturile medii ale planetei au depășit limita încălzirii globale agreată la nivel internațional de 1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, înainte ca oamenii să înceapă să ardă pe scară largă combustibili fosili care emit CO2. Confirmarea vine de la Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice al UE și trebuie privită ca un semnal de alarmă pentru că depășirea constantă a acestui prag timp de 10-20 de ani ar putea face diferența între o planetă pe care se poate locui sau nu. 2024 a fost, în același timp, cel mai călduros an din istorie.

    Mircea Duțu, profesor universitar doctor, președintele Universității Ecologice din București

    “Fiecare lună, din ianuarie până în iunie 2024 a fost mai caldă decât cele corespunzătoare anterior și un nou record de temperatură medie zilnică a fost atins la 22 iulie 2024, cu 17,16°C. Probă că dereglarea climatică e fără de răgaz, ultimii zece ani au fost cu toții cei mai calzi înregistrați. Principalul motor al supraîncălzirii rezidă în accentuarea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă, care au atins la rându-le, anul trecut, 422 părți la un milion din cauza utilizării combustibililor fosili.

    Așadar, bara simbolică de 1,5 grade Celsius prevăzută de Acordul de la Paris a fost trecută. Cu o temperatură medie de 15,1 grade C, înseamnă o diferență de 1,6°C faţă de perioada de referinţă 1850-1900, cu precizarea, totuși, că referința vizează o tendință pe termen lung. O atare medie spre a deveni fermă ar trebui să fie observată pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.”

    196 de state sunt semnatare ale Acordului de la Paris, care prevede și că, până în 2030, țările trebuie să înjumătățească emisiile de carbon pentru a atinge ținta din 2050, adică nivel zero. Deocamdată, căldura a continuat să contribuie la intensificarea cicloanelor, a valurilor de caniculă şi a altor fenomene meteo extreme din toată lumea. Căldura a făcut victime în timpul pelerinajului musulman de la Mecca, în iunie, dar şi în Mexic, Thailanda, India şi Grecia.

    Patru milioane de persoane din Africa de Vest şi Centrală au avut nevoie de ajutor umanitar după inundaţiile istorice, soldate cu peste 1.500 de morţi, în timp ce Europa, în special Spania, s-a confruntat şi ea cu viituri devastatoare. Uragane majore au lovit regiunea Mării Caraibelor, iar taifunurile au provocat ravagii în Asia, mai ales în Filipine. Seceta a afectat sever regiuni extinse din cele două Americi, cauzând incendii masive chiar şi în zone umede din Amazonia. Iar în sudul Africii, 26 de milioane de oameni sunt ameninţaţi de foamete, potrivit programului alimentar mondial.

    Reţeaua ştiinţifică de referinţă în domeniu susţine că aproape toate marile catastrofe naturale din 2024 au fost intensificate de consecinţele emisiilor de gaze cu efect de seră produse de omenire. Temperaturile au fost intensificate şi de fenomenul El Niño, un model climatic care aduce temperaturi mai ridicate şi care, apoi, lasă loc echivalentului său ceva mai răcoros și mai umed, La Niña. Consecințele nu au întârziat să apară. Costuri excepțional de ridicate s-au înregistrat anul trecut ca urmare a catastrofelor naturale agravate de schimbarea climatică. Vorbim de pagube de 140 de miliarde de dolari.

    Din nou, Mircea Duțu: “Terra cunoaște un puseu de febră ce pare de neoprit și surprinzător prin consistența sa. După stingerea lui El Niño în iunie și în așteptarea lui La Niña în toamnă era previzibilă o diminuare a temperaturilor. Dar acest fapt nu s-a întâmplat și nici nu este de prevăzut că se va întâmpla în condițiile de evoluție preconizate. La Niña a întârziat să intervină și, în orice caz, este de remarcat că ne aflăm pe un teren necunoscut.

    De milioane de ani planeta nu a mai înregistrat o atare cantitate de dioxid de carbon în atmosferă, așa încât cel puțin de 2000 de ani viteza încălzirii climei nu e așa de rapidă. Puseul de febră suplimentară de doi ani încoace e surprinzător. Chiar într-un context general al încălzirii climei, fie și după trecerea unui El Niño intens, temperatura rămâne anormal de ridicată.”

    Pe măsură ce temperatura medie globală creşte, depăşirea pragului de 1,5°C într-un singur an devine un semnal critic care indică un viitor în care astfel de valori ar putea fi tot mai frecvente.

    La ce să ne așteptăm în 2025? Profesorul universitar doctor Mircea Duțu:

    “Răspunsul va veni cu precădere din partea stării oceanului planetar. 2025 ar trebui să se plaseze în topul 3 al anilor cei mai calzi, fără îndoială mai răcoros decât 2023 și 2024. În decembrie trecut, s-a observat, deja, o diminuare a temperaturii la suprafața mării. În lunile următoare ea va rămâne probabil în condiții neutre, cu anomalii calde și reci minime în Pacificul ecuatorial.”

    Dincolo de pierderile materiale, cercetătorii estimează că, dacă nu se iau măsuri dramatice şi imediate pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, schimbările climatice ar putea cauza în mod direct până la sfârşitul secolului peste 2,3 milioane de decese suplimentare legate de căldură în 854 de oraşe europene.

  • Schimbările climatice și impactul lor asupra României

    Schimbările climatice și impactul lor asupra României

    În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. De altfel, în România a existat o intensificare în ultimele șapte decenii și a apărut fenomenul „insulă de căldură urbană”. După un efort științific colectiv al unui grup de 11 autori,  a fost publicat un raport care analizează în detaliu toate schimbările climatice și efectele lor în România.

    Conform raportului „Starea Climei. România, 2024”, între 1950 și 2023, durata și frecvența valorilor de căldură au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia. Pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România.

    Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din perioada 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, influențând profund ecosistemele și producția agricolă. Alte fenomene meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit, de asemenea, mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii.

    Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului, este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa.

    „Din păcate, raportul ne arată că o să avem un impact din ce în ce mai mare. Asta pentru că temperatura medie globală continuă să crească. Europa se încălzește mai mult decât alte regiuni și atunci o să resimțim din ce în ce mai des impactul acestor schimbări climatice. O să avem mai multe valuri de căldură, cu o durată mai mare și mai intense. Un bun exemplu este ce s-a întâmplat anul acesta în România, când am avut un val de căldură foarte extins. Atunci, impactul o să fie direct asupra populației din oraș. Asta pentru că, în orașe, există acea numită „insulă de căldură urbană”.

    Faptul că sunt suprafețe de beton, asfalt, exista o încălzire mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale învecinate. Așadar, orice val de căldură care vine peste un orașeste amplificat de orașul în sine. De aici, implicații asupra sănătății, asupra economiei, dar, în general, valurile de căldură o să aibă un implicații și mai mari, pentru că vorbim de valul de căldură care se vor suprapune cu perioade de secetă, iar, de aici, impactul asupra agriculturii. Deci, pentru următorii ani lucrurile vor continua să evolueze în direcția aceasta. Mai multe valuri de căldură, mai multe perioade cu secetă, din păcate, și mai multe furtuni în România decât am observat până acum.”

    Perioade de secetă severă și căldură excesivă au mai fost și în trecut. Acestora li se adaugă acum mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, ceea ce înseamnă o creștere a temperaturii medii globale. Astfel, variabilitatea naturală, fenomenele care se produceau în mod natural,este acum amplificată. Se schimbă frecvența de apariție a  fenomenelor, durata lor și, mai ales, intensitatea, explică cercetătorul Bogdan Antonescu.

    „De exemplu, o amplificare a furtunilor, cum am avut furtuna Boris, care a produs precipitații în Europa Centrală. Furtuna aceasta a fost analizată în detaliu, iar cantitatea de precipitații ar fi fost mai mică cu 20%, dacă nu ar fi existat aceste schimbări climatice.Și ghețarii sunt un punct critic al sistemului climatic. Odată topiți, nu se vor mai reface.În principiu, vorbim despre dispariția ghețarului, ceea ce înseamnă o creștere a nivelului oceanelor și inundarea unor zone de coastă. Vor fi efecte asupra ecosistemelor acvatice prima dată, dar și asupra construcțiilor din zonele de coase. Din păcate aceasta e direcția, dar ghețarii se vor topi pe o perioadă foarte lungă. Chiar dacă ei ajung la un punct critic, de exemplu, ghețarii din Groenlanda, procesul de topire va fi pe o perioadă lungă de timp, nu vorbim de câțiva ani.

    Un alt punct critic este reprezentat de corali. Coralii sunt puternic influențați de faptul că există o temperatură mai mare în oceane. Atunci, ei au atins un punct critic rapid. Dar pentru celelalte fenomene vorbim de zeci de ani, dacă nu chiar sute de ani.Din păcate, soluțiile tehnologice sunt în dezvoltare. De exemplu, să extragem dioxidul de carbon din atmosferă. Dar ce putem face este să acționăm la cauză, adică să încercăm să reducem gazele cu efect de seră, astfel încât să nu mai continuămsă modificăm sistemul climatic. Modificarea s-a produs și de aici nu există decât soluții de adaptare la valurile de căldură, la perioadele cu secetă. De exemplu, în agricultură, alte specii de plante care se adaptează mai ușor la perioadele cu secetă, trebuie să acționăm la aducerea pe scară mare și nu regională a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Autorii raportului „Starea Climei. România, 2024” arată că s-au implementat măsuri la nivel național privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic este central în această tranziție. Deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050. De asemenea, electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice.

    Pe de altă parte, percepțiile publicului sunt mixte. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice.

     

  • România – victimili a fărtuñiloru

    România – victimili a fărtuñiloru



    Chirolu lă da a românilor adyi ta s’avreadză niheamă, după aţeali ndauă dzăli di căñină cari ălli mulle nica și pi aţelli tru formă optimă. Ași cum avea anticipată, meteorologii, gioi și viniri, haristusită a alăxearillei multu aretcu tu kiro di veara a unei mase di aer cabaia hertu ditu sud-sud-estul a continentului cu una maa araţi vinită ditu nord-ţentru, temperaturli agiumsiră, la propriu pisti noapte, multu muşeati: ti un kiro di 24 di săhăţ, scădzură cu aproximativ 15-20 di gradi Celsius. Tră gioi, fură prognozate maxime a aerului di 28 di gradi.



    Aestă alăxeari dinăoară faptă tră temperatură fu nsuţătă, ama, di fărtuni vărtoasi, cari inițial zñiipsiră ascăpitata, nord-vestul, nordul și ţentrul a văsiliillei, deapoa s’teasiră și tru alti locări. Neise, ti gioi tahina, meteorologii ţănură pi lucru un cod galben di ploiuri torenţiale şi vimtu tră sud, est și sud-est. Fătunile feaţiră victime. Tru giudețul Alba, ună mulleari muri după ţi n cupaciu scos ditu arădăţiñi di rafale vărtoasi di vimtu cădzu pisti aftuchina tu care eara. Iara doi fraţ ditu Botoșani fură agudiţ mortal, pi un câmpu, di kiritu.



    Tru Harghita, urdinarea feroviară fu local și ti şcurtu kiro ambudyiusită, după ţi ma mulţă arbori cădzură pi șine. Furtuna asparsi si citia a bazinului di anutari ditu căsăbălu Miercurea Ciuc. Cupaci surpaţ pi carosabil ică pi calea di heru, ama şi stâlki di electricitate surpaţ di vimtu fură şi tu giudeţlu Hunedoara.



    Ma multi localităţ ditu Iaşi armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa la Amarea Lae fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu, dzăţ di pampori fură dănăsiti şi vidzură zorea s’asteaptă arădpsiti la dani ică tru rada portului. Numirul autovehiculelor avariate di fărtuñi easti, și el, multu mare.



    Imaginile ditu kirolu a fărtunăllei di Oradea anvărligară pritu televiziunilor — cirnidili di pi casi fură loati di vimtu pritu aer ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iar panouri fotovoltaice fură arcati pi trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt maş tru România. Italia, di exemplu, s’ampuliseaşti idyealui cu furtuni şi cu incendii și s’duţi cătă catandisea di ananghi tru ţinţi regiuni. S’fac gaereţ mări tră astindzearea a focurilor izbucnite și tru păduri ditu Gărţia şi Tunisia. Ateali dauă văsilii mediteraneene activară mecanismul di protecţie civilă al Uniunii Europene, cari apăndăsi ntrăoară. Neise tut ma multi state di la Mediterana suntu zñiipsiti di căldură extremă şi incendii di vegetaţie. Unu s’apreasi ningă căsăbălu-port turistic Dubrovnik ditu Croaţia. Pompierlli s-ampulisiră cu fleamili și tru Portugalia ică tru Spania.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România – victimele vijeliilor

    România – victimele vijeliilor

    Vremea le dă românilor răgazul să se răcorească puțin, după cele câteva zile de căldură toridă care i-au moleșit chiar și pe cei în formă optimă. Așa cum anticipaseră, deja, meteorologii, joi și vineri, grație schimbării destul de rare pe timpul verii a unei mase de aer fierbinte din sud-sud-estul continentului cu una mai rece provenită din nord-centru, temperaturile au devenit, la propriu peste noapte, extrem de plăcute: în decurs de circa 24 de ore, au scăzut cu aproximativ 15-20 de grade Celsius. Pentru joi, au fost prognozate maxime ale aerului de 28 de grade.



    Această schimbare bruscă de temperatură a fost însoțită, însă, de furtuni puternice, care inițial au afectat vestul, nord-vestul, nordul și centrul țării, apoi s-au extins și în rest. De altfel, pentru joi dimineață, meteorologii au menținut un cod galben de ploi torenţiale şi vânt pentru sud, est și sud-est. Furtunile au făcute victime. În județul Alba, o femeie a murit după ce un copac scos din rădăcini de rafale puternice de vânt s-a prăbuşit peste maşina în care se afla. Iar doi fraţi din Botoșani au fost loviți mortal, pe un câmp, de fulger.



    În Harghita, circulaţia feroviară a fost local și temporar blocată, după ce mai mulţi arbori au căzut pe șine. Furtuna a avariat şi acoperişul bazinului de înot din orașul Miercurea Ciuc. Copaci prăbuşiţi pe carosabil sau pe calea ferată, dar şi stâlpi de electricitate dărâmaţi de vânt au fost şi în judeţul Hunedoara.



    Mai multe localităţi din Iaşi au rămas fără apă potabilă, iar Portul Constanţa la Marea Nagră a fost închis din cauza vântului puternic, zeci de nave fiind obligate să aştepte acostate la dane sau în rada portului. Numărul autovehiculelor avariate de vijelii este, și el, foarte mare.



    Imaginile din timpul furtunii de la Oradea au făcut înconjurul televiziunilor – țiglele de pe clădiri pluteau prin aer ca frunzele, acoperişul Bibliotecii Universităţii a fost luat de vânt, iar panouri fotovoltaice au fost proiectate pe trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt doar în România. Italia, de exemplu, se confruntă deopotrivă cu furtuni şi cu incendii și se îndreaptă spre starea de urgenţă în cinci regiuni. Se fac eforturi mari pentru stingerea focurilor izbucnite și în păduri din Grecia şi Tunisia. Cele două ţări mediteraneene au activat mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, care a răspuns rapid. De altfel, tot mai multe state de la Mediterana sunt afectate de căldură extremă şi incendii de vegetaţie. Unul a izbucnit lângă oraşul-port turistic Dubrovnik din Croaţia. Pompieri s-au luptat cu flăcările și în Portugalia sau Spania.


  • Summit mondial pentru criza climatică

    Summit mondial pentru criza climatică

    Evenimentele
    meteorologice extreme – inclusiv valuri de căldură puternice şi inundaţii
    devastatoare – sunt acum noua normalitate, spune Organizaţia Meteorologică
    Mondială. Raportul privind Starea Climei pentru 2021 evidenţiază o lume
    care se schimbă sub ochii noştri. Temperatura medie din ultimii 20 de ani
    este pe cale să depăşească pentru prima dată 1 grad C peste nivelurile
    preindustriale, iar nivelul mării a crescut la un nou maxim în 2021, potrivit
    studiului. Cifrele au fost publicate anticipat pentru a coincide cu începerea
    Conferinţei ONU dedicată combaterii schimbărilor climatice (COP26), desfășurată
    în aceste zile la Glasgow, conferință programată inițial
    pentru 2020, dar amânată cu un an din cauza pandemiei. Sunt analizate
    progresele înregistrate în ceea ce privește angajamentele asumate cu privire la
    obiectivele Acordului de la Paris de a menține încălzirea globală la mai puțin
    de 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile
    de limitare a acesteia la 1,5 grade. De ce tocmai 1,5 grade? Pentru că, susțin
    oamenii de știință, menținerea încălzirii globale sub această limită reprezintă
    cea mai sigură cale de a salva planeta de efectele destabilizatoare ale
    schimbărilor climatice.

    Lideri politici din aproape 200 de ţări -
    dar cu absențe notabile din rândul marilor poluatori – participă la summitul
    ONU, descris drept o ultimă șansă și care ar putea duce la schimbări majore în
    viaţa de zi cu zi pentru fiecare dintre noi. Între altele, se negociază,
    dificil, reducerea emisiilor de carbon rezultate din activitatea umană,
    responsabile de încălzirea accelerată a planetei şi de schimbările meteo
    extreme. O finalizare cu succes a discuțiilor ar trebui să ducă la un acord cu
    obligaţii şi termene clare. Șansele de reuşită sunt de 60 la sută, în opinia
    gazdei întâlnirii, premierul britanic. Boris Johnson care a făcut un apel la
    acțiuni cu efecte concrete, avertizând că un eşec al conferinţei ar declanşa în
    lume o furie şi o nerăbdare incontrolabile

    A
    trecut o periodă
    lungă de când umanitatea trage de timp în ceea ce privește schimbările
    climatice. Ceasul apocalipsei arată că mai este un minut până la miezul nopții
    și că trebuie să acționăm acum. Dacă nu luăm în serios schimbările climatice
    astăzi, va fi prea târziu pentru copiii noștri să o facă mâine. Am fost acolo
    cu mulți dintre voi, la Copenhaga, acum 11 ani când am consimțit că avem o
    problemă. Am fost acolo, la Paris, acum șase ani când am convenit să reducem
    emisiile și să încercăm să limităm creșterea temperaturii planetei la 1,5
    grade. Toate acele promisiuni nu vor fi altceva decât bla, bla, bla – ca să
    parafrazez – furia și nerăbdarea lumii vor fi de nestăpânit dacă nu facem din
    summitul COP26 momentul în care înțelegem cu adevărat schimbările climatice.

    Prezent
    la summitul liderilor mondiali, care a dat startul Conferinței, președintele Consiliului European, Charles Michel
    a subliniat și el că omenirea trebuie să acționeze acum pentru a limita
    încălzirea globală, reamintind, în același timp, că UE a deschis calea
    către neutralitatea climatică până în 2050 și către obiective mai ambițioase
    pentru 2030 Noi,
    omenirea, am declanșat un război împotriva naturii și tot noi trebuie să oprim
    această amenințare și să oferim speranță generațiilor viitoare. Știința arată în mod foarte clar acest lucru. În Europa, cât și
    în alte părți, tinerii ne-au trezit conștiința și este datoria noastră, cât și
    responsabilitatea noastră, să ne ridicăm la înălțimea acestei ocazii. Uniunea
    Europeană aude acest apel și este pe deplin angajată, având obiective
    ambițioase.

    Așteptările țărilor
    în curs de dezvoltare sunt de a primi pachete financiare consistente de la
    țările bogate. Nu este vorba de a fi caritabil, ci de a-ţi
    plăti nota de plată pentru curăţenie dacă ai avut o contribuţie în a aduce
    planeta Pământ – pe care o numim casa noastră – în stadiul în care se află, a
    punctat preşedintele din Malawi, Lazarus Chakwera. Declarația survine în
    contextul în care, aproape deloc responsabile de schimbările climatice, țările
    sărace sunt, în schimb, printre cele mai afectate de efectele acestora. Dar
    efecte sunt și vor fi în continuare pentru toată lumea. În pregătirea
    summitului climatic de la Glasgow, Casa Albă, comunitatea serviciilor secrete
    americane şi Pentagonul au publicat, recent, un set de documente privind modul
    în care schimbarea climatică va afecta securitatea globală.

    Rapoartele relevă
    îngrijorarea din ce în ce mai mare a administraţiei americane, de exemplu, cu
    privire la faptul că schimbarea climatică poate reformula interesele strategice
    ale SUA, poate oferi noi oportunităţi rivalilor Americii, cum este China, şi
    poate accentua instabilitatea în state nucleare ca Pakistan şi Coreea de Nord.
    Tensiunile geopolitice vor creşte în următoarele decenii pentru că ţările vor
    resimţi efectele fizice ale schimbării climatice, iar seceta şi alte evenimente
    climatice extreme pot provoca conflicte şi conduce la deplasări masive de
    populaţie. (track engleză): Ne întâlnim
    cu ochii istoriei asupra noastră și cu întrebările profunde care ne stau în
    față. Este simplu: vom acționa? Vom face ceea ce este necesar? Vom profita
    de imensa oportunitate pe care o avem? Sau vom condamna generațiile viitoare să
    sufere?
    – a subliniat, la Glasgow, liderul de la Casa Albă, Joe
    Biden.


  • Republica Elenă – Fenomene meteo extreme în intervalul 19-20 iulie a.c

    Republica Elenă – Fenomene meteo extreme în intervalul 19-20 iulie a.c

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă că Serviciul Național de Meteorologie elen a emis o avertizare meteorologică cu privire la manifestarea unor fenomene meteorologice extreme (precipitații abundente, furtuni puternice însoțite local de grindină și intensificări însemnate ale vântului), pentru intervalul 19-20 iulie 2021.

    Frontul depresionar va afecta în cea mai mare parte centrul și nordul Greciei, fenomenele fiind prognozate a se manifesta mai intens în regiunile Epir, vestul și centrul Macedoniei, Tesalia, insulele Sporade și părțile de nord ale regiunii Attica și insulei Evia, cel puțin până în după amiaza zilei de luni, 19 iulie 2021.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106710035) și Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088), apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă ( +306978996222) și Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/travel-advice_en, www.meteoalarm.eu, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Grecia: Alertă fenomene meteo puternice

    Grecia: Alertă fenomene meteo puternice

    Autoritățile locale au emis o prognoză de fenomene meteo puternice generate de prezența unui front atmosferic de vreme rea, caracterizată de precipitații însemnate, furtuni, intensificări ale vântului și ninsori pe arii relativ extinse, pentru intervalul 21-22 martie 2021, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

    Potrivit MAE, duminică, 21 martie 2021, ploi abundente și furtuni în Insulele Ionice, Epir (îndeosebi dimineața și după-amiaza), Tesalia, Sporade, Insulele Mării Egee de Nord-Est, temporar în Macedonia și Tracia, ninsori abundente la nivel local, în zonele muntoase din Epir și Macedonia de Vest.

    De asemenea, luni, 22 martie 2021, precipitații puternice și furtuni în vestul, centrul și nordul țării, ninsori abundente în zonele muntoase din regiunea continentală a R. Elene și în zonele semi-muntoase din nord-vestul țării.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă: +306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic: +306946049076.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet:

    http://atena.mae.ro,http://salonic.mae.ro,https://ec.europa.eu/consularprotection/content/traveladvice_ro, www.meteoalarm.eu, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

    Sursa Ministerul Afacerilor Externe

  • Sistemul RO-Alert se extinde

    Sistemul RO-Alert se extinde

    Tot mai capricioasă şi imprevizibilă, vremea le-a perturbat multor
    români minivacanţa de Paşte şi de 1 Mai. Sudul ţarii, inclusiv Capitala, a
    fost afectat, marţi, de vijelii şi ploi torenţiale. Potrivit unui bilanţ al
    Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, a fost nevoie ca peste o
    mie de pompieri să vină în sprijinul populaţiei şi autorităţilor locale.
    Aceştia au intervenit pentru evacuarea apei din subsolurile unor instituţii
    publice şi gospodării, precum şi pentru îndepărtarea copacilor şi stâlpilor de
    electricitate doborâţi de vânt. În Călăraşi, o tornadă de dimensiune medie a
    răsturnat un autocar şi l-a proiectat de pe şosea pe un câmp din apropiere. 12
    persoane au fost rănite în incident. Tornada, a doua înregistrată în România
    după aceea din 2002, a lăsat şi zeci de case fără acoperişuri.

    Autorităţile
    centrale au decis ca sistemul de avertizare RO-ALERT
    să fie folosit de acum şi pentru transmiterea de avertizări referitoare la
    fenomenele meteo extreme. Măsura a fost adoptată de Departamentul pentru
    Situaţii de Urgenţă din ministerul de Interne şi Administraţia Naţională de
    Meteorologie. Şeful Departamentului, Raed Arafat, a precizat că legislaţia de
    funcţionare a sistemului RO-ALERT nu este, încă, finalizată, dar acesta va transmite
    noile avertizări printr-o procedură care va fi realizată până luni Am
    stabilit cu colegii noştri de la ANM câteva situaţii precum vijeliile cu risc
    major de a se transforma într-un cod roşu, care sunt de cod portocaliu dar
    poate să se transforme în cod roşu sau să aibă un impact major. Căderi poate de
    grindină de dimensiuni mari şi alte situaţii care, din partea dânşilor, ne
    informează şi noi putem emite mesajul RO-ALERT în zona respectivă. S-a discutat
    luarea în considerare a apelurilor 112 care vin din zone aflate sub cod, dar
    care apar în ele fenomene imprevizibile şi să declanşăm sistemul RO-ALERT în
    zona respectivă.

    Pentru că informaţiile să poată fi transmise prompt, va
    fi instalată o legătură telefonică directă specială între dispeceratul de la
    Centrul Naţional de Prognoză Meteo şi cel al Inspectoratului General pentru
    Situaţii de Urgenţă, a explicat şi Elena Mateescu, directoarea Administraţiei
    Naţionale de Meteorologie Legislaţia anterioară a implementării
    sistemului RO-ALERT trebuie adaptată astfel încât Administraţia Naţională de
    Meteorologie să respecte proceduri şi reglementările legale în vigoare. Până
    luni, vom stabili tipurile de fenomene care vor face obiectul implementării
    prin sistemul RO-ALERT, pragurile considerate cu un potenţial iminent de a
    deveni cu un grad mare de pericol în zonele respective pentru codul roşu.

    Specialiştii avertizează că
    sistemul Ro-Alert nu funcţionează asemenea unui ‘radar meteo’, care depistează
    singur fenomenele meteo sau alte situaţii periculoase, ci doar ca unul de
    alertare.

  • Croaţia – coduri portocaliu şi roşu de vânt puternic

    Croaţia – coduri portocaliu şi roşu de vânt puternic

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croaţia că, în conformitate cu datele transmise de autorităţile locale, începând de vineri, au fost emise coduri portocaliu şi roşu de vânt, cu intensificări puternice la rafală. Prognozele meteorologice pentru canalul Velebit, golfurile Kvarner şi Kvarneric, nordul Dalmaţiei indică vânt extrem de puternic, cu o viteză de peste 110 km/h. Acesta creează probleme serioase în transportul maritim şi în furnizarea energiei electrice.

    Sâmbătă, regiunea Rijeka, canalul Velebit, golfurile Kvarner şi Kvarneric, Dalmacija, Istra, Split, Dubrovnik se află sub avertizare meteorologică Cod roşu de vânt extrem de puternic, cu o viteză de până la 120 km/h, iar regiunea Gospic se află sub Cod portocaliu de vânt, mai informează MAE. Se recomandă consultarea paginilor de Internet ale Automobil Clubului Croat – http://www.hak.hr, Companiei Naţionale Croate de Căi Ferate –http://www.hznet.hr, Autorităţii Portuare Croate http://www.portauthority.hr şi a Agenţiei Croate de Aviaţie Civilă http://www.ccaa.hr.

    În cazul unei situaţii cu caracter de urgenţă, poate fi apelat numărul european unic de urgenţă 112. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Zagreb: +38514677660 sau +38514610009, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Croaţia: +38598414341. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://zagreb.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Suedia anunță fenomene meteo severe

    Suedia anunță fenomene meteo severe

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească pe teritoriul Regatului Suediei că, în perioada 3 – 5 ianuarie 2017, multiple regiuni vor fi afectate de fenomene meteo severe: căderi masive de zăpadă, scăderi semnificative ale temperaturii exterioare, acumulări de gheață, acumulări de gheață neagră, vânturi puternice. Conform datelor prezentate de Institutul Meteorologic și Hidrologic din Suedia, afectate vor fi toate regiunile de pe teritoriul Suediei, iar informaţii suplimentare pot fi obţinute de la adresele web: http://www.smhi.se/en/weather/sweden-weather/warnings#ws=wpt-a,proxy=wpt-a,district=none,page=wpt-warning-alla şi http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/1/0/SE-Suedia.html.

    Severitatea fenomenelor meteo este de nivel cod galben. Este posibil ca atât circulația rutieră cât și cea aeriană, navală și feroviară să fie parțial afectate.