Radio România Internațional

Tag: Fenomenul Braila

  • Cum se desfăşoară „Fenomenul Brăila” în şcolile româneşti

    Cum se desfăşoară „Fenomenul Brăila” în şcolile româneşti

    Anul trecut, așa-numitul
    Fenomen Brăila     exploda în mass-media. S-a întâmplat în preajma Evaluării
    Naționale, testare programată de obicei în luna iunie pentru elevii care
    termină ciclul gimnazial – clasa a VIII-a – și se pregătesc pentru înscrierea
    la liceu. De rezultatele obținute la acest exament, depinde admiterea la un
    liceu de elită sau la unul cotat mai slab. De ce sunt corelate Fenomenul
    Brăila de Evaluarea Națională? Răspunsul l-au oferit reprezentanții Human
    Catalyst    , organizația non-guvernamentală care l-a analizat pentru prima oară și
    l-a denumit. În județul Brăila, în anul școlar 2016-2017, 36,5% dintre elevii
    de clasa a VIIIa nu s-au înscris la Evaluarea Națională (EN), înregistrând cea
    mai mare pondere din țară în această privință    . Surprinzător a fost, însă,
    faptul media notelor la această testare a fost foarte mare: 7,29 – a doua cea mai mare din țară,
    după municipiul București. Explicațiile le aflăm
    acum de la Laura Greta Marin, președinta Asociației pentru educație și justiție
    social, Human Catalys: Fenomenul Brăila reprezintă o
    practică a cadrelor didactice din cauza căreia copiii slabi la învăţătură nu
    sunt înscrişi la evaluarea naţională din clasa a VIII-a    . Şi, din câte am
    înţeles, există semnale că acest fenomen este practicat şi în privinţa
    bacalaureatului. Sunt diverse mijloace prin care copiii sunt împiedicaţi să participe
    la aceste examene. În unele cazuri, s-au făcut şedinţe cu părinţii în care li
    se spune că, din cauza rezultatelor slabe ale copiilor lor, ar fi mai bine să
    nu se înscrie la această evaluare. Unii părinţi sunt ameninţaţi în aceste
    şedinţe de către directorii de şcoală că ai lor copii pot fi lăsaţi repetenţi,
    corijenţi sau cu media neîncheiată. Există diverse mijloace de constrângere pe
    care şcolile le folosesc asupra părinţilor şi copiilor pentru a-i convinge să
    nu participe la evaluări naţionale sau bacalaureat pentru a reduce media pe
    ţară sau pe judeţ la aceste testări.


    De ce sunt atât de
    importante rezultatele obținute școlilor la Evaluarea Națională? Laura Greta
    Marin: Pe primul loc ar fi orgoliul personal al şcolii. Se realizează la nivel
    de inspectorate şcolare, de oraş şi de judeţ unele clasamente ale celor mai
    bune şcoli din zonă. În aceste topuri, fiecare şcoală vrea să fie cât mai sus.
    Fenomenul Brăila este o metodă mai la îndemână. Le este mai uşor să crească
    media în acest fel decât să investească timp şi resurse în pregătirea elevilor
    pentru ca ei să ia note cât mai mari la aceste examene. Când un părinte alege
    liceul copilului, el ia în considerare şi media finală al absolvenţilor unei
    anumite instituţii de învăţământ la Evaluarea Naţională, care este media pe
    ţară, care este locul acelui liceu pe ţară sau pe judeţ. Deci, este şi un
    indicator luat în calcul de părinţi când îşi înscriu copiii la liceu. Acest
    lucru influenţează şi sumele primite de la bugetul de stat pentru că, aşa cum
    ştim aceste se alocă per capita, în funcţie de numărul de elevi din unitatea
    respectivă.


    Pentru că anul trecut
    Fenomenul Brăila a fost amplu prezentat în multe reportaje, statisticile
    ulterioare par a indica o scădere în amploare    . Parcă, de teamă deconspirării,
    mecanismele care întrețineau această stare de lucruri și-au mai slăbit
    șuruburile. În anul școlar 2017-2018, rata de
    neparticipare la EN a scăzut la nivel național cu 4,4% în 2018 față de 2017, în
    majoritatea județelor din România. Așadar, a crescut procentul
    absolvenţilor de gimnaziu la evaluările naţionale faţă de anii precedenţi, au
    observat experții de la Human Catalyst care, imediat, au mai sesizat ceva.

    Laura Greta Marin: Dar, după ce ne-a trecut euforia de moment,
    am constatat altceva. Deşi au fost înscrişi mai mulţi elevi la evaluarile
    naţionale, numărul elevilor nepromovaţi la finalul clasei a VIII-a a fost mai
    mare. Numărul elevilor nepromovaţi la final de gimnaziu a crescut în 2018 cu
    aproape 10.000 de cazuri. Asta înseamnă că Fenomenul Brăila a luat o altă
    formă. Nu mai sunt ameninţaţi sau persuadaţi copiii şi părinţii să nu se
    înscrie la Evaluarea Naţională, ci pur şi simplu în clasa a VIII-a în semestrul
    unu sau doi sunt lăsaţi corijenţi sau nu li se încheie situaţia. Se recurge la
    alte mijloace pentru a se împiedica înscrierea la evaluare.


    Potrivit
    calculelor realizate de Human Catalyst, înseamnă că a crescut cu 70% numărul de
    elevi nepromovați în anul 2018 față de anul anterior     (de la 13.078 de elevi în
    2017 la 22.250 în 2018). Cifra este ciudat de mare deoarece nu o anunța nimic
    din evaluările, notele și situația școlară din anii anteriori a acestor elevi.
    Pe de altă parte, este posibil ca aceste date să reflecte situația reală din învățământul gimnazial,
    adică o înrăutățirea bruscă a rezultatelor în 2018 față de 2017 fără legătură
    cu Fenomenul Brăila.

    Laura Greta Marin are, totuși, rezerve față de această interpretare: Din datele noastre se vede o diferență uriașă care
    a apărut într-un singur an. De la un an la altul, au apărut deodată foarte
    mulți elevi corijenți și cu mediile neîncheiate în clasa a VIII-a. Nu este
    firesc. În condiții normale, nu au loc astfel de decalaje. Astfel de decalaje
    mari, din punct de vedere statistic, intervin atunci cifrele sunt influențate
    direct, în teren. S-a întâmplat ceva de vreme ce de la un an la altul a crescut
    cu 70% numărul de elevi nepromovați.



    Anul trecut, au avut loc discuții cu reprezentanții
    Ministerului Învățământului referitoare la acest fenomen, iar anul acesta,
    odată cu schimbarea titularului portofoliului educației, părinții și
    organizațiile non-guvernamentale au trimis autorităților cereri de a dialog pe
    această temă. Totuși, până în prezent,
    existența Fenomenului Brăila nu este recunoscută oficial.

  • Şcoala românească şi incluziunea socio-educaţională

    Şcoala românească şi incluziunea socio-educaţională

    În paralel cu
    datele oficiale, dar complementar cu ele, diverşi experţi în educaţie şi
    asociaţii non-guvernamentale din domeniu fac propriile lor evaluări ale
    sistemului de învăţământ. Este cazul asociaţiei Human Catalyst care prin
    preşedinta sa, Laura Greta Marin, în colaborare cu alţi experţi a creat un
    anumit instrument de evaluare a şcolilor din punct de vedere social.
    Instrumentul se numeşte indice de risc socio-educaţional sau, pe scurt, IRSE.
    În prezent, acest indice a fost folosit doar pentru analizarea claselor din
    ciclurile primar şi gimnazial, care cuprind elevii din clasele 0 până la a 8-a,
    inclusiv, aşadar copii cu vârste între 6 şi 14 ani. IRSE combină mai multe date
    printre care cele care vizează riscul de abandon şcolar, adică ponderea
    elevilor repetenți, exmatriculați şi cu situația neîncheiată în şcoala
    respectivă. În al doilea rând, IRSE ia în calcul nivelul de pregătire a
    cadrelor didactice, adică ponderea profesorilor fără o pregătire satisfăcătoare,
    apoi gradul de pregătire a elevilor aşa cum reiese din rata participării
    elevilor de a 8-a la Evaluarea Naţională şi, în final, nivelul de dezvoltare
    socio-economică a localității, adică gradul de marginalizare potrivit studiilor
    provenite de la Banca Mondială. Care au fost rezultatele aplicării acestor
    criterii pentru anul şcolar 2016-2017, ne spune Laura Greta Marin. Indicatorul IRSE este gradat de la 1 la 10 unde 10 este punctul maxim
    pe care-l poate obține școala cu cel mai mare grad de risc socio-educațional.
    În timp ce am făcut ierarhizarea, s-au detașat în mod natural 4 categorii de
    școli: școli performante cu IRSE între 0 și 1 (ele sunt în număr de 446 pe tot
    teritoriul țării), școli medii cu IRSE între 1 și trei (ele sunt cele mai
    multe, reprezentând 62% din totalul școlilor din România, adică un pic peste
    2.600 de unități școlare), școli defavorizate în număr de 1.115, adică 26%
    dintre școli, iar pe ultimul loc se află școlile profund defavorizate,
    reprezentând 1% și fiind în număr de 54 pe tot teritoriul României.


    Pe baza
    informaţiilor furnizate prin aplicarea IRSE, experţii în educaţie au putut
    întocmi chiar un profil generic al şcolii aflate în risc maxim
    socio-educațional în România. Laura Greta Marin. Este situată într-o
    zonă aflată pe lista zonelor celor mai marginalizate așa cum au fost descrise
    de Banca Mondială. Sunt unități de învățământ mici, având în jur de 300 elevi.
    Procentul elevilor de etnie romă este de peste 10%, iar în unele, elevii
    aparțin în majoritate acestei etnii, fiind și școli segregate. Abandonul școlar
    este de peste 10%, putând să ajungă chiar și la 70%. Procentul cadrelor
    didactice fără pregătire adecvată sau performantă putând să ajungă și la 5%.
    Procentul elevilor neînscriși la evaluarea națională fiind de peste 30% din
    numărul elevilor înscriși în clasa a opta. Iar media notelor obținute numărul
    elevilor care se prezintă la Evaluarea Națională este mai mică de 5,50.


    Evaluând şi
    comparând datele aferente anilor 2015, 2016, 2017, s-a detaşat şi o situaţie
    unică pe care experţii de la asociaţia Human Catalyst au numit-o Fenomenul
    Brăila. Fenomenul Brăila are legătură cu înscrierea elevilor la Evaluarea
    Naţională, o testare a cunoştinţelor de
    limbă română şi matematică la care toţi absolvenţii de clasa a a 8-a participă
    pentru a se înscrie apoi la liceu, deci pentru a-şi continua studiile. În
    funcţie de notele obţinute la acest test, împreună cu restul rezultatelor
    şcolare, copiii se califică pentru admiterea la licee bune sau mai puţin bune.
    Tot în funcţie de aceste rezultate, se face şi un clasament informal al
    şcolilor generale. Ce înseamnă, de fapt, Fenomenul Brăila ne spune tot Laura
    Greta Marin. Brăila era pe locul doi anul trecut în topul
    județelor cu media cea mai mare la Evaluările Naționale după București. Dar, în
    același timp, Brăila se distanța și cu cea mai mare rată de neparticipare a
    copiilor la Evaluarea Națională, aproape 40%. Ca să verificăm situația asta am
    sunat și am vorbit cu inspectori, cu directori de școală, dar și cu părinți
    care ne-au spus că a apărut o anumită procedură care se aplică de mulți ani:
    copiii cu rezultate slabe la învățătură sunt îndrumați sau forțați sau
    șantajați ca să nu se înscrie la testările naționale ca să nu scadă media
    școlii pe județ. Avem relatări de acest gen provenind, de fapt, din toată țară.


    Pentru copiii cu
    rezultate slabe la învăţătură sau în situaţia de a fi corigenţi, e previzibil
    că vor obţine note mici la Evaluare, mai ales că înainte se dă şi o simulare a
    acestui test. De aceea, se pare că direcţiunea anumitor şcoli încearcă, în
    anumite cazuri, să forţeze neparticiparea lor la testarea naţională, aşa cum i
    s-a şi întâmplat unei mame din Bucureşti. Băieţii ei, tripleţi, nu aveau note
    de trecere la matematică, fiind în pragul corigenței. În loc să li se dea
    tripleţilor posibilitea de a-şi corecta sau nu notele, s-a petrecut altceva,
    după cum aflăm de la mama lor. Aveau note mici, iar eu nu știam de ele.
    M-a uimit lucrul acesta. Știam că sunt elevi slabi, dar nu atât de slabi ca să
    ia note de 2 și de 3. După aceea, doamna directoare mi-a spus chiar direct că
    va fi atentă la doamna profesoară de matematică pentru ca aceasta să nu-i
    treacă. Voia să-i lase corigenți ca să nu intre la evaluare și astfel, luând
    acolo o notă mică, să nu strice media pe școală, școala dânsei fiind o școală
    bună. Chiar așa s-a exprimat. Mi s-a părut că a fost o presiune din partea
    doamnei directoare asupra profesoarei.


    Pe lângă faptul
    că presiuni de genul acesta nu sunt legale, mămica tripleţilor consideră că ele
    afectează şi moralul copiiilor. Vor rămâne să se înscrie la sesiunea din
    toamnă și atunci, e ca și cum ar fi fost înfrânți, ca și cum ar pleca în viață
    cu aripile retezate. Și ei au avut un fel de cădere nervoasă și se gândeau că
    n-are nici un rost să mai învețe că tot rămân corigenți.



    Drept urmare, acest părinte a depus o sesizare
    la cabinetul Ministrului Educaţiei, acum două săptămâni. De asemenea, la
    iniţiativa Human Catalyst, mai multe organizaţii non-guvernamentale au trimis o
    petiţie autorităţilor de resort despre Fenomenul Brăila. La două săptămâni de
    la înregistrarea acestor cereri, Ministerul Educației Naționale invită la o
    discuție despre soluţii pe reprezentanţii semnatarilor, discuţie ale cărei
    rezultate urmează să fie date publicităţii. Şi redacţia noastră a solicitat
    Ministerului Educaţiei un punct de vedere privitor la Fenomenul Brăila. În
    comunicatul primit drept răspuns, cu o săptămână în urmă, scria: Ministerul Educaţiei
    Naţionale promovează, ca politică educaţională, asigurarea echităţii
    în educaţie, în ceea ce priveşte accesul egal la toate formele de învăţământ,
    dar şi în ceea ce priveşte calitatea educaţiei pentru toţi copiii.În atenția MEN, până la acest moment, nu au fost
    transmise sesizări din partea părinților sau elevilor referitoare la o situație
    concretă privind fenomenul menționat.