Tag: fenomenul Piata Universitatii

  • Klaus Iohannis: Este nevoie de prelungirea stării de alertă

    Klaus Iohannis: Este nevoie de prelungirea stării de alertă

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că este nevoie ca starea de alertă să fie prelungită, pentru ca Guvernul să aibă la îndemână pârghiile necesare în a lua decizii în cazuri speciale

    Din păcate, această pandemie a venit peste noi indiferent că am avut o guvernare sau alta. Eu, sincer, sunt foarte mulţumit că am avut o guvernare liberală, cu care împreună am putut să gestionăm această epidemie şi vreau să resubliniez că Guvernul, autorităţile au făcut tot ce a trebuit şi au luat măsurile corecte şi în timp. Acum, din păcate, nu s-a terminat.

    Cu toţii ne-am fi dorit să scăpăm mai repede de epidemie. Şi astăzi avem peste 200 de noi cazuri, deci nu putem să vorbim despre fosta epidemie. Este încă în comunitate virusul şi pentru ca Guvernul să aibă pârghiile necesare, să ia măsurile atunci când se impun, după părerea mea, este nevoie de prelungirea stării de alertă. (…) Eu nu-mi doresc să se prelungească starea de alertă cu măsurile care acum sunt în vigoare toate.

    Eu vreau o variantă mai simplă, mai suplă, care conţine exact acele lucruri care trebuie să rămână obligatorii, de exemplu portul măştii în interior, distanţarea, măsurile de igienă. Gândiţi-vă că, fără acest instrument al stării de alertă, miniştrii nu mai pot emite ordine care să vină în sprijinul medicilor şi în sprijinul sănătăţii publice. Sunt motive practice care ne fac să credem că trebuie să continuăm, a spus președintele Iohannis.

    Măsurile de relaxare anunţate vor fi luate şi a făcut apel la parlamentari să voteze prelungirea stării de alertă.

    Nu ne gândim să ne întoarcem în timp. Vrem să mergem mai departe, dar trebuie să fim prudenţi şi pentru asta, în continuare, eu fac apel la parlamentari să înţeleagă că aici nu putem să ne târguim pe voturi. Este vorba de sănătatea oamenilor şi de o justă măsură, lucru pe care l-am solicitat şi Guvernului. Dacă şi unii şi alţii vor face ceea ce este bine pentru români, atunci lucrurile vor merge înainte (…)

    Vedeţi că sunt măsuri care probabil vor trebui impuse şi în viitor, nu doar 15 zile. Dacă lucrurile merg bine – şi sper să meargă aşa -, atunci vom avea după două săptămâni încă o fază de relaxare. Ne gândim să mai permitem şi activităţi care chiar acum încă nu sunt posibile. De exemplu, portul măştii, sau distanţarea, sau ordinele comune ale miniştrilor ca să reglementeze anumite domenii, în domeniul medicină, în domeniul învăţământului şi aşa mai departe – acestea sunt necesare în continuare.

    Ele reglementează, nu afectează viaţa oamenilor în sensul că nu permit activităţi. Până la urmă, aproape toate activităţile vor fi posibile, dar fără acest instrument, niciun Guvern nu poate să reacţioneze atunci când apare o problemă. Gândiţi-vă că apare undeva un focar de infecţie, se reaprinde într-o localitate infecţia. Fără un instrument, Guvernul nu poate să facă nimic, nu poate nici să declare carantină, nu poate să ia măsuri care atunci impun o intervenţie, a afirmat Iohannis.

    Șeful statului a depus coroane de flori la Monumentul dedicat Mineriadei din 13-15 iunie 1990 şi la Monumentul Kilometrul zero al democraţiei, cu prilejul marcării a 30 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii şi de la Mineriada din 1990.

    Iohannis a spus că este o ruşine şi o jignire profundă faţă de întreaga societate faptul că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani şi a făcut apel la cei care se ocupă de acest dosar să facă dreptate.

    Constat iarăşi cu indignare că dosarul Mineriadei trenează de 30 de ani. Vinovaţii pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pentru cele peste 1.000 de victime sunt încă necunoscuţi. Consider că este o ruşine şi o jignire profundă faţă de toţi cei care au luptat cu mâinile goale pentru câştigarea libertăţii, faţă de urmaşii acestora şi faţă de întreaga societate. Justiţia are obligaţia de a face lumină după atât de mulţi ani. Dreptatea nu este un moft, ci este în acest caz o urgenţă majoră.

    Fac un apel la toţi cei responsabili de soarta acestui dosar: Faceţi dreptate! Românii au nevoie de acest act de justiţie pentru odihna veşnică a celor ucişi, pentru urmaşi, precum şi pentru reconcilierea cu trecutul şi garantarea unei societăţi sănătoase pentru generaţiile viitoare, a declarat Iohannis, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii universitare din cadrul Universităţii din Bucureşti, la 30 de ani de la Fenomenul Piaţa Universităţii.

    Avem obligaţia să respingem ferm şi să sancţionăm orice tentativă de ducere în derizoriu a istoriei şi a memoriei tuturor celor care şi-au dat viaţa pentru libertate şi democraţie.

    Sunt unii care continuă să spună că a face dreptate nu mai ajută pe nimeni astăzi. Ei uită însă un lucru fundamental: România democratică şi europeană s-a clădit în toţi aceşti 30 de ani pentru că au existat oameni care au luptat, care au crezut în forţa celor mulţi şi de bună credinţă, de a produce schimbare. Suntem datori să le fim veşnic recunoscători şi să continuăm să apărăm statul de drept şi valorile democratice, a mai spus Iohannis.

    sursa: agerpres

  • 30 de ani de la Piaţa Universităţii

    30 de ani de la Piaţa Universităţii

    În aceste zile în care adunările publice sunt interzise din cauza
    pandemiei de coronavirus, poate că românii își amintesc de fenomenul
    Piață Universității. Produs în capitala București în urmă cu 30 de
    ani, la doar câteva luni după Revoluția din 1989, fenomenul avea să marcheze
    pentru mult timp societatea românească și să devină un punct de reper al luptei
    anti-comuniste. Neînțeles prea bine la vremea respectivă de o societate abia ieşită din zeci de
    ani de totalitarism, fenomenul a provocat o fractură socială acută și este
    privit, probabil, destul de diferit și acum, chiar dacă părerile multora se vor
    fi schimbat.


    Pe 22 aprilie 1990, mii de oameni nemulțumiți de situația politică
    din țară s-au adunat în Piața Universității – din centrul Bucureștiului
    – și au declarat-o prima zona liberă de neo-comunism. Protestele
    erau îndreptate împotriva lui Ion Iliescu și a altor foști demnitari ai Partidului
    Comunist Român, care preluaseră conducerea statului după Revoluție. Ulterior,
    câteva zeci de oameni au blocat complet piața, iar mișcarea a luat rapid
    amploare, după ce Ion Iliescu i-a calificat pe participanți drept
    golani.


    Susținută de forțe politice de dreapta, mişcarea a debutat
    în plină campanie electorală pentru primele alegeri post-comuniste, a durat 53
    de zile și a fost lichidată violent de minerii dintr-un bazin carbonifer din
    sudul țării. Acțiunea a fost numită Mineriadă și a atras critici
    serioase din partea Occidentului și a unei părți a societății civile. Ion
    Iliescu și nouă putere de stânga rezultată din respectivele alegeri au fost
    acuzați că i-au chemat și instigat pe mineri împotriva manifestanților, care au
    continuat să protesteze la o scară mult mai mică, acuzații respinse până în
    ziua de azi.


    Emil Constantinescu, fost profesor al Universității București care
    delimitează una din laturile Pieței Universităţii și susținător al fenomenului,
    vorbește, astăzi, despre acesta ca despre o școală a democrației.
    Devenit în 1996 președinte al României, Constantinescu spune că cei puternici
    de atunci se temeau de dispariţia fricii din sufletele oamenilor, de forţa
    adevărului şi a credinţei în idealuri. El constată că, după treizeci de ani,
    evenimentele de atunci au devenit istorie.


    O istorie care ne-a adus în Uniunea
    Europeană, în Alianţa Nord-Atlantică şi în rândul democraţiilor consolidate. Ne
    confruntăm cu alte dificultăţi, cu alte provocări şi incertitudini, cu multă
    dezbinare şi cu un alt val de ură, care s-a mutat din stradă pe reţelele de
    socializare, atrage atenția fostul șef al statului. Redescoperirea acelor
    momente de ‘lumină în întuneric’ ne poate ajuta să învingem nu numai virusurile
    care ne contaminează corpul, dar şi pe cele care ne contaminează conştiinţa şi
    să înţelegem că ‘numai împreună putem reuşi’,
    conchide Emil Constantinescu.