În 2016, la Mahmudia
(Carasuhat) se finaliza primul proiect de reconstrucție ecologică din Delta
Dunării. Artizanii acestuia au fost reprezentanții comunității locale,
Consiliul Local Mahmudia, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și
WWF – România. Finanțarea a fost asigurată prin fonduri europene. În esență,
aproape o mie de hectare de teren agricol au fost reintegrate mediului natural
al zonei. Amenajarea agricolă Carasuhat a fost realizată în anii 1985-1989,
însă lucrările de construcții-montaj au fost sistate în 1990. Ca atare, în
proporție de 70% aceasta nici măcar nu a funcționat potrivit scopului pentru
care a fost realizată, dar nici nu a fost redată regimului natural.
Lucrările
de desecare efectuate au condus, însă, la dispariția ecosistemelor naturale și
la transformarea lor în ecosisteme antropice. Parțial concesionată în prezent,
incinta este exploatată agricol, dar o suprafață de 924 ha, aflată în
proprietatea consiliului local Mahmudia, era utilizată ca pășune comunală.
Aceasta nu prezența interes conservativ, astfel că s-a pretat foarte bine
reconstrucției ecologice. Organizația de mediu WWF România s-a angajat să
monitorizeze zona, pentru a vedea efectele redării acesteia naturii. Ultima
inspecție a fost făcută chiar anul acesta, iar care au fost rezultatele ne
spune Camelia Ionescu – managerul departamentului de ape dulci:
Am dorit să vedem ce se întâmplă după un proiect de asemenea natură,
practic transformarea dintr-un teren agricol din Deltă într-o zonă umedă,
într-o zonă naturală. Să vedem cum natura revine și cum beneficiază oamenii,
comunitatea din zonă. Rezultatele sunt foarte
îmbucurătoare. Din punct de vedere al biodiversității a fost nemaipomenit ceea
ce s-a întâmplat acolo, la Carasuhat, în zona reconstruită de aproximativ 1000
de hectare. Practic, imediat după ce terenul a fost inundat, umplut cu apă, în
câteva luni am văzut puzderie de păsări. În aprilie s-a făcut conectarea zonei
cu Brațul Sfântul Gheorghe și, în iunie, când am fost la o primă monitorizare,
acolo era plin de păsări. După 6 ani vă dați seama că lucrurile au evoluat în
și mai bine.
La ultima monitorizare a noastră am numărat chiar 7000 de
exemplare de păsări din diverse specii – cam 55 de specii într-o singură
vizită, în vara aceasta. Dincolo de păsări, am dorit să aflăm și cum a fost
percepută această lucrare de către locuitorii din Mahmudia, pentru că chiar
dacă obiectivul principal al proiectului a fost de îmbunătățire a condițiilor
pentru specii, pentru habitatele protejate, am realizat un studiu să vedem care
este impresia locuitorilor. Am aflat că în jur de 60 % din ei consideră că
activitățile economice și în special turismul au crescut și asta s-a datorat și
acestor lucrări de reconstrucție. Practic, vin mai mulți turiști, au
posibilitatea să arate turiștilor Delta mult mai aproape de casa lor, de acolo
unde sunt cazați. Și acest lucru într-adevăr este îmbucurător și cumva ne dă
speranța că va încuraja și dezvoltarea viitoare și realizarea unor proiecte
similare în Deltă.
Această abordare este o
propunere de alternativă la dezvoltarea locală, pe de o parte pentru refacerea
zonelor umede, ameliorarea calității apei, stocarea sau atenuarea undelor de
viitură, iar pe de altă parte a posibilităților oferite comunităților locale de
a dezvolta activități eco-turistice, piscicole și agricole tradiționale. Despre
eventuale proiecte similare ne vorbește tot Camelia Ionescu
Delta înainte de revoluție a fost transformată în proporție de 30 % în
terenuri agricole și sunt incinte agricole foarte mari care apar ca o rană pe
harta Deltei. Acele zone clar pot fi redate, sau parțial redate, naturii, sau
pot fi gândite astfel încât să producă pește care și acesta cumva lipsește și
oamenii din Deltă și turiștii, pescarii menționează de fiecare dată că nu mai
este pește cum a fost odinioară. Practic, zonele acestea care sunt agricole,
unde se practică agricultură mai clasică, pot fi folosite pentru zonele acestea
de a fi inundate și a produce pește. Din păcate au fost câteva decizii la
nivelul Deltei chiar în ultimii ani, chiar ferme piscicole – fostele ferme
piscicole, în jur de 5500 de hectare au fost transformate în terenuri agricole.
Deci practic din a produce pește se produc diverse culturi agricole, ceea ce nu
este normal pentru Deltă.
Lucrările de
reconstrucție au fost în așa fel gândite încât să ajute refacerea proceselor
naturale și condițiilor de dezvoltare a unor habitate care susțin reproducerea
naturală a peștelui, creșterea stufului, pădurilor și îmbunătățirea pajiștilor
inundabile. Chiar dacă scopul principal al proiectului este îmbunătățirea
biodiversității, în final această diversitate biologică este motivul pentru
care localnicii și turiștii au pește în farfurie. Din aceste motive eforturile
pentru reconstruirea zonelor umede trebuie să continue atât în Delta Dunării,
cât și în amonte, în lunca Dunării Inferioare, spunea și Cristian
Tetelea, specialist în lucrări de reconstrucție ecologică în cadrul
WWF-România.
