Tag: fermier

  • Patrick Vander Linden din Belgia

    Patrick Vander Linden din Belgia

    Patrick Vander Linden vine din Belgia. Este fermier și proprietarul unei ferme ecologice în România, în județul Argeș, undeva în mijlocul naturii, aproape de pădure și de munte. Ne povestește în ce împrejurări a venit în România:



    Înainte, eu am avut o firmă de construcții în Belgia și la începutul anilor 90 am încheiat activitatea. De ce? Pentru că am vrut să lucrez mai mult pe partea ecologică, iar atunci nu exista prea mult interes pentru construcții ecologice. M-am dus în Elveția și acolo am făcut o școală de agricultură, un curs de trei săptămâni pentru prelucrarea laptelui de vacă. Am lucrat mult în Elveția la începutul anilor 90, după aceea am făcut altă școală în Belgia, de brutar, după care iar am început să lucrez în Elveția în anii 2000. Și m-am gândit atunci de ce să nu lucrez pentru mine și de asta am venit aici, în România. Prima dată am ajuns în 2004, am umblat peste tot atunci în țară. Am călătorit mult în județul Hunedoara, iar în 2005 am venit aici în Argeș. Am început construcția și am făcut o casă ecologică, cu baloți de paie. E foarte bună! Am început construcția în 2009 și am terminat cam în 2012. Iar animale –vaci- am luat din 2015 și am început să fac brânză.



    Patrick Vander Linden face și turism ecologic, iar la casa sa din Brădet vin voluntari din toată lumea, oameni care vor să învețe despre viața în natură, viața cu animalele și îngrijirea animalelor.


    Vin de peste tot. Acum am avut o fată din Mexico, peste o săptămână vine altă fată din Brazilia, sunt din Europa, de peste tot. Am avut și din Asia și din Australia, au venit băieți de peste tot când am făcut construcția. Casa nu este conectată la curent, la apă și asta e pentru mulți – nu pot să spun un șoc, dar au nevoie să se adapteze, să fie cu limită – și cu lumina și cu apa, să nu le lase să meargă încontinuu. Și într-un fel e bine să învețe să folosească energie mai puțină, cât e nevoie, să nu lase lumina aprinsă tot timpul. La fermă e un spațiu mic, iar unora nu le place bălegarul. Depinde și de sezon, iarna lucrăm mai mult cu lemne, vara mai mult în grădină, cu legume de toate felurile și din fructe facem dulceață, facem suc.



    De ce a ales să se stabilească în România, țara care acum e acasă pentru Patrick Vander Linden?


    De ce România? Eram puțin cam săturat de Belgia, iar acolo nu puteam să fac o construcție ecologică atunci, la sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 și am plecat în Elveția, unde e mai multă natură. Am lucrat un timp prin Franța, am umblat prin Cehia, prin Slovacia și prin Spania după teren. Și aveam în Belgia o cunoștință din Iași care m-a întrebat de ce nu vin în România. Iar când am văzut natura de aici, mi-a plăcut foarte mult. Eu stau aici la Bradet, iar mai sus de casa mea e numai natură până sus, la Moldoveanu, e pășune pentru animale. Pentru asta am venit mai mult.


    Acum viața lui Patrick s-a schimbat destul de radical față de viața pe care o avea înainte în Belgia.


    În Belgia înainte am avut o firmă de construcții, pe care am închis-o demult, în ‘91. Atunci călătoream foarte mult de la un client la altul. Acum lucrez acasă, plec de la mine, mă duc în grajd, aduc lapte în casă, îl prelucrez, nu mai am nevoie să mă mut prea mult dintr-un loc în altul și asta îmi place mai mult. Mă duc o dată pe săptămână la oraș, aduc marfă și mă duc la cumpăraturi.


    L-am întrebat pe Patrick cum îi par românii și dacă s-a împrietenit cu localnicii.


    Da, vorbesc cu ei da, și am ceva prieteni. Bine, fiecare țară e cum se simte, birocrație și corupție e peste tot. Aici am multe probleme cu administrația locală. Altfel, lumea aici mai are timp de viață. La mine în Belgia nu mai e timp, oamenii fug de colo-colo și nu mai au timp. În România, pentru mine, e ca o călătorie în timp, cum a fost pe vremea generației părinților mei. Bine, acum cu Europa s-a schimbat prea repede și nivelul de trai e aprope la fel peste tot acum pe continent. Aici lumea mai știe să lucreze pământul, știe să crească animale. În altă țară din Europa nu mai sunt ferme, sunt fabrici de lapte, fabrici de carne. Aici e mai altfel, ceva mai mic. Aici în munți e mai multă dimensiune umană, nu o afacere mare.


    Lui Patrick nu-i lipsește nimic din Belgia și din confortul unei vieți mai moderne, mai tehnologizate.


    Bine, pentru mine nu, eu nu sunt genul cu multă aparatură în bucătărie. Nu-mi place tot ce e nou în bucătărie, poți să ai zece aparate care să te ajute, dar nu-i nevoie de asta. Ce-mi lipsește sunt prietenii de acolo.



    Ce ar schimba în România?


    Drumurile mai bune sunt eficiente pentru economie, merge mai ușor transportul, asta așa e peste tot. Altfel, cred că e nevoie ca oamenii să lucreze mai mult împreună, să se ajute unul pe altul. Sigur, mai ales acum că se schimbă vremurile așa de repede. Aici în România mai multă lume mai are grădină, mănâncă mai sănătos. Când văd la supermarket, acolo e numai cu aditivi mâncarea și te îmbolnăvești de la mâncare mai mult acum. Iar dacă pot lucrurile să rămână cum au fost înainte, ar fi cel mai bine pentru populație. Când am venit aici, eu m-am gândit ca în timp să locuiesc cu mai multe persoane aici, să ne ajutăm unul pe altul, să construiesc o comunitate. Cred că asta e bine, nu poți să faci totul singur.



    Cuiva care nu cunoaște România deloc, ce i-ar spune, cum ar prezenta Patrick Vander Linden acest nou acasă al său?


    Pentru mine România e multă natură –munți- și e o țară foarte frumoasă. România are multe animale sălbatice, iar dacă acestea există, înseamnă că natura e nealterată. Eu văd aici în zona mea mult mai multe insecte decât în Belgia, unde s-au folosit așa de multe insecticide, încât au omorât toate insectele. Aici e altfel, e mai pur. Avem aici un pește în râul Vâlsan din preistorie, iar asta e ceva unic în Europa.


  • Statele UE trebuie să trimită Comisiei planurile agricole naţionale până la 1 ianuarie

    Statele UE trebuie să trimită Comisiei planurile agricole naţionale până la 1 ianuarie

    Noua Politică agricolă comună este un mare pas înainte. Am ajuns la un rezultat bun și echilibrat, spune comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski. A fost nevoie însă de 3 ani de negocieri adesea dure între Comisie, Parlament şi ţările membre pentru a se ajunge la o formă finală acceptată de toată lumea.

    Avem acum ocazia să le oferim cetățenilor o politică agricolă comună robustă, capabilă să asigure toate cele 3 dimensiuni ale sustenabilității: economică, socială și de protecție a mediului, afirmă acelașiJanusz Wojciechowski. Și nu este singurul responsabil de la Bruxelles care dă asigurări că reforma va face agricultura europeană mai ecologică, mai echitabilă, mai flexibilă și mai transparentă.

    Va fi mai ecologică pentru că fermierii vor avea obligația să adopte practici care respectă clima și mediul. La rândul lor, statele membre trebuie să aloce cel puțin 35 la sută din bugetul pentru dezvoltare rurală pe care îl vor primi și cel puțin 25% din plățile directe măsurilor de conservare a resurselor naturale.

    Noua politica agricolă va fi legată de altfel de Pactul verde european și de Strategia de la fermă la consumator a Comisiei, care urmăresc protejarea mediului și asigurarea unei hrane sănătoase pentru toți.

    Un alt obiectiv important este susținerea fermelor mici și mijlocii, care vor primi cel puțin 10 la sută din plățile directe, și a tinerilor agricultori, către care ar urma să meargă cel puțin 3 la sută din bugetul total.

    Noua politică agricolă comună asigură o mai bună și mai echitabilă distribuire a plăților directe, mai spune comisarul Wojciechowski.

    Va fi creată de asemenea o rezervă permanentă pentru situații de criză, cu un buget anual de 450 de milioane de euro, care va fi folosită pentru a-i ajuta pe agricultorii care se confruntă cu instabilitatea prețurilor sau a pieței.

    De toate aceste aspecte trebuie să țină cont statele membre în întocmirea planurilor strategice naționale. Vor fi responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând cont de strategia stabilită la nivel european. Planurile trebuie trimise la Bruxelles până la 1 ianuarie pentru a putea fi analizate:

    Evaluarea va fi comunicată fiecărei țări membre în parte prin scrisori de observație. În acest fel, planurile pot fi îmbunătățite, a dat asigurări comisarul european pentru agricultură.


  • 02.01.2021 (mise à jour)

    02.01.2021 (mise à jour)

    Covid-19
    – La Roumanie a rapporté près de 1.200 nouvelles infections par le SARS-CoV-2 identifiées
    en 24 heures, sur un total de plus de 4.400 tests de dépistage, informe le
    Groupe de communication stratégique de Bucarest. Depuis le début de la
    pandémie, la Roumanie a rapporté plus de 637.000 cas d’infection au nouveau
    coronavirus. Le Groupe de communication stratégique a aussi annoncé 78
    nouveaux décès enregistrés en 24 heures, le bilan tragique dépassant ainsi 15.900 morts. 1.117
    malades graves sont hospitalisés en réanimation-soins intensifs. Près de 12.000 Roumains se sont fait immuniser avec le vaccin Pfizer-BioNTech,
    le seul autorisé par l’Union européenne jusqu’à présent. Depuis le 27 décembre
    dernier, date de début de la vaccination du personnel soignant, l’on a rapporté
    26 cas d’effets secondaires mineurs. Les autorités roumaines ont à nouveau
    exhorté la population à s’informer de sources officielles au sujet de la
    campagne de vaccination anti-COVID, attirant l’attention sur la prolifération
    de fausses informations à ce sujet.









    Education
    – La Roumanie a soumis au débat public, jusqu’au 15 février, le projet de
    stratégie de numérisation de l’éducation nationale, mis en page par un groupe
    d’experts. Le document envisage, entre autres, qu’à l’horizon 2027, 90% de la
    population de la Roumanie soit numériquement alphabétisée et capable d’utiliser
    un ordinateur à un niveau moyen. Un autre objectif est d’équiper tous les
    établissements scolaires d’infrastructure et de moyens technologiques adaptés
    aux changements. A l’heure qu’il est, les compétences numériques sont
    enseignées au collège. Le projet de stratégie de numérisation de l’éducation
    nationale est affiché sur les sites edu.ro et smart.edu.ro, du ministère de l’éducation
    nationale.


    L’après-Brexit – Le gouvernement roumain a lancé la plateforme en ligne « brexit.gov.ro », où sont affichées toutes les informations concernant les changements intervenus dans la relation avec le Royaume Uni, qui a quitté l’Union européenne. Une des plus importantes modifications concerne les ressortissants européens qui veulent travailler ou faire des études en Grande Bretagne. Les candidats des deux catégories auront besoin de visas, qui seront payant et délivrés sur la base d’un nombre de points liés à plusieurs critères, dont un contrat de travail en bonne et due forme, signé avec une compagnie britannique reconnue, un salaire minimum annuel de 25.600 livres sterling et une bonne maîtrise de la langue anglaise. Les étudiants européens, donc les Roumains aussi, devront payer des taxes d’études beaucoup plus élevées qu’auparavant. Les touristes de l’Union européenne n’auront pas besoin de visas pour se rendre en Grande Bretagne, pour des séjours de 6 mois maximum.

    Financement – Les Roumains, qui ont travaillé à l’étranger et rentrent en Roumanie, peuvent obtenir 40.000 ou 50.000 euros de fonds européens via le programme de financement « Soutien à l’installation des jeunes fermiers ». L’Agence pour le financement des investissements dans le milieu rural ouvre officiellement une nouvelle session de projets pour la période du 4 janvier au 4 mai, l’enveloppe financière allouée en étant de 20 millions d’euros.












    Agriculture
    – La Roumanie a enregistré l’année dernière une production de céréales grain réduite
    de moitié par rapport à celle de 2019, à cause de la sécheresse pédologique
    extrême qui a touché plusieurs zones agricoles du pays. Selon le ministère de
    l’agriculture de Bucarest, la récolte a été d’un peu plus de 17 millions de
    tonnes, alors qu’elle a été de 30 millions de tonnes en 2019. C’est le maïs qui
    a accusé la baisse la plus forte, d’environ 45%, tandis que le recul a été de
    près de 41% dans le cas du blé. Seule la récolte de seigle a dépassé de 26% les
    chiffres de 2019.













    Météo – Il
    fera beau et chaud dimanche en Roumanie, mais le brouillard sera présent dans
    l’est, le centre, le sud et le sud-est du pays. En milieu de journée, le
    thermomètre affichera des températures entre 6° et 13°.

  • Sprijinirea fermierilor din UE

    Sprijinirea fermierilor din UE

    Comisia
    pentru Agricultură a Parlamentului European a adoptat, în urmă cu o săptămână
    Regulamentul de Tranziție, care stabilește regulile pentru trecerea de la actuala
    la viitoarea Politică Agricolă Comună. Perioada de tranziție propusă și
    adoptată este de doi ani, iar pe parcursul acesteia vor rămâne măsurile din
    actuala Politică Agricolă Comună și vor fi păstrate aceleași reguli de acordare
    a plăților.


    În paralel, statele membre au, astfel, timp suficient pentru a-și
    pregăti planurile strategice naționale, precum și structurile administrative
    necesare pentru punerea în aplicare a noului cadru juridic al Politicii
    Agricole Comune. Acest vot este considerat, de către eurodeputata Carmen Avram,
    membră în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, ca un semnal de
    stabilitate și certitudine pentru acest sector, iar în ceea ce-i privește pe
    fermierii români Regulamentul de Tranziție permite menținerea tuturor măsurilor
    și bugetelor actuale din programul de dezvoltare rurală.


    Despre sprijinul
    acordat fermierilor din vest și cel acordat celor din est, eurodeputata Carmen
    Avram:

    Fermierul din Vest are o tradiție îndelungată ca
    tagmă și ca apartenență la Uniunea Europeană. El are deja un business solid,
    are credite avantajoase, pământul lui nu a fost ciopârțit de comuniști, n-a
    trebuit să o ia de la zero acum 30 de ani și să învețe cum se face agricultura
    modernă. Țara lui îl respectă și îl sprijină atât cât este lăsată de regulile
    europene, iar asta nu este valabil pentru Est întotdeauna, în special în
    România de exemplu unde a lua un credit și a face asigurare, sunt niște riscuri
    foarte mari. Deci fermierul din vest este sprijinit, cel din est mai puțin.


    Oriunde
    în Europa, fermierii sunt vulnerabili în fața corporațiilor care fixează
    prețurile unor produse, care scot produse similare cu cele ale fermierului sau
    care, pur și simplu, pun pe piață sub propriul brand produse ale fermierilor:

    Noua Politică Agricolă Comună va rezolva sper situația asta pentru
    ea vrea să întărească micul producător și trebuie spus din nou că unica armă pe
    care o au producătorii din toată Europa este asocierea. România trebuie să
    scape de traumele trecutului și să facem și noi asta pentru că altfel punem în
    pericol fermierul mic și mijlociu, iar fără ei o să dispară și dezvoltarea
    rurală și șansa să mai avem o nouă generație de agricultori care vor fi
    descurajați de ceeea ce văd pe piață.


    Sunt
    destui cei care consideră că, la nivelul Uniunii, oportunitățile de muncă în
    agricultură s-au înrăutățit, un aspect comentat de eurodeputata Carmen
    Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților:

    Problema majoră este că agricultura
    și-a pierdut forța de muncă. În România e foarte grav, evident, dar fenomenul e
    valabil în toată Uniunea Europeană. Între 2007 și 2017, deci doar în 10 ani,
    agricultura europeană a pierdut 2,5 milioane de fermieri, o parte dintre ei din
    cauza îmbătrânirii populației, o altă parte pentru că Europa nu și-a mai creat
    o generație suficientă de tineri fermieri. Au dispărut școlile profesionale pe
    alocuri, în alte locuri s-au împuținat, apoi această eră tehnologică a făcut
    posibilă crearea de noi meserii, mult mai simple și mai ușor de acceptat pentru
    că pot fi făcute de oriunde și sunt mult mai bănoase și mai este și agricultura
    de precizie care elimină foarte mult din forța de muncă. La noi se face mai
    puțin, dar în Europa a prins teren și este, altfel este și una din condițiile
    care se pun acum în noul Pact, se avem o agricultură de precizie, printre
    altele.


  • Observatorul solului

    Observatorul solului

    Așteptat de specialiștii din domeniu de câțiva ani, apariția Observatorului solului confirmă grija UE pentru sănătatea pământului. Acesta va avea rolul de a monitoriza starea de sănătate a solului, gradul de degradare a acestuia, precum și soluțiile tehnice prin care calitatea solului poate fi îmbunătățită.

    Interviu cu prof. dr.ing. Mihail Dumitru, Institutul de pedologie, agrochimie și protecția mediului şi dr.ing. Nicu Vasile, fermier, președinte Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR.


  • Eco-schemele, obligatorii pentru statele membre UE

    Eco-schemele, obligatorii pentru statele membre UE

    UE propune un plan ambiţios de combatere a schimbărilor climatice și păstrare a biodiversității printr-o serie de măsuri dure, inclusiv în noua Politică Agricolă Comună.

    În acest sens, eco-schemele vor fi obligatorii pentru statele membre, dar nu și pentru fermieri. În condițiile în care pentru acestea se vor aloca 30% din bugetul anual destinat plăților directe, iar fermierii nu vor accesa eco-schemele, multe țări riscă să returneze banii rămași necheltuiți.

    Interviu cu Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța permanentă a României la Bruxelles şi Aurel Petriș, fermier agricultura ecologica.


  • Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    Comisia pregătește noi inițiative pentru a stimula sectorul agriculturii ecologice

    În perspectiva implementării la nivelul Uniunii Europene a planului pentru agricultura ecologică, 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor ecologice, Comisia a propus amânarea cu un an a intrării în vigoare a noii legi, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.


    Ce înseamnă pentru fermierii români realizarea acestui prag, ca 25% din suprafața agricolă să fie destinată culturilor eco, vă prezentăm în dezbaterea de astăzi.


    Inteviu cu: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români, Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).


  • Reforma PAC în dezbaterea Agrifish

    Reforma PAC în dezbaterea Agrifish

    La ultima reuniune a Consiliului pentru Agricultură și Pescuit-Agrifish, președinția germană a Consiului și-a prezentat prioritățile pentru următoarele șase luni, cum ar fi: reforma PAC, Strategia De la fermă la consumator, bunăstarea animalelor, etichetarea produselor alimentare, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și posibilitățile de pescuit pentru 2021.


  • Instrumentul “UE – noua generație “

    Instrumentul “UE – noua generație “

    O sumă suplimentară de
    15 miliarde EURO va fi pusă la dispoziție pentru dezvoltare rurală în cadrul
    instrumentului UE – noua generație. Astăzi aflăm ce este programul UE – noua
    generaţieşi care sunt condiţiile după care va funcţiona acest instrument
    financiar.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Maria
    Grapini, eurodeputat.


  • Secetă puternică în România

    Secetă puternică în România

    În
    România, în 2015 a început un program de reabilitare a vechiului sistem de irigaţii
    – un program ambiţios pe cinci ani, care avea ca obiectiv o suprafață irigabilă,
    la finele lui 2020, de circa două milioane de hectare.


    În fapt, în prezent sunt
    irigabile doar aproximativ 850.000 de hectare, iar programul s-a prelungit pe
    următorii ani. Adică, doar 10% din suprafaţa agricolă poate fi irigată şi chiar
    şi aşa fermierii au făcut cereri doar pentru aproximativ 100.000 de hectare,
    spune ministrul de resort, Adrian Oros.


    Situația este una dramatică, pentru că,
    deși recunoscută pentru terenurile sale fertile, cu proprietăți apreciate, în
    România agricultura continua să aibă un pronunțat caracter meteodependent. Nu a
    plouat mai deloc în România în ultimele luni, nici zăpadă nu a prea fost iarna
    trecută, iar consecințele sunt tot mai evidente. Datele centralizate arată că
    în aprilie, cantitatea de precipitaţii abia dacă a atins 7 litri pe metru
    pătrat, faţă de o medie multianuală de 53 de litri.


    Altfel spus, este secetă în
    România. Una istorică, potrivit ministrului Adrian Oros, care o descrie ca
    fiind puternică și extremă, nemaîntâlnită în ultimii ani. Cea mai gravă
    situație este în zona Dobrogei, în Bărăgan şi în Moldova, adică în partea de
    sud-est, în sudul și estul țării.


    Nicolae Moraru, primarul unei commune din
    estul țării, descrie situația:
    Sunt fermieri în situaţii dificile, care au 400 – 500 de hectare, cu
    cheltuieli foarte mari. Riscă să intre în colapsul financiar. Au garanţie pusă
    pe terenurile cumpărate, puse casele, bunurile pe care le au. E o situaţie
    dezastruoasă în zona noastră.


    Potrivit Ministerului Agriculturii, trei
    milioane de hectare din culturile însămânţate în toamnă sunt deja compromise -
    rapiţa, orzul, grâul şi secara fiind cele mai afectate. Mulţi fermieri spun
    deja că pâinea va fi mai scumpă de la toamnă, dar autoritățile consideră că
    este prea devreme pentru astfel de afirmații.


    Într-un interviu acordat unui
    post TV particular, ministrul Adrian Oros a explicat că și dacă producţia s-ar
    înjumătăţi tot ar fi asigurat consumul intern:
    Este mult prea devreme. Contează şi
    ceea ce se întâmplă în Europa, ceea ce se întâmplă la nivel mondial. În anii
    buni, când a plouat, producţia de grâu în România a fost între 7, 8 chiar 9
    milioane de tone de grâu, iar noi consumăm cam două milioane jumătate, maxim
    trei milioane. La porumb la fel, a fost cam 14, 15 milioane de tone, şi
    consumul maxim în România este de şapte milioane tone. Deci, dacă producţia
    s-ar înjumătăţi, necesarul pentru consum al României ar fi asigurat.


    Ceva
    vești bune vin şi de la meteorologi -. prognoza arată că vineri va ploua în
    toată ţara. Cantităţile de precipitaţii nu vor fi, însă, foarte mari – în medie
    10 l pe metru pătrat.