Radio România Internațional

Tag: festival de film

  • Jurnal românesc – 06.07.2023

    Jurnal românesc – 06.07.2023

    Bugetul României nu trebuie să fie zgârcit în ceea ce
    priveşte comunicarea directă cu diaspora, a declarat prim-ministrul Marcel
    Ciolacu în timpul vizitei de lucru în Germania.     Premierul a participat la o
    întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti la sediul Ambasadei României
    de la Berlin. Trebuie să găsim soluţiile de a exista totuşi o comunicare
    între dumneavoastră şi cei de acasă. Trebuie să găsim o soluţie, să nu ne
    pierdem tradiţiile şi ce am învăţat fiecare la timpul nostru în România,
    le-a spus Ciolacu celor prezenţi. El a anunţat că Ministerul Economiei vine cu
    un program de start-up pentru diaspora şi că numărul de consulate va fi mărit
    acolo unde este nevoie. Premierul a punctat faptul că administraţia de la Bucureşti
    trebuie să se asigure că românii din străinătate nu sunt victime ale abuzurilor
    în viaţa cotidiană sau la locul de muncă şi a arătat că dezvoltarea României nu
    se poate face fără aportul acestora. (…) indiferent câţi consuli am
    pune (…) fără implicarea dumneavoastră şi fără programe susţinute de statul
    român, punctuale, nu vom reuşi să aducem diaspora mai aproape de România şi
    diaspora să nu se mai uite urât către România când vine acasă, a declarat
    Ciolacu. În acelaşi context, şeful Executivului a afirmat că în Europa nu a
    existat o migraţie mai mare decât cea a românilor plecaţi din ţară şi şi-a
    exprimat speranţa că România va depăşi momentul Schengen astfel
    încât cozile la intrarea în ţară să fie de domeniul trecutului.




    Ambasada României la Washington organizează, între 7 şi 13
    iulie, o serie de evenimente de diplomaţie culturală, parte a unui program mai
    amplu desfăşurat anul acesta sub sloganul România – SUA: Un parteneriat
    pentru viitor – Celebrăm talentul românesc    . Astfel, în perioada
    menţionată, va avea loc a 2-a ediţie a celui mai mare festival românesc din
    Statele Unite, Romanian Weekend at The Wharf. Publicul american şi
    membrii comunităţii româno-americane se vor putea bucura de spectacole de dans
    popular şi concerte live, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, ateliere
    interactive, lecturi publice, prezentări turistice, expoziţii şi degustări
    culinare şi oenologice, organizate într-o zonă foarte populară pentru
    petrecerea timpului liber, situată pe malul râului Potomac, nu departe de
    Capitoliu. La 10 iulie, la Clubul Naţional al Presei, vor fi sărbătorite
    personalităţile americane care au iniţiat şi sprijinit Parteneriatul Strategic
    timp de 25 de ani. La 11 iulie, va avea loc o seară dedicată domeniilor
    economic, de afaceri, tehnologie şi inovaţie, iar la 12 iulie, în Congresul
    SUA, se va desfăşura un eveniment de celebrare a Parteneriatului
    româno-american. În ultima zi, la 13 iulie, va avea loc o recepţie cu
    participarea membrilor aparatului legislativ din Congresul american. Lansat la
    11 iulie 1997, cu ocazia vizitei preşedintelui american Bill Clinton la
    Bucureşti, Parteneriatul Strategic dintre România şi Statele Unite este definit
    astăzi drept unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe a României.




    Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii, cel
    mai nou film scris și regizat de Radu Jude, a fost inclus în competiţia
    oficială a celei de-a 76-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la
    Locarno.     Manifestarea se va desfășura în perioada 2-12 august, iar din selecția
    pentru competiția oficială fac parte 17 producții. Participarea la această
    ediție a Festivalului de la Locarno este susținută de Centrul Național al Cinematografiei,
    Uniunea Cineaștilor din România și Institutul Cultural Român. Radu Jude a mai
    fost prezent în Festivalul de la Locarno în 2016, în competiția oficială, cu
    lungmetrajul Inimi Cicatrizate, care a primit Premiul Special al
    Juriului, în 2017, în secțiunea Semne de viaţă cu filmul de montaj Țara
    moartă și în 2021 în secțiunea Scurtmetraje de autor cu pelicula
    Caricaturana.




    Dansatoarea Alexandra Mihaela Dancs, care face parte din
    distribuția spectacolului aniversar more than naked, regizat de coregrafa
    de origine austriacă Doris Uhlich, participă, în perioada 6 iulie – 6 august,
    la Festivalul Internaţional de Dans ImPulsTanz de la Viena.
    Spectacolul este programat în zilele de 8 iulie și 10 iulie, la Cartierul
    Muzeelor. Dansatoare și coregrafă independentă, Alexandra Mihaela Dancs a fost
    bursieră DanceWeb la Impulstanz Vienna în anii 2010 și 2012. În 2014 a primit
    Premiul de Excelență pentru contribuția adusă consolidării dansului contemporan
    românesc de la Centrul Național al Dansului București. În 2016 a conceput
    Totul pentru endorfine, un program produs de Centrul Național al
    Dansului București, adresat tuturor iubitorilor de dans. Printre alte proiecte
    de artă se numără: intervenția hibridă ALTER în colaborare cu Nicoleta
    Lefter și Vlaicu Golcea, soloul În căutarea dansului și duetul
    Atenție: locuitorii râului! în colaborare cu Urvi Vora. Din 2021 este artist asociat
    la spațiului pentru dezvoltare coregrafică AREAL.


  • Jurnal românesc – 08.03.2022

    Jurnal românesc – 08.03.2022

    Românii de pretutindeni,
    înscrişi în învăţământul universitar din ţara noastră, vor beneficia de burse
    egale ca valoare cu cele ale studenţilor români,     este prevăzut într-un proiect
    de lege adoptat de Senat. Iniţiat de parlamentari de la PNL, PSD, AUR, USR PLUS
    şi ai minorităţilor naţionale, actul normativ mai prevede că bursele pentru
    românii de pretutindeni se vor acorda pe toată durata anului calendaristic,
    inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii acestora pot primi şi
    burse pentru performanţe academice în aceleaşi condiţii cu studenţii cetăţeni
    români. Peste 4.800 de români de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul
    universitar din România, dintre care aproape 3.000 la studii de licenţă, circa
    1.700 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor, majoritatea aceştora
    fiind din comunităţi istorice. Cei mai mulţi beneficiari ai acestor burse sunt
    din Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi alte ţări din Peninsula Balcanică.
    Impactul financiar al cheltuielilor propuse de noua lege este de aproximativ 15
    milioane lei. În prezent, bursele acordate românilor de pretutindeni sunt de 65
    de euro/lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro/lună pentru masteranzi şi
    85 de euro/lună pentru doctoranzi, cuantumul acestora fiind sub nivelul celor
    acordate studenţilor români cu cetăţenie şi domiciliul în România. Senatul a
    fost prima cameră sesizată, iar pentru ca legea să intre în vigoare trebuie
    adoptată şi de Camera Deputaţilor.




    Statele membre ale Uniunii
    Europene au convenit începerea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova
    şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale blocului comunitar.     Parisul,
    care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a anunţat că cele 27 de
    state membre au cerut Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum.
    Ucraina a cerut săptămâna trecută formal aderarea la UE, urmată de Republica
    Moldova şi Georgia, aderare care implică însă un proces laborios şi îndelungat.
    La scrut timp după ce administraţia de la Chişinău a decis să depună cererea de
    aderare la Uniunea Europeană, separatiştii din Transnistria au cerut, din nou,
    recunoaşterea independenţei acestei regiuni pe teritoriul căreia sunt dislocate
    ilegal, de 30 de ani, armament şi militari ruşi. Cererea Republicii Moldova de
    aderare la comunitatea europeană vine într-un moment compicat, în care Ucraina
    a fost invadată de trupele Moscovei. Deşi îşi doreşte aderarea la UE, Chişinăul
    nu a părăsit Comunitatea Statelor Independente, o organizație economică
    alcătuită din foste ţări sovietice şi condusă de Rusia. Preşedintele moldovean,
    Maia Sandu, a anunţat că Republica Moldova va renunța la această calitate
    atunci când va avansa suficient de mult pe calea eurointegrării.




    Scurtmetraje românești
    realizate de tineri regizori de la Universitatea Naţională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale din București, reprezintă România la
    a 28-a ediție a Festivalului Internațional de film de scurtmetraj IFSAK, ce are
    loc la Istanbul între 7 şi 13 martie.     Este vorba despre 9 Balloons,
    regizat de Teodora Cătănea, Rebeca Dăduianu, Teodora Gavriluț, Dorel Mărgărit,
    Ștefania Mihai, Alexandra Jucan, Alexandra Ionescu, Bianca Oana şi Adrian
    Ștefănescu, Izolare Omnibus de Adrian Enescu, Alexandra Creţa,
    Gheorghe Alina, Popescu Ioana, Răzvan Sersescu şi Socor Ruxandra, Lost
    Paradise de Marius Papară, Summer Planning de Alexandru
    Mironescu, El iubește ochii mei de Enxhi Rista şi Venim pe
    rând și mergem pe sărite de Mihnea Toma. Proiecţiile au loc în sala de
    cinema a Institutului Francez din metropola turcă. Alături de România, la
    manifestare participă scurtmetraje din Franța, Grecia, Ungaria, Norvegia,
    Brazilia, Egipt, Iran, Noua Zeelandă, Vietnam şi Cuba. Prezenţa țării noastre
    la eveniment este sprijinită de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul.




    Expoziţia de broderii
    Unde-i pace și iubire e noroc și fericire! va fi deschisă, pe 9
    martie, la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român de la Budapesta în
    contextul marcării Zilei Internaţionale a Femeii şi a sărbătorii celor 40 de
    mucenici.     Manifestarea va reuni exponate din regiunea Crișuri-Mureș-Tisa, pânze
    ornate cu îndemnuri, cusute cu aţă roşie sau albastră, sau cu fire subţiri,
    răsucite, din bumbac. Acestea vor fi însoțite de etichete ce conţin atât
    proveniența, cât și traducerea textului brodat, în limbile maghiară, engleză și
    română. Expoziția va fi inaugurată de curatoarea evenimentului, Anca Becan,
    jurnalist la redacția de limba română a Studioului din Seghedin al radioului
    public maghiar. Evenimentul se va desfășura în limba română, cu traducere în
    maghiară. Intrarea este liberă.


  • Jurnal românesc – 25.01.2022

    Jurnal românesc – 25.01.2022

    Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, a participat la ceremonia organizată la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Chișinău cu prilejul sărbătoririi a 163 de ani de la Unirea dintre Țara Românească și Moldova. Diplomatul român a reamintit că Unirea Principatelor Române de la 1859 a pus bazele României moderne. “Momentul respectiv a pus bazele României moderne, României democratice, o României care a fost creată în jurul națiunii române. Este un prilej pentru a spune că vom crede în continuare în România noastră cea dragă, (…) care în momentul de față este membră a Uniunii Europene și a NATO și o Românie care a fost, este și va fi întotdeauna alături de Republica Moldova, pe care o dorim, de asemenea, alături de noi, în marea familie europeană”, a spus ambasadorul. Radio Chișinău transmite că participanţii la ceremonie au depus flori şi s-au prins într-o horă a Unirii în fața bustului domnitorului Alexandru Ioan Cuza.



    Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită la Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti din Cernăuţi. Agenţia BucPress transmite că evenimentul, moderat de președintele Centrului Bucovinean de Artă, Iurie Levcic, a inclus lansări de carte, o mică prelegere despre evenimentul istoric din 1859, un spectacol de cântece patriotice, susținut de grupul vocal “Perla” şi proiectarea unui documentar despre “Mica Unire”. Alături de membrii comunității românești din nordul Bucovinei, la manifestare au participat oameni de cultură, primari, cadre didactice şi consulul general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Aceasta le-a mulţumit românilor din regiunea Cernăuți pentru că păstrează vie memoria istorică și contribuie la promovarea valorilor culturale românești.



    Filmul “Om Câine”, primul lungmetraj regizat de Ştefan Constantinescu, cu Bogdan Dumitrache şi Ofelia Popii în rolurile principale, va avea premiera mondială la cea de-a 45-a ediţie a Festivalului de film Göteborg, care se va desfăşura în perioada 28 ianuarie – 6 februarie. Pelicula, o producţie România, Bulgaria, Suedia, Germania, va fi proiectată în zilele de 2, 3 şi 5 februarie. Alături de producţia lui Ştefan Constantinescu, la Festivalul de la Göteborg va fi prezentat filmul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” de Radu Jude, în zilele de 2, 3 şi 4 februarie, şi animația “Insula” în regia Ancăi Damian, care va fi proiectată în intervalul 31 ianuarie – 6 februarie. Festivalul de film Göteborg prezintă, anual, aproximativ 400 de producţii din întreaga lume. În contextul pandemiei, ediţia din 2021 a avut loc online. Anul acesta, organizatorii plănuiesc o ediţie cu prezenţă fizică, completată de un program online care va cuprinde 50 de filme.



    Directorul artistic al Festivalului Astra Film din Sibiu, Kató Csilla, este membru în juriul Festivalului Internațional de Film Documentar de la Budapesta ce are loc în perioada 22-30 ianuarie. Manifestarea este parte a celei de-a 8-a ediții a Festivalului Internațional de Film European, care propune prezentarea unei selecții de filme în cinematografele din mai multe oraşe din Ungaria. Juriul este compus din 5 persoane pentru fiecare dintre cele 5 secţiuni: Femei curajoase, Copii curajoşi, Rebeli curajoşi, Pionieri curajoşi şi Visători curajoşi. Kató Csilla este membră în juriului secțiunii Visători curajoşi. Motto-ul acestei ediţii a Festivalul Internațional de Film Documentar de la Budapesta este “Filme curajoase”. 50 de producţii, între care 32 internaționale, participă la concurs. Institutul Cultural Român, care sprijină prezenţa românească la festival, transmite că la acest eveniment au loc întâlniri între realizatori, organizatori şi public, întregul proiect funcționând și ca o bursă de spectacole.



    Teatrul de Muzică și Dramă “Olga Kobâțeanska” din Cernăuți ar putea fi inclus în Lista preliminară a Patrimoniului Mondial UNESCO, a declarat parlamentarul ucrainean Oleksiy Honcharenko, transmite Agenția BucPress. Acesta a spus că a solicitat Ministerului Culturii și Politicii Informaționale de la Kiev includerea pe lista UNESCO a edificiilor din Cernăuți și Odesa,”care au fost construite sub auspiciile firmei de arhitectură Fellner și Halmer”. Ministerul ucrainean a arătat că Administrația Regională de Stat Cernăuți este gata să pregătească cererile pentru includerea pe Lista preliminară atât a Teatrului cernăuţean cât şi a și Teatrului Național Academic de Operă și Balet “Roabă legendară” din Odesa. Demersul a primit şi sprijinul Ministerului ucrainean de Externe, care a dat asigurări că va oferi toată asistența posibilă în depunerea dosarelor.






  • Animest, singurul festival din România dedicat în exclusivitate filmului de animație

    Animest, singurul festival din România dedicat în exclusivitate filmului de animație

    Easter Eggs, producția belgiană semnată de Nicolas Keppens a
    câștigat Trofeul Animest la cea de-a 16-a ediție a Festivalului Internațional
    de Film de Animație, singurul festival din România dedicat în exclusivitate
    filmului de animație. Fondat în 2006, festivalul aduce pe marele ecran sute de
    filme din toată lumea, în șase categorii de competiție, retrospective, programe
    dedicate unor școli de animație faimoase, festivalurilor de gen, marilor nume
    ale industriei. Ediția de anul aceasta (8-17 octombrie) a fost prima organizată
    într-o formulă hibrid, atât în cinematografele din capitală cât și online,
    disponibilă în toată țara. Odată cu această distincție, Easter Eggs,
    scurtmetrajul premiat la ediția a 16-a Animest se va înscrie automat pe lista
    de filme eligibile la Oscar, votată de membrii Academiei Americane de Film.

    Animest este singurul festival de film din România care propune filme pentru
    Oscar, începând din 2017. Peste 1500 de spectatori au participat la proiecții
    Animest în săli, sute de oameni au urmărit filmele de-acasă, zeci de artiști
    români și străini au fost invitați la evenimente, iar masterclass-urile Animest
    au fost transmise în întreaga lume – așa arată bilanțul unei ediții organizate
    în pandemie. Artistele care au revoluționat lumea filmului de animație au fost
    omagiate la cea de-a 16-a Animest și au întâlnit publicul din România, în
    cadrul celui mai mare eveniment autohton dedicat cinematografiei de gen. 11
    scurtmetraje realizate de artiști din toată țara au concurat la cea de-a 16-a
    ediție Animest pentru premiul Competiției românești. Puternice, curajoase și
    foarte diverse, abordările propuse de regizorii autohtoni mizează pe noi forme
    de limbaj, aducând un suflu nou în dezvoltarea industriei locale.

    Am vorbit cu
    Mihai Mitrică, directorul artistic și co-fondatorul festivalului, despre
    filmele românești înscrise anul acesta în competiția Animest. Ideea este că nu numărul filmelor
    înscrise contează, calitatea contează, și surpriza plăcută este că pe an ce
    trece calitatea filmelor crește. S-a întâmplat ca în anii trecuți să avem un
    număr destul de mare de înscrieri în competiția românească doar că, din păcate,
    erau mai mult niște exerciții de film de animație, nu le puteam numi filme.
    Revenind la ce s-a întâmplat anul acesta, numărul de filme a fost mare și am
    ales cele 11 filme din aproape 40 de proiecte primite. Într-adevăr, Animest-ul
    contează, a funcționat ca un factor motivațional, au fost mulți artiști care
    ne-au spus că fac filmele și pentru a le vedea pe ecran mare și înscrie la
    Animest.

    Este dificil să-ți iasă în fiecare an un proiect de film de animație,
    dar probabil că pe mulți realizatori i-a ambiționat să-și vadă filmul în
    cinematograf, în competiție la Animest, și atunci festivalul a funcționat și ca
    factor care a impulsionat această mică industrie. O parte din filmele românești
    din competiție au fost proiecte finalizate mai ales la sfârșitul anului trecut
    sau la începutul acestui an, cât s-a stat mai mult în casă. Am avut filme de
    școală produse de UNATC (Universitatea Națională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale), de Universitatea Națională de
    Arte, de secția multimedia a Universității Babeș-Bolyai, de Universitatea din
    Oradea, filme care vin de la Timișoara, cam din toată țara am avut filme în
    competiție.


    Juriul Animest al
    acestei ediții, format din trei artiste animatoare – Joanna Quinn, Izabela
    Plucinska şi Mélody Boulissière – a acordat Premiul pentru Cel mai bun film
    românesc scurtmetrajului I Sit and Look Out (regia Gabor Balazs), o
    varietate de imagini reale şi suprarealiste, ce reflectă probleme sociale
    într-o formă artistică plină de imaginaţie. Start a New Call, în regia lui
    Lucian Barbu, o combinaţie revigorantă de umor şi spirit de
    observaţie, a primit o Menţiune specială în competiţia dedicată
    scurtmetrajelor animate autohtone. Fidel misiunii sale de a promova și de a
    susține creatorii de animație din România, Animest a adus pe marele ecran și
    scurtmetrajele selecționate la ediția anterioară, care nu s-au bucurat de o
    întâlnire cu publicul în sălile de cinema.

  • Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    colectiv a fost proiectat la Festivalul
    Internațional de Film de la Toronto și a primit premiul pentru Cel mai bun film
    documentar în Competiția Internațională la a cincisprezecea ediție a
    Festivalului de Film de la Zurich.


    După premierele de la
    Veneția și Toronto, unde a primit cronici pozitive și a stârnit reacții
    covârșitoare, colectiv a fost singurul film documentar proiectat în secțiunea
    Spotlight la Festivalul de Film Sundance (23 ianuarie-2 februarie 2020), o
    secţiune tribut pentru titlurile excepționale care au avut premiera mondială în
    anul anterior. Documentarul observaţional, produs şi regizat de Alexander Nanau
    în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film, urmărește evenimentele primului an
    de la tragedia din clubul Colectiv din Bucureşti (unde a izbucnit un incendiu
    pe 30 octombrie 2015, soldat cu 66 de victime) și se concentrează pe relația
    dintre autorități și jurnaliști în încercarea de a afla adevărul. colectiv
    este despre oameni versus sistem, linia fină dintre adevăr și minciună, despre
    curaj și responsabilitate.


    Regizorul Alexander Nanau: Am decis că trebuie spusă o poveste despre
    ce s-a întâmplat, că trebuie înţeles procesul care are loc în societatea
    românească. Am pus cap la cap o echipă de documentare, am documentat povestea în
    toate direcţiile şi, împreună cu Antoaneta Opriş, coautoarea filmului, mi-am
    dat seama că trebuie să ne concentrăm pe presă, pentru că presa ar putea
    descifra relaţia dintre putere şi cetăţean. Şi am ales să spunem povestea prin
    ochii presei pentru că la acel moment, presa, mai exact echipa de la Gazeta
    Sporturilor, formată din Cătălin Tolontan, Mirela Neag şi Răzvan Luţac, era
    singura care începuse să pună întrebări. În rest, în toată media, oficialii
    minţeau şi dezinformau.

    Spuneau că victimele pot fi operate în România pentru
    că există condiţii, în timp ce echipa de la Gazeta Sporturilor a descoperit că
    unitatea pentru arşi de la Spitalul Floreasca, unde se spunea că urmează să fie
    operate victimele incendiului era de fapt închisă. Aşa ne-am dat seama că din
    toată povestea asta poate ieşi mai mult. Pentru că echipa condusă de Cătălin
    Tolontan era cunoscută pentru investigaţii şi atunci ne-a venit ideea să mergem
    către ei să-i întrebăm dacă au ceva în plus, ceva nou la care lucrează pentru a
    deconspira această minciună a statului şi dacă ne pot lăsa să urmărim felul în
    care documentează subiectul. La început au fost foarte reticenţi, dar văzând că
    şi echipa noastră a investigat atât de profund subiectul, au prins curaj şi
    încredere în noi şi am început să colaborăm. Şi, pe măsură ce filmam, ne-am dat
    seama că documentăm un thriller desprins din viaţă.



    Din când în când un film nu doar îți deschide ochii, ci te sfâșie,
    expunându-ți o prăpastie a moralității ce rezonează mai departe decât țara de
    origine a producției. colectiv    , filmul lui Alexander Nanau este o producție
    remarcabilă despre un nivel al corupției inimaginabil chiar în centrul
    sistemului medical din România.

    Un film cu adevărat ancorat în vremurile în
    care trăim, ce merită expunere pe scară largă
    scrie publicaţie Variety despre colectiv.

    Regizorul Alexander Nanau: Pentru mine, fiecare alegere a unui subiect are legătură cu ceea ce îmi
    doresc să învăţ de la viaţă, de la alţii, asta mă şi conduce către un subiect.
    Întotdeauna caut cumva să-mi dezvolt cunoştinţele, iar filmul documentar – mai
    ales documentarul observaţional, în care ai ocazia de a petrece un an sau chiar
    mai mult alături de subiectul ales – îţi oferă posibilitatea de a-ţi traduce
    apoi experienţa, emoţia, într-o poveste. Iar acest proces este o şcoală de
    viaţă extrem de puternică, aş putea spune că alegerea subiectului de film
    documentar este aproape la fel ca alegerea unui partener de viaţă. Pentru că
    subiectul pe care îl alegi devine un partener prin care tu creşti, dar şi el
    creşte. Este o oglindire a documentaristului în subiectul său şi o relaţie prin
    care ambii cresc.



    Alexander Nanau,
    regizor și producător germano-român, a studiat regia la renumita Academie
    Germană de Film și Televiziune din Berlin (DFFB) și este deținătorul a două
    burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste)
    din Berlin. În 2007 a înființat în România casa de producție
    Alexander Nanau Production. Filmul său documentar Lumea văzută de Ion
    B. a câștigat, în 2010, trofeul Emmy Internaţional la categoria
    Arts Programming, iar Toto și surorile lui a fost
    nominalizat la premiile Academiei de Film Europene din 2015. Nanau a fost
    director de imagine pentru documentarul francez-german Nothingwood,
    filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecția
    Quinzaine des Réalisateurs.

  • Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, în cinematografele din România

    Lungmetrajul „Ivana cea Groaznică”, în cinematografele din România

    Lungmetrajul Ivana cea Groaznică, proaspăt câștigător
    al titlului de cel mai bun film la cea de-a 48-a ediție a Festivalului Internațional
    de Film de la Belgrad – FEST, rulează în cinematografele din România din 13
    martie 2020. În paralel, filmul regizat, scris şi coprodus de Ivana Mladenović își
    continuă traseul festivalier. Pelicula este inclusă în selecțiile CPH:DOX
    (Danemarca, 18 – 29 martie) și Vilnius International Film Festival
    (Lituania, 19 martie – 2 aprilie).

    După ce a fost recompensată cu Premiul
    special al juriului secţiunii Cineasti del Presente din cadrul Festivalului de
    Film de la Locarno 2019, producţia a câştigat și trofeul Golden Pram pentru cel
    mai bun lungmetraj la Zagreb Film Festival. Filmul a fost prezentat în mai
    multe festivaluri internaționale, iar în România a avut avanpremiera la Les
    Films de Cannes à Bucarest. Anul acesta, producția a mai fost prezentată, între
    altele, la Festival Premiers Plans d’Angers (Franța), Trieste Film Festival
    (Italia) și la Göteborg Film Festival (Suedia). Filmul este inspirat din viaţa
    regizoarei şi este concentrat în jurul unui moment în care ea decide să îşi
    petreacă vara în Kladovo, oraşul natal, înconjurată de familie. Anteriorul film al Ivanei, Soldaţii, Poveste din
    Ferentari, este ecranizarea cărţii lui Adrian Schiop. De data aceasta Ivana Mladenović revine în calitate de regizoare,
    coscenaristă şi interpretă a rolului principal.

    Ivana Mladenović: A fost dificil de
    făcut pentru că e un film care porneşte de la experienţa mea, de la lucruri
    care s-au întâmplat şi care nu au fost neapărat plăcute. Pe scurt, este vorba
    de un moment de criză care a avut loc acum doi ani, iar filmul vorbeşte şi
    despre sănătate, atât mintală cât şi corporală, despre relaţia între două ţări,
    despre o fată care a ales să plece în România şi s-a întors în Serbia, despre
    ciocniri între generaţii. Nu e simplu să faci un film despre aceste lucruri, nu
    este uşor să le pui într-un film. Pentru că discuţiile au continuat şi după
    terminarea scenariului, au continuat şi la repetiţii şi în timpul filmării. De
    asemenea, au fost şi probleme tehnice, lucruri care s-au întâmplat pentru că nu
    am lucrat cu actori profesionişti şi de aceea n-a fost întotdeauna uşor să ne
    organizăm.

    Ivana cea Groaznică este o
    poveste neconvenţională despre oameni şi locuri, despre apartenenţă şi dor,
    spusă cu umor şi tandreţe. Rolul principal e interpretat de Ivana Mladenović,
    iar din distribuţie fac parte Luka Gramić, părinţii Ivanei: Gordana Mladenović
    şi Miodrag Mladenović, fratele Kosta Mladenović, bunica Zivka Sorejević, Andrei
    Dinescu şi regretata artistă Anca Pop.

    Ivana Mladenović: Ideea n-a fost
    neapărat de a vorbi despre două culturi şi despre diferenţele dintre ele, n-am
    vrut să fac o paralelă între România şi Serbia. Pentru că acţiunea se petrece
    într-un oraş de la graniţă, într-un oraş care trăieşte din vizitele turiştilor
    români, care are un istoric comun, împreună cu oraşul românesc Turnu Severin.
    În timpul lui Ceauşescu sârbii încercau să-i ajute pe români, în timpul
    bombardamentelor din Serbia, românii au fost alături de sârbi, e o istorie din
    care se ţes şi prietenii, şi invidii, tot felul de relaţii. Dar ideea filmului
    nu este de a vorbi despre aceste diferenţe culturale. Filmul, prin personajele
    sale, include toate lucrurile astea, dar povestea este mai ales despre o fată,
    care trăieşte sau a trăit în ambele ţări.

    Scenariul
    şi regia sunt semnate de Ivana Mladenović, coscenarist este Adrian Schiop,
    regia artistică a fost realizată de Ana Szel şi Andrei Rus, imaginea – de
    Carmen Tofeni, montajul – de Patricia Chelaru şi Cătălin Cristuţiu, costumele -
    de Iulia Popescu, de scenografie au fost responsabile Radmila Simić, Rada
    Dronjak şi Gordana Mladenović, de machiaj – Iulia Popescu şi Dejana Petrucić.
    Producători sunt Ada Solomon şi Ivana Mladenović.


  • Jurnal românesc – 27.02.2020

    Jurnal românesc – 27.02.2020

    Ministrul interimar al Finanţelor, Florin Cîţu, a fost nominalizat
    de preşedintele Klaus Iohannis să formeze un nou Guvern, după ce Curtea
    Constituţională a apreciat că propunerea iniţială – Ludovic Orban – nu respectă legea fundamentală. Premierul
    desemnat a anunţat că va încerca să formeze o majoritate parlamentară şi că, în
    cel mai scurt timp, va înainta Legislativului lista Guvernului şi programul de
    guvernare. Prim-ministrul în exerciţiu, Ludovic Orban, a afirmat că desemnarea
    lui Florin Cîţu este o garanţie că buna guvernare liberală va continua, iar
    liderul USR, Dan Barna, a spus că, în măsura în care se va ajunge la învestirea
    executivului, USR îşi doreşte să participe la guvernare.

    De cealaltă parte,
    liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a spus că partidul nu va vota noul
    guvern PNL şi că este posibil să formuleze o nouă sesizare la Curtea
    Constituţională. O poziţie similară a avut şeful Pro România, Victor Ponta,
    care a declarat că PNL nu are legitimitate, o echipă, un program sau susţinere
    parlamentară. La rândul său, liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră
    că nominalizarea va conduce la adâncirea crizei politice. Pentru a fi învestit,
    executivul liberal are nevoie de 233 de voturi, dar mai ales de cvorum pentru
    ca şedinţa de plen să aibă loc.




    Galeria de artă contemporană Anca Poterașu participă cu o expoziţie
    la evenimentul New York Gallery Open 2020, organizat de ong-ul New Art Dealers
    Alliance – NADA. Intitulată O cameră doar a ei, expoziţia va fi
    inaugurată pe 28 februarie şi va fi prima deschisă de galerie în metropola
    americană. Găzduită de galeria româncei Catinca Tăbăcaru, într-o casă veche din
    cartierul Harlem, manifestarea aduce în prim-planul peisajului cultural
    newyorkez zece artiști români specializaţi în artă contemporană. Creaţiile
    acestora sunt inspirate de eseul Virginiei Woolf ce dă numele expoziţiei şi
    aduc în discuție importanța libertății artistice, mai ales în ceea ce privește
    statutul femeilor în lumea artei. NADA New York Gallery Open se defășoară între
    5 şi 8 martie și reunește peste 60 de galerii de artă, iar expoziţia O
    cameră doar a ei va putea fi vizitată până în ultima zi a manifestării.


    Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că îşi doreşte
    modificarea Constituţiei pentru a limita posibilitatea unioniştilor de a
    organiza un referendum cu tema unirii cu România, scriu portalul Deschide.md şi
    Ziarul Naţional din Chişinău. Dodon a spus că articolul 142 din Constituţia
    Republicii, ce prevede că decizia cu privire la modificarea caracterului
    suveran, independent şi unitar al statului poate fi luată în urma unui
    referendum, trebuie eliminat şi că va propune acest lucru Parlamentului după
    alegerile prezidenţiale, pe care speră să le câştige.

    Mai mult, acesta spune că
    cei care promovează ideea lichidării statului ar trebui să fie
    pedepsiţi, lucru imposibil la ora actuală, tocmai din cauza articolului
    menţionat. Mişcarea politică Unirea din Republica Moldova l-a avertizat pe Igor
    Dodon că va sesiza organismele internaţionale cu privire la ceea ce numeşte
    tentativele de negare a pluralismului politic, a pluralismului de opinie,
    a libertăţii de exprimare şi a practicii judiciare în legătură cu
    constituţionalitatea unionismului. Potrivit unui sondaj de opinie realizat
    de IMAS în septembrie 2019, peste 30% dintre cetăţenii Republicii Moldova ar
    vota pentru unirea cu România, iar trendul este de creştere.




    Directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu,
    Constantin Chiriac, a fost decorat cu Legiunea de onoare Franceză în grad de
    Cavaler. Distincţia, acordată pentru întreaga carieră şi pentru
    contribuţia nepreţuită la relaţia dintre cele două ţări, i-a fost
    înmânată de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michele Ramis. Născut la 3
    octombrie 1957, Constantin Chiriac este director general al Teatrului Naţional
    Radu Stanca din Sibiu şi preşedinte al Fundaţiei Democraţie
    prin Cultură.

    În perioada 2004-2007 a fost vicepreşedinte al Asociaţiei
    Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007. A jucat în peste 20 de
    filme, în circa 50 de spectacole, peste 20 de show-uri solo şi a susţinut
    recitaluri în peste 50 de ţări. În anul 2000 a fost decorat de preşedintele
    României cu Ordinul Naţional Pentru Merit în grad de Cavaler, iar în noiembrie
    2019 a fost numit Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în cadrul Legiunii
    de Onoare Franceze.




    Coproducţia România-Serbia Ivana cea Groaznică, regizată
    de Ivana Mladenović, a fost inclusă în trei festivaluri care au loc în perioada
    următoare. Lungmetrajul va fi prezentat la FEST Belgrade în Serbia, care se
    desfăşoară între 28 februarie şi 8 martie, la Festivalul Internațional de Film
    Documentar Copenhaga, ce va avea loc în Damenarca în perioada 18 – 29 martie,
    şi la Festivalul Internațional de Film de la Vilnius, organizat în Lituania în
    intervalul 19 martie – 2 aprilie.

    Anul acesta, producția a mai fost prezentată la
    manifestările de profil de la Angers în Franţa, Trieste în Italia, Göteborg în
    Suedia, Drvengrad în Serbia şi Tromsø în Norvegia. Ivana cea
    Groaznică a primit în 2019 premiul special al juriului secţiunii Cineasti
    del Presente din cadrul Festivalului de Film de la Locarno şi a câştigat
    trofeul Golden Pram pentru cel mai bun lungmetraj la Festivalul de Film de la
    Zagreb. În cinematografele din România, pelicula va avea premiera pe 13 martie.

  • Jurnal românesc – 28.10.2019

    Jurnal românesc – 28.10.2019

    Românii din Republica Moldova vor avea la dispoziţie 37 de secții de votare pentru alegerile prezidenţiale din România, al căror prim tur va avea loc timp de trei zile, între 8 şi 10 noiembrie. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, le-a transmis conaţionalilor din stânga Prutului un mesaj prin care îi îndeamnă să se informeze din timp unde este cea mai apropiată secție de votare. “Pentru un vot democratic și civilizat veniți din timp la votare! Utilizați în interesul timpului dumneavoastră liber această facilitate extraordinară oferită cetățenilor români din străinătate”, a afirmat diplomatul. Din cele 37 de secţii, cele mai multe – 12 vor fi amenajate în capitala Chişinău, iar două în Bălţi. Secţii de votare vor mai fi înfiinţate în Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Căuşeni, Anenii Noi, Bardar, Călăraşi, Durleşti, Străşeni, Ungheni, Soroca, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Teleneşti, Cahul, Cantemir, Leova, Cimişlia, Giurgiuleşti şi Carabetovca. Urnele se închid în fiecare zi de vot la ora locală 21.00, însă există posibilitatea prelungirii programului de vot până la ora 23 şi 59 de minute, dacă în interiorul secţiilor sau în afara acestora se mai află oameni care aşteaptă să voteze.



    A 15-a ediție a Festivalului de Film Polonez CinePOLSKA va avea loc în perioada 29 octombrie – 3 noiembrie la București. Capetele de afiş ale manifestării sunt premiera românească a celui mai recent film al regizoarei Agnieszka Holland, intitulat “Domnul Jones”, şi concertul de jazz susținut de cvintetul Wojtek Mazolewski, care include compoziţii semnate de Krzysztof Trzciński, autorul coloanei sonore pentru multe dintre filmele lui Roman Polański, între care “Copilul lui Rosemary” și “Cuțitul în apă”. Spectacolul muzical se va desfăşura pe 29 octombrie în clubul Control, iar proiecțiile de film încep pe 30 octombrie, la cinematograful Elvire Popesco şi includ șase filme poloneze produse în ultimele luni şi premiate la festivaluri internaționale, precum Sundance și Cannes. Filmele vor fi prezentate cu subtitrare în limbile română și engleză. Festivalul de Film Polonez este organizat de Institutul Polonez din București în colaborare cu Asociația Cineaștilor din Polonia.



    Cimitirul ostaşilor români din localitatea Nemţeni, în Republica Moldova, a fost redeschis cu ocazia Zilei Armatei Române, marcată la 25 octombrie. 82 de militari români şi 7 soldaţi germani sunt înmormântaţi în acest cimitir, iar unii dintre ei nu au fost identificaţi nici până astăzi. Lucrările de reabilitare au fost finanţate de autorităţile române şi de administraţia locală. Radio Chişinău transmite că, potrivit istoricilor, la Nemţeni, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-au dat lupte grele, soldate cu pierderi importante. După retragerea trupelor române la vest de Prut, în 1944, mormintele soldaţilor români din satul Nemţeni au fost distruse de unităţile militare sovietice, asemenea tuturor cimitirelor de campanie româneşti de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.



    Concertele “The Island/Insula”, susţinute în limba engleză de Ada Milea si Cvartetul Alexander Bălănescu, vor avea loc în Marea Britanie şi în Belgia, pe 30 şi 31 octombrie, în cadrul Festivalului EUROPALIA România. Spectacolele se vor desfăşura la centrul de artă Rich Mix din Londra, pe 30 octombrie, şi la Casa de Muzică din Gent, pe 31 octombrie. Proiectul “Insula” a fost conceput de Ada Milea după textul piesei de teatru scrise de Gellu Naum şi a debutat în 2006, iniţial în limba română. Succesul repurtat a îndemnat-o pe artistă să conceapă şi o versiune în limba engleză, care a fost prezentată deja la Londra, Bracknell și Oxford. România este invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului EUROPALIA, care se desfăşoară între octombrie 2019 şi februarie 2020 în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie.



    Lotul olimpic al României a obţinut două medalii de aur, patru de argint şi o medalie de bronz la cea de-a 24-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie, care s-a desfăşurat în perioada 18-26 octombrie la Piatra Neamţ. Aurul a fost câştigat de Daria-Teodora Hărăbor de la Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galaţi şi de George Cristian Ardeleanu de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti. Medaliile de argint au fost revendicate de Traian Rareş Tuş de la Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai” din Baia Mare, Teodor Ionuţ Grosu de la Colegiul Naţional “Gheorghe Vrânceanu” din Bacău, Dragoş-Andrei Sîrghi de la Colegiul Naţional “Ştefan Cel Mare” din Suceava şi de Adrian-Marian Ţiripa de la Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” din Brăila. Medalia de bronz i-a revenit Flaviei-Cristina Pascal de la Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ. Peste 120 de elevi din 21 de ţări au participat la ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie.

  • Cineaşti români în competiţii

    Cineaşti români în competiţii

    Regizorul român Cristi Puiu a fost distins recent cu Premiul Iniţiativei Central Europene 2017 pentru pelicula “Sieranevada”, la cea de a 28-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Trieste, din Italia. Trofeul a fost acordat unui autor capabil să interpreteze realitatea contemporană europeană şi dialogul între culturi şi, mai ales, pentru ironia cu care relatează realităţile României de azi, în toate operele sale, spun organizatorii. Cristi Puiu a fost invitat de onoare al Festivalului, alături de regizorul rus Vitaly Mansky. Un alt premiu a fost obţinut la Trieste de un alt român, regizorul Adrian Silişteanu, care a participat în concurs cu scurtmetrajul “Scris/nescris”.



    Filmat pe digital, pe parcursul a 42 de zile, cu un buget de 1,4 milioane de euro, Sieranevada“, este cel de-al patrulea lungmetraj al lui Cristi Puiu şi descrie o reuniune de familie. Este vorba despre un parastas de 40 de zile în care este pomenit un tată de familie, marele absent despre care de fapt se vorbeşte cel mai puţin.



    Regizorul a menţionat că ideea filmului a pornit după o experienţă personală, respectiv după ce a luat parte la parastasul tatălui său. “Nu a fost primul la care am participat, au murit şi bunicii, au mai murit oameni din viaţa mea, dar a fost prima dată când am fost depăşit de situaţie. Când li se întâmplă celorlalţi, te uiţi cu mai multă înţelegere. Când mi se întâmplă mie, nu înţeleg, efectiv”, a povestit Cristi Puiu.



    De departe unul dintre cele mai bune filme din cinematografia română, impozant prin imagine şi strălucitor prin dialoguri, “Sieranevada”a fost filmat în întregime într-un apartament, exceptând două scene exterioare. Pentru mai multă autenticitate, a fost ales un apartament dintr-un bloc din Bucureşti, în care, în realitate, anterior, locuise un bătrân ce murise de curând, pasionat de cinema, după cum au povestit urmaşii acestuia.



    Dacă “Sieranevada” are mare succes în Europa, peste ocean, în SUA, o altă româncă a intrat în cursa pentru premiile Oscar, decernate în februarie. Este vorba despre Ada Solomon – coproducător al peliculei “Toni Erdmann”, un lungmetraj regizat de germanca Maren Ade şi nominalizat la categoria “cel mai bun film străin”. Filmat aproape integral în România, “Toni Erdmann” spune povestea unui tată excentric, un profesor de muzică pensionat şi pus mereu pe glume, care hotărăşte să îi facă o vizită surpriză fiice sale, o femeie de carieră extrem de serioasă, care lucrează la un proiect important, într-o companie, în Bucureşti.