Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iași continuă să depună eforturi pentru înființarea unor filiale în Ucraina, în orașele Cernăuți, Odesa și Ismail. Rectorul instituției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a anunțat că a contactat oficialitățile locale din respectivele orașe în vederea înființării lor. El a mai spus că aceste cursuri vor fi predate în limba engleză deoarece legislația ucraineană nu permite înființarea unor astfel de programe în limba română. Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este cea mai veche instituţie de învăţământ superior din România. A fost întemeiată în jurul anului 1860 la inițiativa domnitorului căruia îi și poartă numele și este prima universitate modernă a României. Cu 15 facultăţi plus Centrul de Studii Europene (din 2001), ea se bucură de un important prestigiu la nivel naţional şi internaţional, având colaborări cu sute de universităţi din străinătate. În 2011, Universitatea Alexandru Ioan Cuza” a fost clasificată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociația Universităților Europene în prima categorie, cea a universităților de cercetare avansată și educație.
Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, până pe 21 iulie, expoziţia de xilogravură pe pânză Gesturiˮ a artistului Florin Stoiciu. Numele său este recunoscut la nivel naţional şi internaţional datorită operei vaste. În anul 2020, artistul a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler — categoria Arte Plastice, acordat de Preşedinţia României, iar în anul 2021 cu premiul Academiei Române Ion Andreescu”. Este doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi unul dintre foarte puţinii teoreticieni români din domeniu. Florin Stoiciu (n. 1965) este profesor la Facultatea de Arte de la Universitatea Ovidius din Constanţa, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România. A susţinut conferinţe şi ateliere, a publicat numeroase cărţi şi articole de specialitate, între care amintim Materialitatea în gravură, Tehnici şi maniere (2007), Tehnici şi maniere în gravură (2010), Gestul în xilogravură (2018). Lucrările sale sunt cunoscute din expoziţii personale, de grup şi colective în România şi în străinătate.
Festivalul Internațional de Folclor Întâlniri Bucovinene” ediția a XXXIV-a se va desfășura în perioada 21 — 24 iulie pe platoul central din orașul Câmpulung Moldovenesc. Activitățile desfășurate pe tot parcursul festivalului urmăresc prezentarea bogăției cultural-populare bucovinene în manifestarea ei multi-etnică, prin trecerea în revistă a formațiilor artistice participante, care prezintă cântecul, jocul, muzica, portul și obiceiurile, precum și stimularea procesului de formare a conștiinței comunității bucovinene regionale, mai ales în rândul tinerilor. Întâlniri Bucovinene”, se desfăşoară anual, începând din 1989 și ocupă astfel un loc excepţional între festivalurile folclorice internaţionale din Europa, devenind în timp, cea mai mare manifestare europeană de acest gen, la care sunt prezentate folclorul şi tradiţiile din zonă prin participarea organizatorică a patru ţări – Polonia, România, Ungaria şi Ucraina, în care trăiesc foşti locuitori ai Bucovinei şi urmaşii acestora. Acest festival constituie un factor important de influenţare pozitivă a legăturilor dintre oameni, etnii, dar şi dintre statele central şi est europene.
Expoziția “Arta Iei și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității” este deschisă la Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București. Colecţia de costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000 de obiecte din secolele 19 şi 20 şi este una dintre cele mai valoroase și complete din România. Sunt reprezentate costume specifice Olteniei, Munteniei şi Moldovei, acolo unde altiţa este elementul de identificare a cămăşii femeieşti, element înscris pe 1 decembrie 2022, de Ziua Naţională, pe Lista patrimoniului mondial al umanităţii. Totodată, meșteșugul olăritului este reprezentat în Muzeul Satului prin aproximativ 10.000 de obiecte unice din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de vedere numeric, cât și valoric din România. Expoziţia din capitala Portugaliei poate fi vizitată până la 31 august.
