Radio România Internațional

Tag: Festivalu

  • Festivalu Enescu

    Festivalu Enescu

    Tru aestu an fu ediția a XXV-a a Festivalului și s’umplură 140 di ani di la amintarea-a marilui compozitori, cari da numa a lui ti aestu evenimentu. George Enescu easti lugursitu ca nai cama importantu compozitoru a românilor, cu simfonii di inspirație populară ama și cu opera “Oedip”, ditu 1931. S’amintă tru 1881, Liveni, tru giudeţlu Botoșani, și muri Paris, tru 1955. După yinearea la puteari a comunismului, tru România, George Enescu aleapsi ta s’hibă cu şidearea xinătati.



    Prima ediție a festivalulu s’dizvărti tru 1958, la maş trei ani di la moartea al Enescu, și fu ndreaptă di colaboratorlu a lui, compozitorlu George Georgescu. Concertul tră două avyiulii di Bach, interpretatu atumţea, lli-avu atumtea ca soliști pe Yehudi Menuhin și David Oistrakh. Elevu al Enescu, marli avyiulistu Yehudi Menuhin apruke s’hibă prezidentudi tiñie a Festivalui, tru 1998, andrupănda pănu di mardzină gaereţli di recuperari di după 1989. Anămusita ipotisi u avură añi arada numi mări a muzic4llei simfonică: dirijorlu Lawrence Foster, compozitorlu și pianistul Roman Vlad, dirijorlu Cristian Mandeal, fostul director a Operăllei di Viena, Ioan Holender, ică dirijorlli Zubin Mehta și Vladimir Jurowski.



    După cădearea a comunismului, Festivalul Enescu diznău s’ţănu ditu 1991 și cathi ediție nsimnă ună creaștiri di valoare și di anami. Tru ateali ditu soni dauă dekenii, Festivalul s’dizvărti la cathi doi ani și nsimnă un eveniment cultural cari f utu amprotusa-a banăllei Bucureștiului, cathi oară, tru meslu yismăciuni.



    Ediția di estanu, a XXV-afu nsimnată di catandisea pandemică internațională, cari s’duki emu tu ti mutreaşti loarea parti pi scenă a interprețloru, emu tru prezența a publiclui. Fără di altă, ama, fu ună ediție di succes, cu multă muzică tru interpretări di mari axizeari, cu participări internaționali tru numiru mari și multu importante. Internațional easti și publiclu cari yine București, tru yismăciuni, ditu doi tru doi ani, tră s’llia parti la conţertili a Festivalui Enescu. S’feaţi ună ligătură vărtoasă anamisa di spectatori ditu tută lumea iara mecanismele cari asigură prezența la conţerte fură ndreapti ti anami și lucreadză aşi cumu lipseaşti.



    Nu easti un secretu că succeslu tutu ma nsimnat a Festivalului George Enescu s’faţi şi di itia al Mihai Constantinescu, director executiv a Festivalui tru edițiili a lui post-comuniste. Nă nviţămu să’lu videmu mintitu tru aţeali nai cama minutişuri a organizarillei și nu ñică ăñi fu ciudusearea harauua să’lu vedu, aoa şi vără trei ediții, tamamu dirijândalui parcarea a născăntoru camioani babageani mplini cu instrumente valoroase, tru ñiclu spațiu di ningă Ateneulu Român, tru inima Bucureștiului. Aprăftăsi ca tu cathi ediție ditu aţeali dit sonea a Festivalui s’aibă ună agendă tutu ma avută și ma prestigioasă. Fură ndreapti manifestări tru ma mulţă căsăbadz ali Românie, un concursu internațional și multi evenimenti di artă plastică. Ndilicatili contracti di partiţipare a născăntoru mări orchestre I a născăntoru interpreț legendari fură kivernisiti ună turlie cu anami aşi că spectatorlli putură si s’hărsească di evoluții excepționali, pi sţenili a Festivalui ditu România. Yinitorlu aduţi ună hăvaie di găilipseari, nkisinda, prota ş’prota, di la evoluțiile pandemiţi, ţi să spuni nica la scară babageană. Ama, tru idyiulu kiro, posibila rritrădzeari ditu thesea di mari borgi administrativă a directorlui executiv Mihai Constantinescu easti atea ţi poati s’nă găilipsească și să scoată tu videală seamni di ntribari tră ediția yinitoari a Festivalui.



    Avemu nădii tuţ că 2023, anlu aliştei yinitoari ediții a Festivalului Internațional George Enescu ditu România, s’hibă aţelu a turnarillei pănu di mardzină după ună pandemie ţi cabaia multu ţănu și adusi dipu multi lăeţ tu duñeauă.



    Autoru: Marius Tita

    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Festivalu Internaţional di Filmu NexT

    Festivalu Internaţional di Filmu NexT

    Trofeulu NexT 2016 s-deadi tra producţia Atel’i yii au ananghi di videala, atel’i morţa, di muzică”/ The Living Need Light, The Diad Need Music”, regizat di The Propeller Group dit Vietnam. “Un filmu a curi ritmo easti dat di alaxerli di hroma şi di fluiditatea a iholui, cari tani una ducheari niacumtinata di transpoziţie suprarealistă tru prezentulu nicunuscut ama şi existentu. Un film yiu, liric, poetic şi ahandos”, uidisit cu spusa a juriului. Agiumtu la a 10-a a lui ediţie, Festivalu Internaţional di Filmu NexT (dizvartit anamisa di 7 şi 11 di apriliu 2016 la Cinema Muzeulu a Huryeatlui şi Cinema Elvira Popescu şi tru un singir di spaţii neconvenţionale), adusi anlu aestu ditnintea a publiclui românescu nai cama nalili şi ma inovatoari scurtmetraji dit tut chiuseadzl’i a lumil’ei, aleapti dit cama di 2.000 di filmi angrapsiti. Diadun cu Massimiliano Nardulli şi Oana Ghera, criticlu Irina Trocan feati parte dit juriul di selecţie la aestă ediţie, cari aleapsi dit ateali cama di 2.000 di filme angrapsiti tru festival ndaua dit nai cama provocatoare scurtmetraje recente.





    Easti una chestiune di antrenamentu, iara io escu tru şasili an, aşi că am secretili a meali. Cadealihea, nu videm tuti ateali 2000 di filmi, na li ampărţam. Şi atumtea, dit ateali 700 di filme mutriti di cafi un, na danasim la ndaua până selecţia ti scadi di la 2000 la 200 pi cari li acatam tru moeabeti şi tru bitisita armânem la selecţia dimandată. Vrem ca la aestă ediţie competiţia s-hibă nai cama radicală nai ptanu la nivel di cinema narativ, dimi ateali nai cama ambiţioase filme s-hiba aclo. Ti atea, aoa si ndoi an’i na minduim s-avem şi nascanti secţiuni cama ti mirakea a publiclui, nascanti filme ma lişor di asociat cu cinema-ul popular, şi avum pi hiotea a kirolui Next Comedy, Next is Love. Anlu aestu adutem una secţiune noauă, Out of Space, un program di scurmetraje SF, aveam una secţiune di eseuri video, la cari ţanem multu di multu, una secţiune ma aprucheata di critică di film andicra di realizarea a unei producţii. Easti zborlu di scurtmetraje, dimi nascanti montaje di secvenţe dit filme celebre, realizate di Kurosawa, Fellini, Tarkovski, remixate şi comentate di un critic, ti atea easti una interescţie anamisa di realizare di filmu şi critică di filmu, multu interesantă. Avem şi doauă rubrit cari minduescu s-aducă pi ecrani atea ti nu para videm tru cinema-ul mainstream, minduescu ti Next is Feminist şi la LGBT, primili suntu filme ti condiţia şi problemili a mul’erlor, iara secţiunea LGBT easti ahardzita tra minorităţli sexuale.”





    Minduim tru atel’i 10 ani di NexT s-tanem yiu spiritlu libir, inventivitatea şi solidaritatea tru comunitatea cinematografică, aşi cum li nviţam di la Cristi Nemescu şi di la Andrei (Otto) Toncu. Am nadia că apraftasim şi că va s-putem s-dutem ma largu s-li siminam aesti yisteri em tru tinirl’ii cineaşti cu cari na andamusim la NexT, em şi — ica si maxus — tru publiclu NexT”, na spuni Ada Solomon, directorlu a Festivalului Internaţional di Film NexT. Proiecţiili di filmu fura completate tru perioada a festivalui di seminarii cumandusiti di numi canascuti dit lumea ali cinematografiei, concursuri şi un singir di evenimente speciale. Criticlu Ileana Bîrsan, fu un dit oaspitl’i speciali ali ediţie aniversara a Festivalui Internaţional di Film NexT.





    ”Ninti tra s-escu calisita a Festivalului, voi s-va spun că earama spectator di la prota ediţie şi niti la aestă ediţie nu u alasai nanaparti idheea tra s-escu şi spectator. Apropo di rolu a meu tru cadrul a aistei ediţii, suntu două evenimente la cari l’iau parti. Un di eale easti cu numa The Pitch, easti zborlu ti 10 proiecte di scurtmetraj cari armasira tru antritearea tra premiul di 5000 di euro. Dit juriu, nica fac parti Sebastien di Lame, director Marketing & Sales ShortsTV, specializat pi filmi di scurt metraj, şi artistul vizual Ştefan Constantinescu. Misiunea a noastră comună easti tra s-alidzem dit ateali 10 proiecte mas un. Suntu doauă rundi, tru prota rundă tuţ atel’i selecţionaţ au la dispoziţie una minuta să-şi parastiseasca proiectul tru limba engleză şi un scurt montaj dit filmili pe cari li adrara ma ninti. Noi, juriul, apufusim cari suntu ateali tinti proiecte cari armân tru antriteari, a deapoa s-tani runda a doaua, tru cari ateali 5 proiecte suntu parastisiti cama pi largu, şi noi la bagam antribări a participanţalor.”





    Formator tru diversi programe di educaţie cinematografică şi fondatorlu a filmikon, atelieri di educaţie cinematografică şi di educaţie prit cinema, Ileana Bârsan na zbura şi tra un altu evenimentu dit arada a festivalului.





    ”Easti zborlu ti una measa arucutoasa organizată unaoara cu lansarea a unui program di educaţie cinematografică, numasit CINED (European Education for Youth),, easti un program cu fonduri europeani , tru cari suntu ma mulţa parteneri dit Europa. Societatea Next, cu programlu ti lu dizvarti până tora Education a l’lmage, Asociaţia Macondo cari ari tora tru agendă programlu Filme tra liceeni, dauli sutati suntu parteneri tru aestu proiectu european ma larguriu, CINED. Iara printipalu subiectu a aistei measi arucutoasi organizată di NexT easti educaţia cinematografică.”


    Timil’iusit tru 2006 tru memoria a doi cineaşti talentaţ — regizorlu Cristian Nemescu şi sound disignerlu şi compozitorlu Andrei Toncu — Festivalu Internaţional di Film NexT u tani misiunea — atea tra sa scoata tru videala bot orighinale ş-di curayiu, ti va s-alsa tor tru yinitor tru cinemaulu contemporan.



    Armanipsearea: Tascu Lala



  • Recorduri la Festivalu Sighişoara Medievală

    Recorduri la Festivalu Sighişoara Medievală

    23-ţa ediţie a Festivalui Sighişoara Medievală, nolgica ali Românie, fu una a recordurlor, trei mondiali şi un naţional. Organizatorl’ii vrura ca tru cathi dzuua ali andamusi s-aibă un recordu, cari deapoa s-intra tru canascuta Guiness Book. Easti zborlu ti hlambura a Cavalerlor, nai ma marea hlambura adrata tru chirolu a unui festival medieval, di 25 di metri s-cama, nai ma marea apală ornamentală analtata tru un festival medieval, Apala a Titanilor, şi nai ma marli cuvrig arucutos, cu un diametru di 20 di meatri, adrat tru un festival medieval, Hrana a babgean’ilor.




    Tra “Apala a Titanilor”, ndreapta tru una pistireaua dit Titatea Medievală a Sighişoaral’ei, na zbura tamam directorlu tehnic a festivalui, Dan Gliga:



    ”Apala isis fu adrata dit cilechi, avem una lundzimi di 453 di tentimeatri, tal’itura ari 20 di tentimeatri, si lardzimea a l’ei easti di 2 tentimetri. Ari nica şi blazoanili cari va s-hiba adrati dit halcuma, dit tablă di halcuma. Pi ningă aesta, la nivelu mânerlui suntu ateali doaua capiti di lup cari armatusescu aesta apală. Apala angreaca 135 di kiladz”.




    Uidisit cu spusa a aistui, Apala a Titanilor cari va s-armâna di aoa si nclo tru goala titati medievală banată dit sud-estul ali Europa easti parti a proiectului Sighişoara Medievală – Protlu festival medieval dit România ngrapsit tru antritearea a recordurlor mondiale. Dumanică, tru dzuua dit soni ali andamusi fu surpat nica un recordu, nai ma marea masti populară – di aproapea 6 meatri analţimi ş-cama di 3 meatri lăţimi, masca a Vracilui Yitripsitor. Ea fu adrată di masturlu popular Vasile Ciocârlan, dit judeţlu Neamţu.




    Marea paradă la cari loara parti cama di 300 di cavaleri, dumniţe şi trubaduri dit România, Vrgaria şi Ungaria discl’isi Festivalu, disvartit tru 2015 sum numa “Menestreli şi Trubaduri – Tinti secoli di muzică şi teatru medieval”. Chiro di 4 dzali pi geadeili şi tru pazarli di Sighişoara s-tanura concerte, reprezentaţii di teatru şi animaţii medievale, ndreapti di 12 di parei di muzică dit România şi Ungaria, 7 ordini cavalereşti şi 11 di parei di teatru şi animaţie medievală.





    Pi ningă aminarli cu duxarlu, alumtili giuneşti, giocurli a dumniţilor şi muzica a menestrelilor, una musuteata a aistei ediţii eara farsili medievali giucate di actori a Trupal’ei Schema. Nai cama marli bateri di paln’i s-deadira la premiera a spectacolui Farsa a hârdăului( La farce di cuvier) după una apriduteari adrata di un ditru actori, Mihai Crăciun. Cathi an, festivalu medieval di Sighişoara aduti cama di 20 n’il’i di vizitatori dit vasilie şi dit xinatati.




    Textul: Andreea Bojoi


    Armanipsearea: Tascu Lala