Azi ne îndreptăm spre centrul
României, într-un oraş renumit pentru arhitectura medievală, dar şi pentru
multitudinea evenimentelor culturale care au loc aici. O săptămâna petrecută în
Braşov poate fi pe gustul oricărui turist, indiferent de preferinţe. Aici putem
face turism cultural, shopping, putem avea o vacanţă activă practicând
sporturile montane, indiferent de anotimp sau, pur şi simplu, ne putem bucura
de spectacole în aer liber.
Braşovul a fost în Evul Mediu o importantă cetate,
după care a devenit un oraş ce lega zona Balcanilor de lumea apuseană, un
important centru comercial. Monumentele istorice, care pot fi admirate şi
astăzi, farmecă turiştii, stând mărturie unor înfloritoare vremuri apuse. În
tot judeţul veţi găsi, de altfel, biserici fortificate, aşezate în mijlocul
satelor liniştite, retrase şi presărate printre coline. Cristian Macedonschi,
reprezentant al Primăriei Braşov, ne face o trecere în revistă a celor mai
importante atracţii turistice din oraş şi din împrejurimile sale. Cetatea
Teutonică de la Marienburg sau Feldioara. Tot la Feldioara avem monumentul eroilor căzuţi Michael Weiss, iar acel
monument merită vizitat. Este splendid. Avem biserici fortificate, monument
UNESCO, cum e Prejmerul sau Viscri. Viscri a ajuns renumit în toată lumea prin
vizitele pe care le face prinţul Charles aici. Avem Biserica Neagră, cel mai
fotografiat monument din România. Avem Castelul Bran, cu cei mai mulţi
vizitatori din România, peste 550.000. Cetatea Râşnovului, Cetatea Braşovului,
centrul istoric al Braşovului, Turnul Alb şi Turnul Negru, Bastionul
Ţesătorilor, Muzeul Civilizaţiei Urbane.
Muzeul
civilizaţiei urbane se află în incinta vechii cetăţi a Braşovului, într-o
clădire atestată din sec. XIII – XIV. Muzeul este dispus pe trei etaje. Veţi
vedea aici reconstituite ateliere de fotografiat, de modă, de brodat, dar şi
camere reprezentative pentru viaţa lumii burgeze de mijloc de secol XIX. Însă
monumentul laic cel mai reprezentativ din Braşov este Casa Sfatului, o clădire
care adună câteva secole de istorie. Este atestată din luna decembrie a anului
1420. Iar în jurul acesteia veţi vedea şi alte clădiri reprezentative, despre
care aflăm de la Stelian Coşuleţ, Muzeul Judeţean de Istorie din Braşov. Nu departe de Casa Sfatului, există cea mai veche clădire a Braşovului, Biserica Sf. Bartolomeu, care datează din anii 1260-1290.
Există încă dispute între istorici şi istoricii de artă cu privire la data
exactă. Tot aici, este şi Biserica Neagră. Aceasta este o biserică-hală,
reprezentativă pentru arhitectura gotică din S-E Transilvaniei. Ea rămâne şi
azi cel mai mare monument religios din România. Axa longitudinală a bisericii
are circa 92 de metri. Tot atât ar fi trebuit să prevadă şi turnurile
bisericii. Folosesc pluralul, fiindcă proiectul prevedea două turnuri. Din
raţiuni economice s-a construit doar unul, iar acela mai scurt puţin, fiindcă
în timpul construcţiei au avut loc câteva cutremure. Biserica rămâne locul în
care se păstrează importante colecţii de artă. Aş aminti mostrele de pictură
prereformiste, cum ar fi portretul Madonei cu pruncul,
de la sfârşitul domniei lui Matei Corvin, din 1480-1490.
Stephan Markus Schlandt este organist la Biserica
Neagră din Braşov. Aici se organizează festivaluri şi concerte de muzică la
orga mecanică Buchholtz. Este cea mai mare din România, iar cele 3.993 de tuburi, care ating 76 de registre, îi
răsfaţă pe iubitorii muzicii clasice. Iniţial, Biserica Neagră
se numea şi Sfânta Maria şi a fost o biserică catolică. Johannes
Honterus, umanistul sas, a schimbat apoi confesiunea saşilor. Acesta a
schimbat modelul de învăţământ, a realizat o hartă a Transilvaniei, a adus o
tipografie la Braşov de unde au ieşit cărţi teologice în limbile română,
germană şi latină. Prima perioadă de înflorire a fost în secolul al XVI-lea.
Prin meşteşugurile care s-au practicat aici şi relaţiile cu Imperiul Otoman
oraşul s-au dezvoltat. Astfel, s-a ajuns să avem aici cea mai mare colecţie de
covoare otomane din afara Turciei. A urmat incendiul oraşului din 1689. Oraşul
vechi a ars. Casele din prezent sunt ridicate sau resturate după acest an. În
multe cazuri, nu mai există decât părţi din fundamente. Biserica Neagră şi-a
primit denumirea după incendiu, deoarece zidurile i-au fost înegrite după
incendiu. Au urmat 100 de ani de renovări. Prima oară s-au refăcut bolta, apoi
tribunele, acoperişul şi s-a ajuns mai târziu şi la elementele de decor din
interior – stranele, orga.
Preotul profesor Vasile Oltean, din cadrul
Muzeului Prima Şcoală Românească, din Şcheii Brasovului,
ne vorbeşte despre una dintre cele mai apreciate tradiţii din cetatea
Braşovului: Sărbătoarea Junilor. Aceasta se organizează imediat după
sărbătorile de Paşte. Din munţi, călări, cu buzdugane în mână,
cu steaguri de luptă, îmbrăcaţi ca pe timpul dacilor, apăreau junii Braşovului.
Au conservat nişte ritualuri de tradiţie dacică uluitoare. Traversând însă
istoria, constatăm că biserica ce adăposteşte această zonă este ctitorită de mai
bine de 32 de domni şi mari boieri din Ţara Românească şi Moldova. Graţie
acestui avantaj, confirmat de cele 80 de hrisoave domneşti pe care le avem, s-a
creat aici un centru cultural, românesc, puternic, materializat prin prima
şcoală românească. Întrebarea firească, pe care şi-o pune toată lumea, este
când au avut românii prima şcoală? Ştiam, conform istoriei învăţământului, că
din veacul al XVI-lea, dar lucrurile sunt infirmate de cronica bisericii, care
spune pe înţelesul oricui:
Braşovul rămâne o destinaţie pentru iubitorii de sport şi aventură. Una
dintre cele mai importante şi recunoscute staţiuni de schi se află în imediata
apropiere: Poiana Braşov. Aici veţi găsi cele mai bune şcoli de schi şi, vara,
cele mai solicitate sunt traseele montane. Fie că sunt doar excursii de weekend
sau de o săptămână, veţi străbate poteci marcate, veţi dormi în cabane de munte
şi veţi cunoaşte îndeaproape flora şi fauna Carpaţilor. Aceste excursii se pot
achiziţiona la numeroasele firme de turism, ale căror sedii şi oferte le veţi
găsi în centrul oraşului Braşov sau online.