Radio România Internațional

Tag: Festivalul clatitelor

  • În Prejmer, la Festivalul Clătitelor

    În Prejmer, la Festivalul Clătitelor

    Ne îndreptăm azi către Prejmer, în centrul ţării,
    la doar 15 kilometri de Braşov. Pe lângă farmecul reprezentat de atmosfera
    rurală, în comună veţi găsi o biserică fortificată de secol XIII. În această
    biserică impunătoare veţi găsi şi o orgă, care în secolul XVII era vestită în
    toată Transilvania. Foarte multe activităţi din comună se desfăşoară în jurul
    acestui monument, care e şi în patrimoniul UNESCO. De altfel, în luna august,
    în biserica din cetate se desfăşoară în fiecare duminică concerte de muzică
    clasică sau de orgă.


    La Prejmer, însă, pe lângă biserica cetate s-au
    păstrat şi reţetele culinare, cel puţin la fel de vechi. Caravana Clătitelor de
    la Prejmer a devenit deja o tradiţie. Anul acesta organizatorii estimează că
    vor fi vândute între 30.000 şi 40.000 de clătite. Pe lângă umplura calsică cu
    gem sau ciocolată, turiştii vor putea gusta, de exemplu, şi clătite de sarmale
    sau zacuscă. Carnavalul săsesc organizat înainte de intrarea în Postul
    Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice, este un bun prilej de
    bucurie, dans şi voie bună, dar mai ales de a reuni comunitatea.

    Bogdan Loredan
    Marian, viceprimarul comunei Prejmer, despre Fasching, sau Festivalul
    Clătitelor, care se desfăşoară anul acesta în perioada 25-26 februarie. În acest an ediţia cu numărul XIII, Festivalul Clătitelor, Fasching,
    Prejmer, va fi aşa cum am obişnuit turiştii care vin să ne viziteze localitatea
    şi să participe la acest festival, un eveniment de înaltă ţinută. Vom avea
    elemente de noutate în acest an, alături de comercianţii care vin să expună
    produse tradiţionale şi, bineînţeles, să vândă nelipsitele clătite care sunt
    punctul de atracţie al acestui festival. Şi în acest an vom avea o caravană
    care este organizată de către tinerii din localitatea noastră. Tema principală
    a Festivalului Clătitelor, dacă ne referim la tradiţiile săseşti preluate de
    tinerii noştri, este mirele, mireasa, preotul şi babele. Va fi practic o
    abordare contemporană a nunţii tradiţionale. Vom avea concerte care se întind
    pe două zile cu artişti din zonă. Implicăm şcolile şi colegiile din zona
    noastră. Există un program cu fanfara săsească. În centrul atenţiei vor fi
    delicioasele clătite, pregătite de către comercianţi în diverse moduri, cu o
    imaginaţie nesfârşită. Şi în acest an vom avea o expoziţie gastronomică de
    excepţie, organizată chiar în mijlocul festivalului, într-un cort pus la
    dispoziţie de către autoritatea locală. Pe lângă expoziţie, vor fi şi show-uri
    culinare, care au la bază chiar fabricarea clătitelor.


    Iar pentru cei care nu au
    vizitat încă Prejmerul, Bogdan Loredan
    Marian, viceprimarul comunei, lansează o invitaţie. Localitatea
    noastră este poziţionată foarte bine şi este foarte frumoasă. Avem spaţii de
    cazare la un nivel ridicat, dar pentru toate buzunarele. Sunt foarte multe
    posibilităţi de petrecere a timpului liber: de la centru de echitaţie, la pistă
    de karting şi păstrăvării locale. Recomandăm cetatea din centrul localităţii,
    monument UNESCO. Este o cetate fortificată, cu biserică evanghelică.



    Festivalul
    Clătitelor a fost întrodus în calendarul gastronomic al României, publicat la
    finele anului 2013 de Autoritatea Naţională de Turism. Calendarul include
    câteva dintre cele mai renumite festivaluri de acest tip din România. Scopul
    acestui ghid este promovarea anumitor localităţi prin intermediul tradiţiilor
    culinare

  • Plăcintă cu brânză dulce şi stafide

    Plăcintă cu brânză dulce şi stafide

    Tradiţiile gastronomice sunt influenţate de multe ori de sărbătorile religioase, când se pregătesc mâncăruri şi preparate specifice. În urmă cu o săptămână, la Prejmer, în apropiere de Braşov a fost organizat “Festivalul clătitelor” pentru a marca o tradiţie săsească de dinaintea intrării în Poştul Paştelui, conform calendarului Bisericii Evanghelice. De la vechiul obicei de a împărţi clătite, astăzi s-a ajuns la un festival care are rolul de a promova această localitate unde se află şi o biserică fortificată ridicată şi întreţinută de comunitatea saşilor din Prejmer.



    În calendarul ortodox, la sfârşitul acestei săptămâni este Lăsata Secului, care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, adică ouă, peşte şi lactate, înainte de a începe Postul Paştelui. În Muntenia, există un obicei ca nora să prepare plăcinte cu brânză dulce şi stafide pe care le oferă apoi soacrei, pentru ca relaţia dintre cele două să rămână să spunem “due” şi în perioada Postului Paştelui.



    Plăcinta cu brânză dulce şi stafide este sugestia gastronomică pentru ediţia din această săptămână. Avem nevoie de jumătate de kg de făină, de jumătate de kg de brânză de vaci, de o cană cu lapte, de unt sau smântână, zahăr, şi zăhăr vanilat, de 100 de grame de stafide, de esenţă de rom, de puţin ulei şi de două gălbenuşuri de ou. Făina este amestecată cu drojdia, cu două, trei linguri de zahăr şi cu puţin unt sau cu 2 .. . 3 linguri de smântână şi se frământă aluatul, după care se întind două foi. Una dintre aceste foi se întinde în tava unsă cu puţin unt. Pentru umplutură, se amestecă brânza cu două gălbenuşuri, cu două linguri cu smântâna, cu 3 … 4 linguri cu zahăr, cu un plic de zahăr vanilat şi cu stafidele. Se omogenizează şi apoi se întinde peste foaia de aluat, după care deasupra se pune cealaltă foaie de aluat. Aluatul se înţeapă cu o furculiţă din loc în loc, după care se pune tava în cuptor pentru circa jumătate de oră, la foc potrivit. După ce se scoate tava din cuptor, se presară zahăr pudră peste plăcintă, se porţionează şi se serveşte caldă.

  • Plăcintă cu brânză dulce şi stafide

    Plăcintă cu brânză dulce şi stafide

    Tradiţiile gastronomice sunt influenţate de multe ori de sărbătorile religioase, când se pregătesc mâncăruri şi preparate specifice. În urmă cu o săptămână, la Prejmer, în apropiere de Braşov a fost organizat “Festivalul clătitelor” pentru a marca o tradiţie săsească de dinaintea intrării în Poştul Paştelui, conform calendarului Bisericii Evanghelice. De la vechiul obicei de a împărţi clătite, astăzi s-a ajuns la un festival care are rolul de a promova această localitate unde se află şi o biserică fortificată ridicată şi întreţinută de comunitatea saşilor din Prejmer.



    În calendarul ortodox, la sfârşitul acestei săptămâni este Lăsata Secului, care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, adică ouă, peşte şi lactate, înainte de a începe Postul Paştelui. În Muntenia, există un obicei ca nora să prepare plăcinte cu brânză dulce şi stafide pe care le oferă apoi soacrei, pentru ca relaţia dintre cele două să rămână să spunem “due” şi în perioada Postului Paştelui.



    Plăcinta cu brânză dulce şi stafide este sugestia gastronomică pentru ediţia din această săptămână. Avem nevoie de jumătate de kg de făină, de jumătate de kg de brânză de vaci, de o cană cu lapte, de unt sau smântână, zahăr, şi zăhăr vanilat, de 100 de grame de stafide, de esenţă de rom, de puţin ulei şi de două gălbenuşuri de ou. Făina este amestecată cu drojdia, cu două, trei linguri de zahăr şi cu puţin unt sau cu 2 .. . 3 linguri de smântână şi se frământă aluatul, după care se întind două foi. Una dintre aceste foi se întinde în tava unsă cu puţin unt. Pentru umplutură, se amestecă brânza cu două gălbenuşuri, cu două linguri cu smântâna, cu 3 … 4 linguri cu zahăr, cu un plic de zahăr vanilat şi cu stafidele. Se omogenizează şi apoi se întinde peste foaia de aluat, după care deasupra se pune cealaltă foaie de aluat. Aluatul se înţeapă cu o furculiţă din loc în loc, după care se pune tava în cuptor pentru circa jumătate de oră, la foc potrivit. După ce se scoate tava din cuptor, se presară zahăr pudră peste plăcintă, se porţionează şi se serveşte caldă.