Tag: Festivalul de Film de la Cannes

  • Emanuel Pârvu, premiat la Cannes

    Emanuel Pârvu, premiat la Cannes

    Filmul românesc „Trei kilometri până la capătul lumii”, selectat în competiţia oficială pentru Palm D’or la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, a câştigat Queer Palm, un premiu alternativ acordat în fiecare an unui lungmetraj care abordează „personaje sau tematică LGBTQ”. De la înfiinţarea sa, în 2010, Cannes Film Festival Queer Palm a recompensat filme memorabile care reflectă diversitatea.

    Premiul i-a fost înmânat regizorului Emanuel Pârvu de către cineastul Lukas Dhont care a citit şi motivaţia juriului: „O descompunere dură şi preţioasă a unui sistem al violenţei. Perspectiva sa dezvăluie încet lumea patriarhală în care au crescut personajele noastre în care spaţiul de a exista pe deplin este făcut imposibil de structurile ideilor adânc înrădăcinate. În acest film hipnotizant, oamenii par să fie ţinuţi de sfori care îi îndepărtează de lumină, până când unii dintre ei încep să se elibereze”. Alături de regizorul Emanuel Pârvu, au pășit pe covorul roșu actorii Bogdan Dumitrache, Valeriu Andriuță, Ciprian Chiujdea și Ingrid Micu-Berescu.

    Premiera românească a filmului “Trei kilometri până la capătul lumii” va avea loc la TIFF Festivalul Internațional de Film Transilvania (14-24 iunie, Cluj-Napoca). “Trei kilometri până la capătul lumii” încheie trilogia începută cu “Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor” (2 premii la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2018, pentru cel mai bun regizor și cel mai bun actor principal-Șerban Pavlu), debutul în lungmetraj al lui Emanuel Pârvu, și continuată cu filmul “Marocco” (selectat la Festivalul de la San Sebastian 2021).

    Emanuel Pârvu: ”Totuși n-aș putea spune că este o încheiere definitivă, în sensul că nu mă voi apropia vreodată de acest subiect. Din punctul meu de vedere, este un cerc se încheie odată cu această ultimă dezbatere, dar cred că discuția pe care o lansez poate continua la nesfârșit. Iubirea dintre copii și părinți, cea mai puternică formă de iubire din punctul meu de vedere, râmâne un teritoriu de explorat la nesfârșit. Totuși, nu-mi dau seama dacă ceea ce aș putea face în viitor pe tema respectivă s-ar potrivi cu filmele pe care le-am făcut până acum. Pot să spun că m-am luptat foarte tare cu subiectele astea, mi-au plăcut foarte mult. Evident că preocupările mele vor rămâne tot în zona asta, mă preocupă legăturile dintre oameni, asta vor dezbate filmele mele, dar căutând alte modalități. Această legătură copil- părinte n-a fost un subiect simplu, a fost un subiect care m-a consumat foarte mult, care m-a ținut treaz nopțile, care mi-a chinuit viața interioară. De aceea, după această trilogie e foarte binevenită o pauză. Cred că și perioadele acestea își au rostul lor, nu ne putem consuma continuu. “

    Emanuel Pârvu a regizat numeroase piese de teatru înainte de a trece la film, piesa lui de debut, “Sector S” primind o nominalizare la Premiile UNITER. Este și un foarte talentat actor, interpretând memorabil roluri în filme ca “Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu), “Portretul luptătorului la tinerețe” (regia Constantin Popescu), “Aniversarea” (regia Dan Chișu), “Miracolul” (regia Bogdan Apetri), Familiar (Călin Peter Netzer). Tema sa de doctorat este dedicată structurilor dramaturgice și de câțiva ani Emanuel Pârvu predă la Facultatea de Arte a Universității Ovidius din Constanța.

    Emanuel Pârvu: ”Niciodată nu fac două proiecte în paralel, nu pot să mă concentrez la un rol și să am un proiect de regie în același timp. Știu că există colegi de-ai mei care pot face asta, dar mie nu-mi iese, îmi place să mă focusez pe un singur lucru și să mă dedic total acelui proiect.

    De asemenea, țin foarte mult și la activitatea mea pedagogică. Împreună cu actorul Adrian Titieni și cu Daniela Vitcu, decanul Facultății de Arte a Universității Ovidius din Constanța, am creat primul și singurul masterat de actorie de film din România. Mi se pare foarte important că acest masterat a luat naștere în cadrul unei universități de stat, țin foarte mult la ce se întâmplă acolo și la întâlnirile cu studenții. Poate și pentru că am un copil de paisprezece ani, mă interesează foarte tare generațiile care urmează.

    Pentru că ar trebui să ne amintim, în ultimii douăzeci de ani, din România doar sportul și filmul au avut parte de succes internațional. Simona Halep, Cristina Neagu, David Popovici și regizorii de film au cunoscut succesul internațional la cel mai înalt nivel, de vârf. De aceea îmi și propun să investesc în activitatea mea pedagogică, pentru că mă interesează ce se întâmplă cu viitorul țării. Mă interesează foarte tare felul în care vor evolua tinerii, îmi doresc să nu fim considerați niște cetățeni de mâna a doua, folosiți doar la cules căpșuni sau sparanghel.

    Eu, personal, am o mare doză de mândrie că sunt român și mă interesează viitorul țării și ce se întâmplă cu sistemul de educație. Cred că poate fi construi mult bine prin oameni, cred că în felul acesta ne putem dezvolta ca societate.”

    Filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” este produs de Asociația FAMArt. Scenariul este semnat de Emanuel Pârvu și Miruna Berescu, imaginea de Silviu Stavilă, montajul de Mircea Olteanu, iar scenografia și costumele sunt realizate de Bogdan Ionescu.

  • „Almanah Cinema. Șase filme scurte” , din 1 iulie pe marile ecrane

    „Almanah Cinema. Șase filme scurte” , din 1 iulie pe marile ecrane

    Șase dintre cele mai apreciate scurtmetraje recente ale cineastului Radu Jude vor fi lansate pe 1 iulie pe marile ecrane din România sub titlul Almanah Cinema. Șase filme scurte”.



    Așa cum un scriitor poate publica un volum de povestiri sau de poezii, așa ar trebui să poată și un regizor de film să își adune filmele scurte și să le ofere publicului într-un volum”, spune Radu Jude despre proiectul lansat de microMULTILATERAL. Este ceea ce facem cu acest Almanah cu 6 filme. Din șase, sper ca măcar unul sau două să fie pe placul spectatorilor”, adaugă regizorul.



    Filmele reunite în proiect sunt Caricaturana”, Potemkiniștii”, Amintiri de pe Frontul de Est”, Cele două execuții ale Mareșalului”, A pedepsi, a supraveghea” și Plastic semiotic”. Aceste scurtmetraje au fost selectate la cele mai importante festivaluri internaționale — Veneția, Locarno, Berlin, respectiv Cannes — Quinzaine des Réalisateurs.



    Din distribuțiile acestor producții fac parte Alexandru Dabija, Cristina Drăghici, Șerban Pavlu și Ilinca Manolache. Imaginea este semnată de Marius Panduru, iar în filme mai apar imagini de Honoré Daumier, Costică Acsinte, Eduard Tissé și Ioan Nicolau. Montajul a fost realizat de Cătălin Cristuțiu, iar de sunet s-au ocupat Titi Fleancu, Dana Bunescu și Marius Leftărache. Producător este Ada Solomon.



    Caricaturana”, în care sunt puse în scenă caricaturile lui Daumier, după o idee de S.M. Eisenstein, a fost selectat în competiţia Pardi di Domani Corti d’Autore la Festivalul de Film de la Locarno 2021.



    Potemkiniștii” va avea premiera mondială luna aceasta la a 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în programul Quinzaine des Réalisateurs. Este o comedie despre artă, istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo ca o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark Rappaport”. Filmul pornește de la faptul că în 1905, marinarii de pe Crucișătorul Potemkin au primit azil politic în România – un gest de sfidare la adresa Rusiei”, spune cineastul.



    Amintiri de pe Frontul de Est”, realizat împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, a fost inclus în competiţia de scurtmetraje a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2022.

  • Scurtmetraj românesc, premiat la Cannes

    Scurtmetraj românesc, premiat la Cannes

    Scurtmetrajul românesc Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste, regizat de Carina-Gabriela Daşoveanu, studentă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti, a obţinut joi premiul al treilea în secţiunea Cinefondation a Festivalului de Film de la Cannes, potrivit paginii oficiale a evenimentului.



    Premiul întâi a revenit peliculei LEnfant Salamandre (The Salamander Child), în regia lui Théo Degen, de la INSAS, Belgia. Scurtmetrajul Cicada, realizat de Yoon Daewoen, de la Universitatea Naţională de Arte din Coreea de Sud, a fost recompensat cu premiul al doilea. Premiul al treilea a fost acordat ex-aequo filmelor Prin oraş circulă scurte poveşti de dragoste, regizat de Carina-Gabriela Daşoveanu, şi Cantareira, în regia lui Rodrigo Ribeyro, de la Academia Internaţională de Cinema din Brazilia.



    În secţiunea Cinefondation, ajunsă la cea de-a 24-a ediţie, au concurat 17 filme realizate de studenţi ai unor şcoli de film, selectate din 1.835 de propuneri provenind de la 490 de şcoli de film din toată lumea. Festivalul de la Cannes alocă granturi de 15.000 de euro pentru premiul întâi, 11.250 de euro pentru premiul al doilea şi 7.500 de euro pentru cel de-al treilea premiu. Cea de-a 74-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 6-17 iulie.



    Filmul regizat de Carina-Gabriela Daşoveanu spune povestea lui Lili, o taximetristă în vârstă de 36 de ani, care încearcă să-şi salveze căsnicia cu Dani, un pescar amator. Din distribuţie fac parte Ilinca Hărnuţ, Andi Vasluianu, Cătălina Mihai, Ion Arcudeanu, Alina Florescu, Andrei Ivan.




  • Jurnal românesc – 05.07.2021

    Jurnal românesc – 05.07.2021


    Persoanele care sosesc din România pot intra în Bulgaria doar cu paşaportul sau cartea de identitate, transmite ministerul român de Externe. Noile măsuri sunt în vigoare până la 31 iulie şi au fost introduse ca urmare a instituirii de către Sofia a unui sistem de clasificare a statelor de provenienţă pe mai multe zone în funcţie de gradul de răspândire a COVID-19, România fiind inclusă într-o categorie specială. În cazul cetăţenilor români care sosesc în Bulgaria din alte țări decât România, aceştia trebuie să prezinte un certificat digital UE valid care să ateste vaccinarea, vindecarea sau un rezultat negativ al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore. Informaţii cu privire la clasificarea statelor pe zone, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească oamenii care sosesc în Bulgaria din acele state, precum şi eventuale excepţii se găsesc pe site-ul mae.ro sau pe pagina de internet a Ministerului bulgar al Sănătăţii. Români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei la Sofia 0035 929 73 35 10, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice 0035 987 944 07 58.



    Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, s-a deplasat într-o vizită de lucru în departamentul Pas-de-Calais, din nordul Franţei, în cadrul căreia s-a întâlnit cu reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale franceze. Discuţiile au abordat situaţia tranzitului în regiune al transportatorilor români de persoane şi mărfuri, migraţia, securitatea şi afacerile interne în contextul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Delegaţia a vizitat capitala regiunii, Arras, oraşul Calais, Portul Calais şi zona de parcări pentru transportatorii rutieri. Luca Niculescu a discutat cu reprezentanţii regionali despre securizarea rutelor pentru transportatori şi a parcărilor pentru tiruri, identificarea de soluţii pentru întărirea prevenţiei şi pentru consolidarea siguranţei transportatorilor. Diplomatul român a vizitat şi o parcare securizată din regiune şi a stat de vorbă cu mai mulţi şoferi de tir români despre condiţiile de trafic şi parcare. Demersul şefului reprezentanţei diplomatice a României la Paris are loc pe fondul atacurilor violente ale bandelor de hoţi din Franţa care sustrag mărfuri din tirurile parcate. Recent, două astfel de atacuri s-au soldat cu moartea unui şofer român şi cu rănirea gravă a altuia. Problema a fost abordată şi la Bruxelles, unde comisarul european însărcinat cu Transporturile, Adina Vălean, a spus că, la nivelul UE, lipsesc în jur de 100.000 de locuri unde şoferii pot parca în siguranţă peste noapte şi că autorităţile europene fac toate eforturile pentru a dezvolta rapid parcări sigure pentru aceştia.



    Un concert-conferință, desfășurat în cadrul proiectului “Enescu pe înțelesul tuturor”, va avea loc la 6 iulie, pe scena Teatrului Institutului Francez din Madrid, cu ocazia aniversării a 140 de ani de la nașterea marelui compozitor. Cu acest prilej va fi prezentată o expoziție dedicată vieții și activității lui George Enescu, realizată de Muzeul Național “George Enescu”, ce conține imagini, fotografii și texte privind viața și opera compozitorului, referințe despre legăturile sale muzicale cu spațiul iberic şi relația de strânsă prietenie cu violoncelistul, compozitorul și dirijorul spaniol spaniol Pablo Casals. Evenimentele sunt organizate de reprezentanţa la Madrid a Institutului Cultural Român, în colaborare cu Muzeul Național “George Enescu” din București. Potrivit ICR Madrid, concertul-conferință “Enescu pe înțelesul tuturor” va fi susținut, în limba franceză și spaniolă, de baritonul Ștefan Ignat, solist al Operei Naționale din București, acompaniat la pian de profesorul Remus Manoleanu, conferenţiar universitar doctor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Expoziția dedicată vieții și activității lui George Enescu reuneşte 24 de panouri foto documentare și va rămâne deschisă publicului până pe 15 iulie.



    Patru producții cinematografice reprezintă România la a 74-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, care va avea loc în perioada 6-17 iulie. În secţiunea Quinzaine des Réalisateurs, dedicată “noilor voci”, participă scurtmetrajul “When Night meets Dawn”, regizat de Andreea Cristina Borțun, care va fi difuzat în premieră mondială cu această ocazie şi pelicula “Intregalde”, de Radu Muntean. În secţiunea Cinéfondation, creată în 1998 şi dedicată susținerii proiecțiilor de film ale regizorilor și producătorilor tineri, va fi prezentat scurtmetrajul “Prin oraș circulă scurte povești de dragoste”, regizat de Carina Dașoveanu. Secţiunea Semaine de la Critique, consacrată descoperirii de noi tinere talente şi al cărei președinte este anul acesta regizorul Cristian Mungiu, prezintă 10 scurtmetraje și 10 lungmetraje, între care scurtmetrajul “Interfon 15”, în regia lui Andrei Epure. Prezenţa românească la Festivalul de Film de la Cannes este sprijinită de Ambasada ţării noastre în Hexagon şi de ICR Paris.

  • Pauza Mare 09.06.2021

    Pauza Mare 09.06.2021

    Ne întâlnim cu regizoarea româno-belgiană Teodora Ana Mihai, selecţionată în prestigioasa secţiune «Un Certain Regard» a Festivalului de film de la Cannes și cu Vanina Vignal, director artistic al festivalului de film documentar dedicat drepturilor omului One World România, care se desfășoară în perioada 11-20 iunie la cinema Elvire Popescu, iar timp de o săptămână, 21-27 iunie, online.




  • Jurnal românesc – 09.06.2021

    Jurnal românesc – 09.06.2021

    Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a aprobat creşterea de la 139 la 146 a numărului secţiilor de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate. Astfel, pentru scrutinul din 11 iulie s-a renunţat la secţia din Oradea, România, va fi deschisă o singură secţie în loc de două în Atena, în Grecia, dar vor fi înfiinţate câte alte trei secţii în Germania şi Marea Britanie, alte două în Franţa şi încă una în Italia. De asemenea, vor fi organizate mai multe secţii pe teritoriul Rusiei, în regiunea capitalei Moscova. Radio Chişinău transmite că secretarul general al ministerului de externe moldovean, Eugeniu Revenko, care coordonează deschiderea secţiilor de votare în străinătate, a declarat că ar mai fi necesare amenajarea altor câteva secţii la Londra, în nordul Italiei şi la Paris.De altfel, MAE moldovean a propus deschiderea a peste 190 de secţii în afara graniţelor, insă Comisia Electorală Centrală a aprobat cheltuieli suficiente pentru înfiinţarea a maximum 150.


    La 5 iunie, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a aprobat deschiderea a 139 de secţii de votare în străinătate la alegerile legislative anticipate din 11 iulie, număr identic cu cel de la scrutinul prezidenţial din 2020. Hotărârea a stârnit indignarea preşedintelui statului, Maia Sandu, şi a partidelor pro-europene, care au contestat-o la Curtea de Apel. Instanţa a anunţat că va examina toate sesizările pe 10 iunie.



    Toţi cetăţenii Republicii Moldova, posesori de paşapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei, transmite Ambasada României la Chişinău, care a arătat că de la 1 iunie cadrul legislativ privind măsura carantinei, aplicabilă cetăţenilor străini care sosesc în România, a fost modificat. Regula generală prevede că pentru străinii care sosesc în România, indiferent că vin din zone verzi, galbene sau roşii, inclusiv din Republica Moldova, se instituie măsura carantinei pentru o perioadă de 14 zile. Sunt scutite de la carantină persoanele care fac dovada vaccinării, precum şi cele care au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile. Reprezentanţa diplomatică mai precizează că cetăţenii români care revin în ţară din străinătate şi au petrecut ultimele 2 săptămâni într-o zonă verde, inclusiv în Republica Moldova, nu sunt plasaţi în carantină şi nu trebuie să facă dovada vaccinării sau încadrării în excepţiile prevăzute de legislaţie.



    Regizorul Radu Jude, proaspăt câştigător al Ursului de Aur la Berlinale 2021, va fi invitat de onoare la o ediție specială a Festivalului Internațional de Film Documentar de la Florența, care va avea loc în perioada 15-18 iunie. Manifestarea prezintă o selecție de 18 filme documentare împărțite în patru secțiuni: “Romania Facing the Past: il cinema di Radu Jude” — secțiune coordonată de Roberto Manassero și realizată în colaborare cu Accademia di Romania in Roma, “Diamonds are Forever”, filme din arhiva Festival dei Popoli — secțiune coordonată de Daniele Dottorini, “Doc Explorer”, secțiunea experimentală a Festivalului și “Lo splendore della vita: il cinema di Tizza Covi e Rainer Frimmel” — secțiune coordonată de Daniela Persico în colaborare cu Forumul Cultural Austriac din Roma. Secțiunea dedicată lui Radu Jude reprezintă un omagiu adus regizorului român şi reuneşte peliculele “Aferim!”, “Țara moartă”, “Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari”, “Cele două execuții ale Mareșalului”, “Ieșirea trenurilor din gară” și “Tipografic Majuscul “. Prezența regizorului român se va încheia cu un masterclass susținut pe 17 iunie la cinematograful “La Compagnia” din Florența.



    Lungmetrajul “Întregalde”, regizat de Radu Muntean, şi scurtmetrajul “When Night Meets Dawn”, de Andreea Cristina Borţun, se numără printre producţiile cinematografice selectate în acest an în secţiunea necompetitivă “Quinzaine des Réalisateurs” – Cele două săptămâni ale regizorilor, care are loc între 6 şi 17 iulie în paralel cu Festivalului de Film de la Cannes. Secţiunea a ajuns la a 53-a ediţie, iar selecţia a fost anunţată de directorul artistic al acesteia, Paolo Moretti. “Întregalde” este al 7-lea lungmetraj semnat de Radu Muntean, iar regizorul se află la a doua participare în această secţiune, după ce în 2008 a fost selectat cu filmul “Boogie”. “When Night Meets Dawn” este al 4-lea scurtmetraj al Andreei Cristina Borțun şi va fi prezentat în premiera mondială. Selecţia “Cele două săptămâni ale regizorilor” a fost înfiinţată în 1969 şi este o platformă pentru filmele de artă dedicată noilor voci ale cinematografiei. La finalul acesteia, filmele din selecţie vor fi prezentate la festivaluri de profil de la Paris, Marsilia şi Bruxelles.






  • ”Contraindicaţii”, de Lucia Chicoş, selectat în secţiunea Cinefondation- Cannes

    ”Contraindicaţii”, de Lucia Chicoş, selectat în secţiunea Cinefondation- Cannes

    Scurtmetrajul românesc Contraindicaţii, în regia Luciei Chicoş, a fost selectat în secţiunea Cinefondation a Festivalului de Film de la Cannes, au anunţat joi organizatorii evenimentului. După Selecţia Oficială, Marche du Film şi titlurile din secţiunea de scurtmetraje, organizatorii Festivalului de la Cannes au dezvăluit joi şi selecţia ediţiei din 2020 a secţiunii Cinefondation.

    Cinefondation, secțiune care prezintă filme scurte produse de studenţi de la universităţi cu profil cinematografic din lumea întreagă, a reprezentat, din 1998, o adevărată pepinieră pentru generaţii de cineaşti talentaţi, precum Emmanuelle Bercot, Deniz Gamze Erguven, Kornel Mundruczo, Cătălin Mitulescu, Corneliu Porumboiu, Asif Kapadia, Dani Rosenberg şi Nadav Lapid.

    La cea de-a 23-a ediţie, comitetul de selecţie din acest an, condus de Dimitra Karya, a ales 17 filme (13 pelicule narative şi patru animaţii), regizate de 11 bărbaţi şi opt femei, selectate din 1.952 de creaţii propuse de studenţi ai unor universităţi cinematografice. România va fi reprezentată de scurtmetrajul ‘Contraindicaţii’, de Lucia Chicoş, studentă la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I.L. Caragiale’. Pelicula are o durată de 19 minute.

    Celelalte ţări reprezentate în acest an în secţiunea Cinefondation sunt Israel, Marea Britanie, Argentina, Ungaria, India, Elveţia, Statele Unite, Coreea de Sud, Franţa, Polonia, Portugalia, Germania şi Slovenia. Proiecţiile acestor filme, care vor culmina cu atribuirea premiilor decernate de juriul secţiunii Cinefondation, vor avea loc în toamna acestui an la Palais des festivals din Cannes. Data ceremoniei de premiere şi numele membrilor juriului vor fi anunţate în perioada următoare. Ediţia din acest an este dedicată lui David Kessler (1959-2020), care a sprijinit şi preţuit secţiunea Cinefondation.

    sursa: agerpres

  • Filme românești la Cannes

    Filme românești la Cannes

    Două filme românești au premiera mondială în
    cadrul celei de-a 72-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes (14-25 mai).
    La Gomera, în regia lui Corneliu Porumboiu, a fost inclus în
    competiția oficială, iar scurtmetrajul Ultimul Drum Spre Mare, în regia lui
    Adi Voicu, va fi proiectat în cadrul secțiunii Semaine de la Critique.


    Filmul La Gomera, al cincilea lungmetraj de
    ficţiune al lui Corneliu Porumboiu, a fost filmat în România, Spania şi
    Singapore, în 2018, iar din distribuţie fac parte Vlad Ivanov, Catrinel Menghia,
    Rodica Lazăr, Sabin Tambrea, Agustí Villaronga, Cristóbal Pinto şi Antonio
    Buíl. Cristi, un poliţist român corupt, implicat într-o afacere de 30 de
    milioane de euro cu mafia, ajunge pe insula La Gomera, în Spania, pentru a
    învăţa El Silbo, un limbaj fluierat folosit de localnici. Limbajul codat îl va
    ajuta să îl elibereze pe Zsolt, un traficant aflat în arest la Bucureşti, şi
    singurul din bandă care ştie unde sunt ascunşi banii.

    Corneliu Porumboiu ne
    spune cum a ajuns la povestea respectivă și cum a documentat-o. :”Eram în Franța și am văzut un reportaj tv
    despre insulă şi despre limbaj. Asta se
    întâmpla acum zece ani, când terminasem Poliţist, adjectiv. Documentarul mi-a
    rămas în minte, am început să citesc despre limbajul fluierat şi când am început
    să mă gândesc la film l-am văzut în zona de thriller policier. Am scris mai
    multe variante până acum patru ani când m-am apucat din nou de film și am
    lucrat constant ca, până la urmă, să-l duc în zona film noir. Realizarea
    acestui film a presupus o documentare destul de serioasă. M-am documentat mai
    întâi folosind internetul, am ajuns şi pe insulă ca să-mi dau seama despre ce
    este vorba de fapt.


    Pentru că sunt lucruri pe care nu e suficient să le citeşti,
    trebuie să ajungi să le vezi ca să-ţi dai seama despre ce este vorba. Pe La
    Gomera am fost de trei sau patru ori și am stat câte o săptămână. În plus,
    pentru că limbajul este protejat şi se învaţă în şcolile din insulă ca materie
    obligatorie, am lucrat tot timpul cu un profesor, şeful catedrei de El Silbo de
    pe insulă, care a venit în România şi a făcut lecţii cu actorii din film. Așa
    că am avut această oportunitate de a discuta cu cineva specializat.

    Corneliu Porumboiu consideră că La Gomera,
    film care concurează la Cannes cu pelicule semnate de Pedro Almodovar, Jim
    Jarmusch, Quentin Tarantino, Ken Loach, vine ca o continuare firească a
    preocupărilor sale de cineast. ”Tematic, filmul are legătură cu două dintre filmele mele anterioare, A
    fost sau n-a fost? şi Poliţist, adjectiv, două filme care au în centru limbajul.
    În A fost sau n-a fost? o întreagă comunitate încerca să definească un
    concept, cel de revoluţie, și să înțeleagă ce a trăit, iar Poliţist, adjectiv
    este tot un film despre limbaj, limbaj birocratic, limbaj politic, astfel că
    filmul acesta a venit ca o continuare firească, ca un soi de căutare. Cred că
    toate filmele mele tratează comunicarea, este o temă recurentă în filmele mele.





    Ultimul drum spre mare
    – selecționat în Semaine de la Critique, secțiune care se concentrează pe
    descoperirea de noi talente în cinema – este al doilea film de scurtmetraj
    ficțiune din cariera regizorului Adi Voicu, după Ceața, premiat la Angers si
    la Sankt Petersburg. Actiunea filmului
    se petrece într-un compartiment al unui tren care merge spre litoral. Cei șase
    pasageri fac conversație, dar la un moment dat o suspiciune face ca lucrurile
    sa scape de sub control. Înainte de a trece la ficțiune, Adi Voicu a regizat
    sau coregizat filme documentare (Români în Ucraina, Victoria, Metrobranding. O
    poveste de dragoste între oameni și obiecte, Chipurile Deltei), însă a declarat
    că nu va rămâne la filmul documentar și că nu contează forma în care spui o
    poveste.

    Adi Voicu. ”Filmul de ficțiune este tot
    cinema, iar dacă unele povești merg ca
    documentar, altele se pretează mai bine la ficțiune. Cred că din acest motiv a
    și apărut ficțiunea, din nevoia de a spune niște povești pe care nu le poți
    spune apelând la documentar. Ca să dau un exemplu, nu poți să intri într-o dubă
    a jandarmeriei și să filmezi, de exemplu, drumul spre secția de poliție. Nu te
    lasă nici legea. Așa că dacă vrei să arăți o secvență de genul ăsta trebuie să
    recurgi la ficțiune.

    Distribuția
    scurtmetrajului Ultimul drum spre mare este alcătuită (în ordinea apariției) din
    cunoscuta poetă Angela Marcovici (Marinescu), Ana Ciontea, Cristina Juncu,
    Silviu Debu, actorul turc Salih Yildirim, Alina Vior. Înainte de premiera de la Cannes,actrița Ana
    Ciontea ne-a vorbit despre colaborarea sa cu regizorul Adi Voicu. Track:”Mă bucur foarte mult că
    filmul a fost selecționat la Cannes şi îl felicit pe Adi Voicu,
    am crezut în filmul lui de la început. A fost o experiență foarte plăcută să
    joc în Ultimul drum spre mare, m-a cucerit imediat scenariul, desi pe parcurs
    Adi a făcut multe modificări. Tot de la început m-a cucerit și atenția lui Adi
    pentru detalii. Și repetițiile m-au convins că va fi un film foarte bun. Și,
    foarte important, m-a ajutat mult că Adi Voicu ne-a dat nouă, actorilor,
    încredere. Asta m-a mișcat și ajutat foarte mult.

  • “Albastru şi roşu, în proporţii egale”,  regia Georgiana Moldoveanu

    “Albastru şi roşu, în proporţii egale”, regia Georgiana Moldoveanu

    Scurtmetrajul Albastru şi roşu,
    în proporţii egale
    este singurul film românesc selectat într-o secţiune
    competitivă a Festivalul de Film de la Cannes, ajuns la cea de-a 71-a ediţie
    (8-19 mai). Regizat de Georgiana Moldoveanu şi produs de Universitatea
    Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale din Bucureşti,
    scurtmetrajul Albastru şi roşu, în proporţii egale a fost selectat în
    secţiunea Cinéfondation a Festivalului de la Cannes, dedicată exclusiv
    tinerelor talente. Anul acesta, organizatorii au selectat în secţiunea
    respectivă 17 filme alese dintre cele peste 2.400 de propuneri primite de la
    şcolile de cinematografie din lumea întreagă. Paisprezece ţări de pe patru
    continente vor fi reprezentate, iar 12 dintre cei 22 de regizori selectaţi în
    această secţiune sunt femei. Georgiana Moldoveanu a absolvit cursurile Universității
    Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L Caragiale şi s-a făcut deja
    remarcată în peisajul cinematografic românesc cu pelicula Ferestre, premiată
    la festivalul CineMAiubit.


    Am vorbit cu Georgiana despre pasiunea pentru film,
    despre cum se transformă o poveste în cinema şi despre noul ei scurtmetraj,
    prezentat în premieră la Festivalul de Film de la Cannes.:
    Eu am crescut ascultând discuri cu poveşti şi în perioada aceea, în
    care nu-ţi pui probleme şi întrebări despre ce urmează să faci, îmi doream
    foarte mult să fiu vocea povestitorului, o voce pe care nu o vezi, dar care te
    conduce prin poveste. Şi încă îmi mai doresc asta, aşa că o să mă mai încumet
    să mai spun o poveste. Iar când spun mă încumet, mă refer şi la aspectul
    financiar. Un aspect important în cazul unui film, pe care trebuie să-l iei în
    calcul, ca regizor. Revenind la Albastru şi roşu, în proporţii egale, termenul poveste este chiar potrivit. Mă
    refer la faptul că în Albastru şi roşu, în proporţii egale sunt indicii,
    elemente clare că te afli într-o poveste chiar din prima secvenţă. Şi eu am
    fost interesată să fac un film care să aibă poată fi asociat cu o poveste, şi
    aici mă refer mai ales la faptul că personajele din povestea mea se află într-o
    confruntare şi că unele dintre ele pot fi catalogate drept negative. Către
    final însă lucrurile se schimbă, dar finalul filmului meu rămâne unul deschis.
    Eu cred însă că binele triumfă, iar acest final pozitiv se întâmplă şi cu
    contribuţia spectatorului.


    Albastru și roșu în proporții
    egale
    este povestea Anei care aniversează un an de relație cu Ștefan. Altfel
    de relație, altfel de aniversare și un cadou neobișnuit. Ana este de acord să
    fie mamă-purtătoare a copilului pe care Ștefan și soția lui nu-l pot avea. Mult
    prea târziu, Ștefan își dă seama că, de fapt, își dorește altceva. O poveste
    inspirată din realitate pe care Georgiana a ales-o să o transforme în film: Voi povesti pe scurt un moment pe
    care l-am trăit cu o prietenă. O prietenă care timp de câţiva ani a încercat
    tot ce se poate încerca pentru a avea un copil, de la cele mai banale analize
    până la teste genetice. Şi împreună am trăit acest moment foarte puternic care
    pentru mine a devenit şi mai puternic în timp. Prietena mea trebuia să ajungă
    la spitalul care se ocupa de pregătirea ei pentru fertilizarea in vitro. Era
    seara târziu, oraşul era destul de liber şi ne-am oprit pentru cîteva secunde
    într-o intersecţie, câteva secunde care mi-au părut imense. Ne găseam pe o
    stradă în apropierea spitalului şi, deşi prietena mea fusese de multe ori
    acolo, pur şi simplu nu mai reuşea să mai găsească drumul. Nu-mi amintesc ca ea
    să-mi fi spus prea multe atunci, dar i-am surprins o privire pe care nu i-o
    văzusem. O privire care aduna tot ce simţea. Şi asta pentru că se făcea ora la
    care trebuia să ajungă la procedură, iar noi continuam să stăm în mijlocul
    intersecţiei, neştiind încotro s-o luăm.

    Selecţia
    la Cannes a fost o surpriză pentru Georgiana: Nu mă aşteptam la asta şi m-a bucurat
    foarte mult, sigur că o selecţie, şi mai ales una la Cannes, te bucură foarte
    mult. Dar un regizor nu face film cu gândul la selecţii. selecţionat. Este un
    demers puţin mai egoist, în primul rând te gândeşti la povestea pe care o spui,
    nu trăieşti cu gândul la festivaluri. Asta îţi propui în primul rând, ca povestea
    să ajungă la spectator şi să fie cît mai aproape de ce ţi-ai dorit tu.
    Miruna Blidariu, Bogdan
    Albulescu, Florentina Țilea și Mihaela Popa sunt actorii pe care îi putem vedea
    în scurtmetrajul Albastru şi roşu, în proporţii egale, care îi are ca
    producători pe Alexandra Morariu Buzoianu si Adrian Bulgariu.

  • Regizorul Lucian Pintilie a murit

    Regizorul Lucian Pintilie a murit

    Regizorul Lucian Pintilie a murit miercuri, la ora 21,00, la Spitalul Elias din Capitală. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului, cunoscutul regizor avea mai multe afecţiuni cronice.



    Lucian Pintilie s-a născut la 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Basarabia, azi în Ucraina. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” (1956).



    După absolvire, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti. În 1965, a regizat primul său film, Duminică la ora 6, iar în 1968 – Reconstituirea, o satiră socială neagră, interzisă în România pentru doi ani.



    După interzicerea spectacolului cu piesa Revizorul, în 1972 (după cea de-a treia reprezentaţie), Lucian Pintilie a primit un paşaport şi a fost îndemnat să plece din ţară, stabilindu-se în Franţa. A revenit în ţară pentru a finaliza filmările la De ce trag clopotele, Mitică? (1982), după un scenariu propriu pornind de la piesa Dale carnavalului, film ce a putut fi văzut abia după 1990.



    La Paris, a debutat în 1973 cu filmul Le Tableau, după Eugen Ionescu. Între 1974-1990, perioadă petrecută în exil, la Paris, Pintilie a realizat, pentru cele mai mari scene ale lumii, spectacole de mare succes, atât de teatru cât şi de operă.



    Întors în ţară, în 1990, a regizat o serie de filme precum: Balanţa, O vară de neuitat, Prea târziu, Terminus Paradis (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), După amiaza unui torţionar, “Niki Ardelean, colonel în rezervă”, scurtmetrajul Tertium non datur.



    Pentru filmul Duminică la ora 6 a primit mai multe premii internaţionale, iar o serie de filme au fost selecţionate la Festivalul de la Cannes: “Reconstituirea”, “Salonul nr. 6”, “O vară de neuitat”, “Prea târziu”. La Festivalul de Film de la Veneţia, din 2001, a fost prezentat filmul “După amiaza unui torţionar”. Filmul “Niki Ardelean, colonel în rezervă” a fost prezentat în 2003 la Festivalul de la Cannes şi a constituit punctul de atracţie al Festivalului de film românesc de la Londra, primul de acest fel în Marea Britanie. Co-producţia româno-franceză “Tertium non datur” a fost prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (2006).



    A primit Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Ordinul Naţional “Steaua României” în Grad de Mare Cruce (2008), Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011).

  • Filmul “Bacalaureat”, distins la Cannes cu Premiul pentru cea mai bună regie, lansat pe DVD

    Filmul “Bacalaureat”, distins la Cannes cu Premiul pentru cea mai bună regie, lansat pe DVD

    În cadrul Târgului
    Internaţional Gaudeamus 2016, la standul editurii Humanitas, a avut loc
    lansarea pe DVD a filmului Bacalaureat, premiat anul acesta la Cannes cu
    Premiul pentru cea mai bună regie. La lansare, alături de regizorul filmului,
    Cristian Mungiu, şi actorul Adrian Titieni, interpret al rolului principal, au
    fost prezenţi directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, precum şi
    scriitorul şi editorul Marius Chivu. Bacalaureat, care a adus peste 55.000 de
    spectatori în cinematografele din România urmează să fie distribuit în peste 50
    de ţări. La sfârşitul acestui an, a ajuns pe ecranele din Franţa şi Spania, iar
    la începutul anului viitor urmează premiera în Canada (ianuarie 2017), SUA
    (ianuarie 2017) şi Marea Britanie (martie 2017). Punctul
    tare al lui Cristian Mungiu ca regizor şi ca scenarist este felul în care pune
    în scenă nişte ecuaţii morale aproape de nerezolvat, extrem de complicate,
    nişte ecuaţii în care se amestecă sentimente şi concepte tari precum datoria,
    responsabilitatea, morala, dragostea, lucruri de genul acesta, care uneori sunt
    raţionale, alteori nu. Şi punctul de greutate al filmelor sale este felul în
    care toate personajele au dreptate în acelaşi timp, felul în care ţi-e foarte
    dificil să înţelegi al cui adevăr este mai solid, cine are dreptate, cine
    exagerează. Bacalaureat este primul film al lui Cristian Mungiu în care nu mai
    este vorba de moarte. Este vorba de o chestiune foarte apăsată legată de viaţă,
    şi mai ales despre succesul în viaţă. Ce este uluitor aici, şi mă bucur că
    pentru prima dată avem acces la forma tipărită a scenariului, este felul în
    care Cristian Mungiu reuşeşte să construiască aceste personaje şi dialogurile
    dintre ele într-o formă extrem de exactă şi echilibrată.


    La lansarea dvd-ului din cadrul
    Târgului Internaţional Gaudeamus 2016, filosoful şi editorul Gabriel Liiceanu a
    analizat filmul lui Cristian Mungiu dintr-o perspectivă istorică. Din
    păcate, România, intrând în modernitate, trage după ea o istorie a Levantului,
    adică o istorie a unei societăţi bazate nu pe reguli, ci pe relaţii. Faţada
    societăţii a fost pavoazată modern, este adevărat, cu legi şi cu instituţii
    democratice, dar în interiorul ei au continuat să funcţioneze structuri
    întârziate. Forma a devenit modernă, dar fondul a rămas levantin, a spus
    Gabriel Liiceanu, care a făcut referire şi la societatea pe care o regăsim în
    filmul lui Mungiu: O societate care este prinsă într-o
    falie a istoriei în care indivizii sunt cei în carne şi oase, indivizi care nu
    se pot ridica la nivelul statutului de cetăţean care i-ar face să trăiască sub
    egalitatea unor legi şi unor reguli. În faţa legii, individul devine
    întotdeauna abstract. Această lume este descrisă de filmul lui Cristian Mungiu.
    Lumea acestor indivizi concreţi, între care nu funcţionează regulile şi legile,
    ci relaţiile, un sentimentalism dulceag, o cumsecădenie infinită. Iar
    sentimentalismul acesta învăluie lumea şi care îţi dă senzaţia că totul poate
    fi aranjat, totul poate fi schimbat datorită acestor relaţii. Transplantul de
    ficat nu aşteaptă rândul, lista de aşteptare nu funcţionează, se intră mereu
    prin faţă, relaţiile sunt decisive, totul se bazează pe băieţi buni, pe
    aranjamente, pe ne înţelegem, pe fentăm legea, suverană este relaţia
    personală, şi nu regula abstractă, care dă alura unei societăţi moderne.
    Urmarea pentru o societate care nu poate face saltul de la relaţie la regulă
    este, în mod fatal, corupţia. Iar corupţia este pusă în scenă de Cristian
    Mungiu cu mult talent, pentru că este vorba de o societate în care poziţiile
    sociale sunt ocupate nu prin selecţie, nu prin merite, ci prin lanţul
    slăbiciunilor. Şi atunci, răul este insidios, apare în lume mai întâi prin
    masca binelui. Ceea ce frapează în film este că toţi sunt băieţi buni, toţi în
    frunte cu viceprimarul, cu politicianul, care este adorabil. Şi directorul de
    liceu tot aici se încadrează, cum spuneam, toţi sunt băieţi buni. Şi atunci
    care este este drama celui care refuză această lume şi care vrea să-şi salveze
    copilul, trimiţându-l departe de acestă lume? Ca să poţi refuza această lume,
    mai întâi trebuie să intri în ea. Iar din momentul în care ai intrat în ea, începe
    murdărirea treptată. Aşa se întâmplă şi cu medicul, care era un om cinstit, pe
    măsură ce intră în lumea aceasta, se murdăreşte treptat.


    Regizorul Cristian Mungiu: Până
    la urmă, acest film pleacă dintr-o mare disperare, pe care o observ, pe care am
    înţeles-o şi pe care o resimt şi eu din când în când, şi dintr-o mulţime de
    dileme, nu ştiu dacă dileme morale, cât mai ales nişte dileme personale în
    raport cu vârsta noastră, cu viitorul nostru, cu soluţiile noastre. Mai ales în
    raport cu aceste soluţii, la care eu mă gândesc în raport cu copiii noştri.
    Putem spune o mulţime de lucruri abstracte copiilor, mai ales când ei sunt
    foarte mici, însă din momentul în care ei intră în viaţa reală şi se lovesc de
    diverse situaţii, constată că discursul nostru foarte coerent de acasă nu are
    nici o legătură cu lumea reală în care au nimerit. Traversez momentele acestea
    de părinte în fiecare zi, şi ca atare am şi decis că, deşi nu am soluţii, măcar
    să fac un film în care să ridic aceste întrebări.


    Proiectat în premieră la Festivalul de Film de la Cannes şi distins
    cu Premiul pentru regie, Bacalaureat a fost cotat cu 5 stele de Peter
    Bradshaw, celebrul critic de la The Guardian. Filmul regizorului român
    este complex, e un studiu psihologic ca o pildă morală, despre alegerile
    meschine pe care oamenii le fac pentru a-şi face drum cu coatele în viaţă.
    Oameni constrânşi de o loialitate pe care le-o datorează altora, care, la
    rândul lor, i-au ajutat în treburi josnice, se folosesc de corupţia generală
    pentru un alibi personal, ce-i justifică, scrie Bradshaw.





  • Cristian Mungiu, premiul pentru regie ex-aequo la Cannes

    Cristian Mungiu, premiul pentru regie ex-aequo la Cannes

    Regizorul român Cristian Mungiu și francezul Olivier Assayas au câștigat, ex-aequo, premiul pentru regie la Festivalul de film de la Cannes 2016, în cadrul ceremoniei desfășurate duminică seara pe Croazetă. În Bacalaureat, Cristian Mungiu sondează cu acuitate compromisurile și corupția în societatea românească, prin prisma poveștii unui tată gata să facă orice pentru ca fiica sa să poată intra la facultate, în timp ce Personal Shopper, de Olivier Assayas, povestește istoria unei tinere femei care speră să intre în contact cu fratele său geamăn dispărut.



    România a mai fost reprezentată anul acesta în competiția oficială pentru Palme d’Or de filmul “Sieranevada”, a lui Cristi Puiu.



    Pe de altă parte, filmul Câini, al regizorului român Bogdan Mirică, a fost desemnat sâmbătă de Federația Internațională a Criticilor de Film (FIPRESCI) drept cea mai bună peliculă la secțiunea Un certain regard a Festivalului de Film de la Cannes.