Radio România Internațional

Tag: Festivalul de Film de la Veneţia

  • “Spre Nord”, un thriller psihologic românesc, inspirat din fapte reale

    “Spre Nord”, un thriller psihologic românesc, inspirat din fapte reale

    Spre Nord“, debutul în lungmetraj al regizorului Mihai Mincan, recompensat cu Premiul Criticii de Film, Bisato d’Oro, la cea de-a 79-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția 2022 în cadrul secțiunii Venice Orizzonti”, dedicată filmelor ce lansează noi trenduri estetice și expresive în spațiul cinematografic, a intrat recent în cinematografele din România. “Spre nord” a câștigat și Premiul Publicului în cadrul festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, care a ajuns la cea de-a 13 ediție anul trecut. Considerat un thriller psihologic, “Spre Nord” reprezintă una dintre cele mai ambițioase producții ale cinematografiei românești din ultimii ani. Proiectul este o coproducție a cinci țări: România (deFilm), Franța (Remora Film), Grecia (Studio Bauhaus), Bulgaria (Screening Emotions) și Republica Cehă (Background Films).



    Acțiunea filmului este plasată în anul 1996 și se desfășoară pe o navă de marfă care traversează Oceanul Atlantic, urmând să ajungă în America. Pe nava respectivă, Joel, un marinar filipinez descoperă un pasager român, urcat clandestin. Știind că tânărul riscă să fie aruncat peste bord dacă va fi descoperit de căpitan sau ofițeri, Joel încearcă să-l salveze. Scenariul filmului, scris de Mihai Mincan în 2016, este inspirat dintr-un fapt real, petrecut în anii 90: încercarea unor români de a ajunge în America, ascunși într-o navă care transporta marfă.



    Mihai Mincan: ”Deși am scris scenariul 20 de ani mai târziu, întâmplarea respectivă îmi spunea foarte multe despre lumea în care trăiam, despre momentul acela. Se părea că, deși trecuseră 20 de ani între evenimente, lumea se schimbase, de fapt, foarte, foarte puțin. Pe mine m-a interesat mai puțin direct subiectul emigrației. M-au interesat, în schimb, noțiuni ca Frica, Necunoscutul, mai exact Necunoscutul, care poate lua înfățișarea unui alt om. M-a interesat, de asemenea, să înțeleg ce presupune situația în care se află personajele respective, nevoite să-și încredințeze viața în mâinile unui necunoscut. Astea au fost noțiunile, întrebările catalizatoare pentru mine, cele pe care le-am avut în minte când am început să scriu scenariul. Pentru că, repet, pornind de la acel fapt real din 1996 mi se părea că, de fapt, vorbesc destul de mult despre 2016, un an cu multe atentate teroriste. În 2016 au avut loc atentatele teroriste de la Bruxelles, tot atunci a avut loc și atentatul de la Nisa, au murit foarte mulți oameni în acel an din cauza atentatelor teroriste cauzate în primul rând de diferențe religioase. Și am simțit atunci că lumea din jurul meu e aproape în pragul colapsului.”


    O reprezentare îndrăzneață și de neclintit a situațiilor ce pot avea loc în apele internaționale. O poveste despre alegeri morale, bunătate și compromis, curaj și frică. O poveste care te pune pe gânduri chiar și la finalul genericului”, a scris publicația Intoscreens despre “Spre nord”.



    Mihai Mincan: “Echilibristica asta morală pe care o practicăm în relație cu semenii noștri este oricum dificilă, iar diferențele culturale ale personajelor din film fac să fie și mai grea. Aceste diferențe dintre personaje, background-ul lor social și cultural atât de diferit m-au interesat foarte tare în momentul în care am început să scriu scenariul. Fiecare dintre noi vine într-o relație cu ceva diferit, propriu, dar în același timp există cumva posibilitatea ca aceste diferențe să se întâlnească la jumătate, în concepte precum sărăcia, de exemplu. Pentru personajele din film sărăcia era un concept comun, dar și acesta era perceput, înțeles diferit, în funcție de cultura fiecăruia. M-au atras foarte tare și diferențele acestea de limbaj din cauza cărora oamenii nu pot comunica într-un moment în care comunicarea era esențială. Cred că dacă personajele ar fi putut vorbi realmente unele cu altele, reușind să comunice cu subiect și predicat, să vorbească mai clar despre nevoile lor, poate că situația ar fi fost alta. Eu nu sunt un mare relativist moral, dar, pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu ideea că Binele și Răul sunt foarte vagi, că diferă foarte tare de la om la om. Numai că în Spre Nord situația face ca totul să devină foarte complicat, miza fiecărui personaj fiind extrem de puternică.”



    Producția aduce pe ecran o echipa de top: director de imagine – George Chiper-Lillemark DOP, Sound designer — Nicolas Becker, Sound Mixer — Cyril Holtz, Muzica — Marius Leftărache, Alesandro Cortini, Nicolas Becker, Montaj– Dragos Apetri. Distribuția filmului este internațională, formată din actori din Filipine, Taiwan, Franța, Bulgaria, iar rolurile principale sunt interpretate de tânărul actor germano-român Niko Becker și de Soliman Cruz, un cunoscut actor filipinez. Dialogurile din film se desfășoară în șase limbi: engleză, tagalog, spaniolă, română, bulgară și mandarină.



  • Jurnal românesc – 08.09.2021

    Jurnal românesc – 08.09.2021

    Statul român a depus eforturi majore pentru evacuarea cetăţenilor români şi afgani aflaţi în situaţii de risc şi a reuşit, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. “În baza unei cooperări interinstituţionale de excepţie, a fost un real succes evacuarea din Afganistan a 49 de cetăţeni români, a 7 cetăţeni ai unor state aliate şi a 156 de cetăţeni afgani, foşti colaboratori ai trupelor române în teatrul de operaţii, studenţi cu burse în România, alte categorii vulnerabile precum jurnalişti, activişti pentru drepturile omului, magistraţi şi membri de familie ai acestora”, a afirmat şeful diplomaţiei române. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a spus că România se va implica activ, împreună cu partenerii săi, în limitarea cât mai mult a “efectelor în plan securitar” ale evoluţiilor recente din Afganistan. El şi-a exprimat aprecierea faţă de activitatea Celulei de criză interinstituţionale coordonate de MAE şi din care au făcut parte Serviciul de Informaţii Externe, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de informaţii. Ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române are ca temă “Acţiunea diplomaţiei pentru consolidarea rezilienţei României” şi se desfăşoară până pe 9 septembrie. Alături de şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare ale României din străinătate, la eveniment participă sau au intervenţii online miniştrii de Externe din Republica Moldova, Grecia, Italia şi India, precum şi oficiali ai instituţiilor Uniunii Europene.



    Ambasada Marii Britanii la Bucureşti deplânge moartea lui Ion Caramitru, despre care afirmă că a fost unul dintre cei mai mari actori români, vestitor al libertăţii pentru întreaga ţară şi susţinător al operei lui Shakespeare timp de o viaţă. “Un povestitor în adevăratul sens al cuvântului, Ion Caramitru a fost, printre multe altele, şi o puternică verigă a legăturii culturale dintre România şi Marea Britanie, motiv pentru care în 1995 a fost decorat cu titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic de Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a. Iar în 2016 a fost numit Ambasador Shakespeare în România, în cadrul programului aniversar Shakespeare Lives, la împlinirea a 400 de ani de la moartea sa”, se arată într-un comunicat al ambasadei. Reprezentanţa diplomatică reaminteşte că, în lunga sa carieră de peste 50 de ani, Ion Caramitru s-a bucurat de aprecieri din partea publicului, a iubitorilor de cultură şi artă, din partea breslei şi a forurilor culturale atât din România, cât şi din străinătate. Director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România, Ion Caramitru a murit pe 5 septembrie, la vârsta de 79 de ani.



    Muzicologul româno-israelian Mircea Cantacuzino va susţine o prelegere dedicată istoriei muzicale românești și internaționale pe 9 septembrie, la sediul reprezentanței Institutului Cultural Român de la Tel Aviv. Acesta va vorbi despre creațiile marilor compozitori români, precum Ciprian Porumbescu și George Enescu, cât și despre compoziții clasice în interpretarea unor binecunoscuți muzicieni români. Folosind fragmente și înregistrări din concerte, muzicologul va explica caracterul și specificul fiecărei piese ascultate. Mircea Cantacuzino a început studiile muzicale la București și le-a continuat la Royal College of Music din Londra. De-a lungul carierei a susținut cursuri de muzică și concerte la Paris, Milano și Ierusalim. Prelegerea se va desfășura în limbile română și ebraică și va fi transmisă live pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.



    Lungmetrajul “Imaculat”, regizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark, este prezentat, în premieră mondială, în secțiunea “Zilele Autorilor” a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care se desfășoară până pe 11 septembrie. Filmul îi are în rolurile principale pe Ana Dumitrașcu, Vasile Pavel și Cezar Grumăzescu. Montajul a fost realizat de Delia Oniga, sunetul de Filip Mureșan și Vlad Voinescu, scenografia de Ana Gabriela Lemnaru, costumele de Sonia Constantinescu și Anca Miron, iar machiajul de Sandra Potamian și Sorina Giurescu. Pelicula reprezintă debutul în regie al Monicăi Stan. “Zilele Autorilor” este o secțiune specială, modelată după secțiunea “Săptămâna regizorilor” a Festivalului de Film de la Cannes. Scopul acesteia este de a promova filme de calitate, fără restricții, cu o atenție specială pentru producţiile care dau dovadă de originalitate, independență și curaj în abordarea lor artistică.






  • Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    Documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau, lansat în România

    Filmul colectiv, realizat de Alexander Nanau şi prezentat în premieră
    internațională la Festivalul de Film de la Veneția în septembrie, a ajuns şi în
    cinematografele din România. Începând din 28 februarie, documentarul care
    vorbeşte despre corupția din sistemul de sănătate poate fi văzut în peste 30 de
    cinematografe din toata țara, în Bucuresti și 20 de orașe. colectiv a fost
    proiectat la Festivalul Internațional de Film de la Toronto și a primit premiul
    pentru Cel mai bun film documentar în Competiția Internațională la a
    cincisprezecea ediție a Festivalului de Film de la Zurich.

    După premierele de
    la Veneția și Toronto, unde a primit cronici pozitive și a stârnit reacții
    covârșitoare, colectiv a fost singurul film documentar proiectat în secțiunea
    Spotlight la Festivalul de Film Sundance (23 ianuarie-2 februarie 2020), o
    secţiune tribut pentru titlurile excepționale care au avut premiera mondială în
    anul anterior. Documentarul observaţional, produs şi regizat de Alexander Nanau
    în coproducție cu HBO Europe și Samsa Film, urmărește evenimentele primului an
    de la tragedia din clubul Colectiv din Bucureşti (unde a izbucnit un incendiu
    pe 30 octombrie 2015, soldat cu 66 de victime) și se concentrează pe relația
    dintre autorități și jurnaliști în încercarea de a afla adevărul.


    colectiv
    este despre oameni versus sistem, linia fină dintre adevăr și minciună, despre
    curaj și responsabilitate. Regizorul Alexander Nanau:     Am decis că trebuie spusă o poveste despre
    ce s-a întâmplat, că trebuie înţeles procesul care are loc în societatea
    românească. Am pus cap la cap o echipă de documentare, am documentat povestea
    în toate direcţiile şi, împreună cu Antoaneta Opriş, coautoarea filmului, mi-am
    dat seama că trebuie să ne concentrăm pe presă, pentru că presa ar putea
    descifra relaţia dintre putere şi cetăţean.

    Şi am ales să spunem povestea prin
    ochii presei pentru că la acel moment, presa, mai exact echipa de la Gazeta
    Sporturilor, formată din Cătălin Tolontan, Mirela Neag şi Răzvan Luţac, era
    singura care începuse să pună întrebări.

    În rest, în toată media, oficialii
    minţeau şi dezinformau. Spuneau că victimele pot fi operate în România pentru că
    există condiţii, în timp ce echipa de la Gazeta Sporturilor a descoperit că
    unitatea pentru arşi de la Spitalul Floreasca, unde se spunea că urmează să fie
    operate victimele incendiului era de fapt închisă.

    Aşa ne-am dat seama că din
    toată povestea asta poate ieşi mai mult. Pentru că echipa condusă de Cătălin
    Tolontan era cunoscută pentru investigaţii şi atunci ne-a venit ideea să mergem
    către ei să-i întrebăm dacă au ceva în plus, ceva nou la care lucrează pentru a
    deconspira această minciună a statului şi dacă ne pot lăsa să urmărim felul în
    care documentează subiectul.

    La început au fost foarte reticenţi, dar văzând că
    şi echipa noastră a investigat atât de profund subiectul, au prins curaj şi
    încredere în noi şi am început să colaborăm. Şi, pe măsură ce filmam, ne-am dat
    seama că documentăm un thriller desprins din viaţă.


    Din când în când un film nu doar îți deschide ochii, ci te sfâșie,
    expunându-ți o prăpastie a moralității ce rezonează mai departe decât țara de
    origine a producției. colectiv, filmul lui Alexander Nanau este o producție
    remarcabilă despre un nivel al corupției inimaginabil chiar în centrul
    sistemului medical din România.     Un film cu adevărat ancorat în vremurile în
    care trăim, ce merită expunere pe scară largă
    scrie publicaţie Variety despre colectiv.


    Regizorul Alexander Nanau. Pentru mine, fiecare alegere a unui subiect are legătură cu ceea ce îmi
    doresc să învăţ de la viaţă, de la alţii, asta mă şi conduce către un subiect.
    Întotdeauna caut cumva să-mi dezvolt cunoştinţele, iar filmul documentar – mai
    ales documentarul observaţional, în care ai ocazia de a petrece un an sau chiar
    mai mult alături de subiectul ales – îţi oferă posibilitatea de a-ţi traduce
    apoi experienţa, emoţia, într-o poveste. Iar acest proces este o şcoală de
    viaţă extrem de puternică, aş putea spune că alegerea subiectului de film
    documentar este aproape la fel ca alegerea unui partener de viaţă. Pentru că
    subiectul pe care îl alegi devine un partener prin care tu creşti, dar şi el
    creşte. Este o oglindire a documentaristului în subiectul său şi o relaţie prin
    care ambii cresc.


    Alexander Nanau,
    regizor și producător germano-român, a studiat regia la renumita Academie
    Germană de Film și Televiziune din Berlin (DFFB) și este deținătorul a două
    burse la Institutul Sundance, respectiv Academia de Artă (Akademie der Künste)
    din Berlin. În 2007 a înființat în România casa de producție
    Alexander Nanau Production. Filmul său documentar Lumea văzută de Ion
    B. a câștigat, în 2010, trofeul Emmy Internaţional la categoria
    Arts Programming, iar Toto și surorile lui a fost
    nominalizat la premiile Academiei de Film Europene din 2015. Nanau a fost
    director de imagine pentru documentarul francez-german Nothingwood,
    filmat în Afganistan, care a avut premiera la Cannes în 2017, în selecția
    Quinzaine des Réalisateurs.

  • 7 producţii sprijinite de programul MEDIA, prezentate la Veneția

    7 producţii sprijinite de programul MEDIA, prezentate la Veneția

    Trei dintre aceste filme se află pe lista scurtă a competiţiei pentru Leul de Aur: Capri Revolution”, regia Mario Martone, producţie Italia-Franţa, Never Look Away”, regia Florian Henckel von Donnersmarck, Germania şi Sunset”, în regia lui László Nemes, producţie Ungaria-Franţa, ce are în distribuţie şi actorii români: Vlad Ivanov, Levente Molnar şi Levente Orban. Competiţia Orizzonti, dedicată celor mai recente tendinţe din cinematografia internaţională, prezintă un alt film susţinut de programul MEDIA — The day I lost my shadow”, o producţie Syria-Liban-Franţa-Qatar. De asemenea, noul serial de televiziune, My brilliant friend”, producţie Italia-Belgia sprijinită de programul MEDIA, prezintă în premieră în festival primele două episoade.


    Cele şapte filme prezente la Veneţia au primit o finanţare totală de aproximativ 1 225 000 de euro.



    Comisia Europeană a organizat, pe marginea Festivalului de Film de la Veneţia, şi o nouă ediţie a European Film Forum, cu tema “Creating the buzz around movies: Promotion, Festivals and MEDIA after 2020”. Valentina Miu, coordonator Subprogram MEDIA – Biroul Europa Creativă România, detaliază:



    Prezenţa programului Europa Creativă — MEDIA la acest festival, precum şi la cele mai importante festivaluri europene de film, a fost marcată printr-o dezbatere în cadrul European Film Forum, o dezbatere care a avut ca temă centrală festivalurile europene şi rolul lor pentru promovarea operelor audiovizuale europene, mai ales în contextul unei competiţii acerbe la nivel internaţional şi al schimbărilor preferinţelor şi comportamentelor de consum ale publicului. E important de spus faptul că European Film Forum a fost creat ca rezultat al propunerii Comisiei Europene din Comunicarea din 2014 — Filmul european în era digitală, iar acest lucru este cu atât mai important cu cât există o strategie a Comisiei Europene privind piaţa unică digitală. De aceea, este esenţial să se dezbată modalităţile prin care pot fi valorificate competitivitatea, vizibilitatea şi mai ales capacitatea de inovare a sectorului audiovizual”.



    Tot la Veneţia, după forumul dedicat filmului european, Europa Cinemas a acordat în premieră Europa Cinemas Innovation Prize, câştigător fiind cinematograful suedez Fyrisbiografen din Uppsala, Suedia. Inițiat de reţeaua de cinematografe Europa Cinemas, cu sprijinul Europa Creativă – MEDIA, premiul celebrează proiectele și abordările inovative care vizează cinematografele de artă, punând accent pe diversitate, vitalitate, creativitate în cinematografe. Valoarea premiului oferit de Europa Cinemas este de 10 000 de euro.



  • Regizorul Lucian Pintilie a murit

    Regizorul Lucian Pintilie a murit

    Regizorul Lucian Pintilie a murit miercuri, la ora 21,00, la Spitalul Elias din Capitală. Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului, cunoscutul regizor avea mai multe afecţiuni cronice.



    Lucian Pintilie s-a născut la 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Basarabia, azi în Ucraina. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale” (1956).



    După absolvire, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti. În 1965, a regizat primul său film, Duminică la ora 6, iar în 1968 – Reconstituirea, o satiră socială neagră, interzisă în România pentru doi ani.



    După interzicerea spectacolului cu piesa Revizorul, în 1972 (după cea de-a treia reprezentaţie), Lucian Pintilie a primit un paşaport şi a fost îndemnat să plece din ţară, stabilindu-se în Franţa. A revenit în ţară pentru a finaliza filmările la De ce trag clopotele, Mitică? (1982), după un scenariu propriu pornind de la piesa Dale carnavalului, film ce a putut fi văzut abia după 1990.



    La Paris, a debutat în 1973 cu filmul Le Tableau, după Eugen Ionescu. Între 1974-1990, perioadă petrecută în exil, la Paris, Pintilie a realizat, pentru cele mai mari scene ale lumii, spectacole de mare succes, atât de teatru cât şi de operă.



    Întors în ţară, în 1990, a regizat o serie de filme precum: Balanţa, O vară de neuitat, Prea târziu, Terminus Paradis (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), După amiaza unui torţionar, “Niki Ardelean, colonel în rezervă”, scurtmetrajul Tertium non datur.



    Pentru filmul Duminică la ora 6 a primit mai multe premii internaţionale, iar o serie de filme au fost selecţionate la Festivalul de la Cannes: “Reconstituirea”, “Salonul nr. 6”, “O vară de neuitat”, “Prea târziu”. La Festivalul de Film de la Veneţia, din 2001, a fost prezentat filmul “După amiaza unui torţionar”. Filmul “Niki Ardelean, colonel în rezervă” a fost prezentat în 2003 la Festivalul de la Cannes şi a constituit punctul de atracţie al Festivalului de film românesc de la Londra, primul de acest fel în Marea Britanie. Co-producţia româno-franceză “Tertium non datur” a fost prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (2006).



    A primit Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Ordinul Naţional “Steaua României” în Grad de Mare Cruce (2008), Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011).