Radio România Internațional

Tag: Festivalul International de Film de la Berlin

  • Românul Radu Jude, premiat din nou la Berlinală

    Românul Radu Jude, premiat din nou la Berlinală

    A 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, primul eveniment major al anului în lumea celei de-a şaptea arte, a atins punctul culminant sâmbătă, odată cu decernarea trofeelor de către juriul condus de cineastul american Todd Haynes, figură marcantă a cinematografiei americane. 19 filme au concurat în competiţia principală al cărei palmares a inclus și un român.

    Cineastul Radu Jude, laureat al unui Urs de Aur în 2021 pentru comedia neagră “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, ar fi putut face dubla cu pelicula de anul acesta – “Kontinental ’25” ! Sâmbătă, lui Radu Jude i-a revenit, însă, nu mai puțin meritoriul Urs de Argint pentru cel mai bun scenariu. “Kontinental ’25” este o nouă frescă politică despre societatea contemporană şi capitalism, ce explorează teme actuale precum criza locuinţelor, economia post-socialistă, naţionalismul şi impactul limbajului asupra statutului social.

    Pelicula este bazată pe un articol de presă despre o femeie executor judecătoresc care se simte vinovată pentru că a evacuat un bărbat fără adăpost dintr-un subsol pe care-l ocupase. La scurt timp după ce a aflat că urmează să fie evacuat, bărbatul se sinucide, declanşând criza morală a protagonistei. Filmată în doar zece zile cu un smartphone, pelicula “Kontinental ’25” figura, la Berlin, printre favoritele unui grup internaţional de critici reuniţi de revista de specialitate “Screen”.

    “Sunt un scenarist slab, aşa că primirea acestui premiu este foarte amuzantă” – a glumit regizorul român pe scena Berlinalei, la decernarea Ursului de Argint. El a mulţumit echipei sale şi a declarat că acest premiu demonstrează că există mult talent în România şi că speră că vor intra mai mulţi bani pentru cultură. Radu Jude a dedicat Ursul de Argint pentru “Kontinental ’25” moştenirii regizorului spaniol Luis Bunuel (1900-1983), asociat cu mişcarea suprarealistă, de la a cărui naştere s-au împlinit 125 de ani chiar în ziua decernării premiului.

    “Kontinental 25” îi are în distribuţie pe Eszter Tompa, Gabriel Spahiu, Adonis Tanţa, Oana Mardare şi Şerban Pavlu. Filmul este jucat în limba română, maghiară şi germană şi este subtitrat în engleză şi germană. Să mai amintim că, la Berlinala din 2015, filmul “Aferim!” i-a adus lui Radu Jude Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor.

     

  • Radu Jude în competiția oficială a Berlinalei, ediția 75

    Radu Jude în competiția oficială a Berlinalei, ediția 75

    Kontinental ‘25, cel mai nou film scris și regizat de Radu Jude, a fost inclus în competiția oficială a celei de-a 75-a ediții a Berlinalei.

    Festivalul se desfășoară în perioada 13 – 23 februarie, iar selecția pentru competiția oficială a fost dezvăluită astăzi în conferința de presă de Tricia Tuttle, directoarea artistică a Festivalului, alături de Jacqueline Lyanga și Michael Stütz, membri ai comisiei de selecție.

    Mă bucură foarte mult selecția în Competiția Festivalului de la Berlin. Nu doar pentru că e un festival foarte important, nu doar pentru că cei și cele care au participat la realizarea acestui film o merită cu prisosință, dar și pentru că este un film independent, low-budget, făcut rapid, dar bine – iar asta doar datorită entuziasmului și profesionalismului întregii echipe. Le mulțumesc mult tuturor pentru efort. Este, sper, o veste bună și pentru cineaștii tineri care își doresc să facă filme competitive pe plan internațional, dar nu au acces la destule resurse. Faptul că filmul a fost realizat cu un iPhone 15 și cu un echipament minimal dovedește că ceea ce spunea Godard într-unul din ultimele sale interviuri e perfect adevărat: “Le cinéma est facile avec de petits iPhones”, a declarat Radu Jude.

    Kontinental ’25 e mai puțin un fim despre, cît un film cu: o evacuare, o sinucidere, o criză morală – toate înecate în mii și mii de cuvinte: words, words, words!

    Din distribuție fac parte actorii Eszter Tompa, Gabriel Spahiu, Adonis Tanța, Șerban Pavlu, Oana Mardare, Annamária Biluska, Adrian Sitaru, Marius Damian, Nicodim Ungureanu, Ilinca Manolache și Dan Ursu.

    Imaginea este semnată de Marius Panduru (RSC), montajul este realizat de Cătălin Cristuţiu, Cristian Ștefănescu și Alexandru Dumitru s-au ocupat de sound design, Cireșica Cuciuc a fost responsabilă de costume, producător este Alex Teodorescu, iar director de producție a fost Vlad Semenescu.

    Producția acestui film a fost o inițiativă spontană. Realitatea este că ne-au trebuit doar câteva minute pentru a ne angaja pe deplin în proiect și mai puțin de o lună între momentul în care Radu mi-a prezentat ideea și prima zi de filmare. Problemele legate de suprapunerea calendarelor de producție, timpul scurt pentru pregătire și filmare, precum și resursele limitate s-au estompat în fața determinării și implicării echipei, ale cărei eforturi și energie au fost esențiale pentru finalizarea acestui film independent.

    Kontinental ’25 reflectă stilul cinematografic distinct al lui Radu Jude. Suntem mândri să prezentăm filmul în premieră mondială în competiția oficială a celei de-a 75-a ediții a Berlinalei și să contribuim la dialogul inspirat de temele sale, a declarat Alex Teodorescu.

    Kontinental ’25 este produs de Saga Film, în co-producție cu RT Features (Brazilia), Bord Cadre films (Elveția), Sovereign Films (UK) și Paul Thiltges Distributions (Luxemburg), realizat cu sprijinul UPFAR – ARGOA și înscris pentru accesarea Schemei de ajutor de stat pentru sprijinirea culturii de film și producției de film în România, organizată de Oficiul de Film și Investiții Culturale, programul Cash Rebate 2024.

    Premiera Kontinental ’25 în cinematografele din România este estimată pentru primăvara 2025.

    Radu Jude a mai fost prezent în competiția oficială a Festivalului de la Berlin în 2021 cu Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (Ursul de Aur pentru cel mai bun film) și în 2015 cu Aferim! (Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor).

    În aceeași perioadă, Radu Jude va fi prezent la Berlin și cu filmul eseu Sleep #2 în selecția Woche der Kritik / Săptămâna Criticii, eveniment organizat de Asociația Criticilor de Film din Germania, care se desfășoară în paralel cu Berlinala.

    Despre Radu Jude
    Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut – „Cea mai fericită fată din lume” – premiul CICAE, la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, 2009. În 2012 a lansat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum la Berlinale. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary.

    În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală, secțiunea Forum, cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Un an mai târziu, s-a impus între toate filmele din competiție cu „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, recompensat cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film. În același an 2021, scurtmetrajul său „Plastic semiotic” a fost prezentat la Festivalul de Film de la Veneția.
    La ediția din 2022 a Berlinalei a fost selectat în competiția de scurtmetraje cu „Amintiri de pe Frontul de Est”, realizat împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă.

    Scurtmetrajul “Potemkiniștii” (2022) a avut premiera mondială în cadrul Quinzaine des Réalisateurs și a fost selectat în peste 20 de festivaluri internaționale. Au urmat filmul eseu „Sleep #2” și documentarul “8 ilustrate din lumea ideală”, realizat împreună cu filozoful Christian Ferencz-Flatz, prezentate La Festivalul dfe film de la Locarno anul trecut, în afara competiției. În prezent este în post-producție cu lungmetrajul „Dracula”.

    Website: www.sagafilm.ro
    Facebook: @sagafilmromania , @kontinental25
    Instagram: @sagafilmro , @radujude.newfilms

    Persoană de contact: Ramona Grama, tel.: +4 0735 300 329, e-mail: comunicare@sagafilm.ro

  • Mammalia, o dramă suprarealistă în regia lui Sebastian Mihăilescu

    Mammalia, o dramă suprarealistă în regia lui Sebastian Mihăilescu

    Drama suprarealistă
    Mammalia, regizată de Sebastian Mihăilescu, a avut premiera
    mondială în cadrul secțiunii Forum a celei de-a 73-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin și a intrat recent în cinematografele
    din România. Filmul a fost proiectat în avanpremieră națională la
    Cluj-Napoca în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania TIFF.

    Pelicula a fost selecționată și la Festivalul de Film din Uruguay și a fost
    inclusă în Competiția SMART7, un program itinerant care pune accentul pe voci
    inovatoare, fondat de șapte prestigioase festivaluri. Mammalia a fost prezentat, de asemenea, la
    Kino Pavasaris din Vilnius (Lituania) și IndieLisboa (Portugalia).

    Mammalia (România, Germania, Polonia) este
    o călătorie suprarealistă prin criza masculinității, scrisă de Sebastian
    Mihăilescu și Andrei Epure, și îmbină drama cu misterul și comedia.

    Sebastian
    Mihăilescu a vorbit la RRI despre cum a ajuns să facă film, despre tipul de
    cinema din Mammalia, despre competiția SMART7 și traseul internațional al
    filmului. Ca abordare am încercat să mă apropii de un cinema
    poetic. Un cinema poetic care se folosește din plin de mijloacele cinema-ului,
    evident. De montaj, timp, lumină, din acest motiv am și asumat pelicula ca un
    mediu analogic. Probabil că am ales această abordare și pentru că mi-este teamă
    de timp. Este vorba de lupta mea cu timpul, de frica mea de timp, lucruri pe
    care le-am spus și în sesiunile de Q & A.

    Legat de SMART7, este adevărat, e
    pentru prima dată când un film românesc este selectat în acest circuit. Luna
    aceasta filmul va avea și două proiecții la Reykjavík, cu siguranță voi ajunge
    la una dintre ele. De asemenea, filmul va fi proiectat și la Salonic.
    Întorcându-mă la discuția despre timp, pentru mine cinema-ul este a doua
    carieră, pe care am început-o la 27 de ani. Înainte de a face cinema, am fost inginer
    IT.

    Anul acesta am împlinit 40 și cred că acesta este un moment de cumpănă
    pentru orice om. Aveam
    o nemulțumire, de aceea am abandonat cariera de IT. Inițial mi-am dorit să fiu
    pictor, n-am avut curaj, apoi am dorit să fiu arhitect, iarăși n-am avut curaj.
    Așa am ajuns la Universitatea Politehnică, dar în paralel m-am ocupat de design,
    am continuat să pictez și să fac street art. Însă dorința de a mă exprima prin
    artă a fost tot timpul acolo, a rămas acolo, am încercat să mă exprim cumva, și
    cumva filmul lega toate aceste skill-uri. Și pasiunea mea pentru scris, și pe cea pentru pictură, imagine și fotografie.



    În Mammalia, István Téglás interpretează rolul lui Camil, un bărbat în
    vârstă de 39 de ani, care se lansează într-o călătorie onirică în care banalul
    și fantasticul se întrepătrund. Odată pierdut controlul asupra muncii lui, asupra
    statutului social și relației sale amoroase, Camil pornește într-o căutare care
    îl face să-și chestioneze identitatea și masculinitatea. Pe urmele partenerei
    lui, ajunge într-o comunitate bizară, cu ritualuri tulburătoare, în care, în
    cele din urmă, se confruntă cu o răsturnare tragicomică de roluri.


    István Téglás recunoaște că rolul lui Camil a fost unul dintre cele mai
    solicitante din cariera sa. Mi-a fost foarte greu și nu de
    puține ori am avut o stare de agitație. Modul acesta de lucru la film, când
    niciodată nu știi a doua zi ce urmează să se întâmple, evident că îți creează
    tot felul de stări. În plus, după mai multe zile de lucru începi să obosești, în
    condițiile în care ai zilnic filmare, uneori de la cinci dimineața, de exemplu.
    Dar am încercat să mă concentrez, am încercat să fiu prezent, ăsta era cel mai
    important lucru, și cred că am reușit.

    Într-adevăr, a fost un rol foarte
    solicitant și fizic, și spun asta cu toate că sunt obișnuit cu genul acesta de
    lucru, am interpretat roluri solicitante și în spectacole de teatru. Așa că
    eram antrenat, pregătit în sensul ăsta, dar au fost destule provocări. De
    exemplu, a trebuit să intru în apă la final de octombrie, când afară era frig.
    În aceste condiții, costumul de scafandru te ajută până la un punct, dar mai
    departe nu-ți rămâne decât să fii rezistent.

    Mammalia este un film în care
    regizorul mi-a dat libertate, dar mi-a dat și un fel de direcție, pentru că
    situațiile pe care trebuia să le interpretez erau clare. Așa că nu m-am simțit
    descoperit sau pierdut nicio secundă.



    István Téglás a vorbit și despre colaborarea pe care a avut-o la Mammalia
    cu actori neprofesioniști. În general, îmi place să lucrez cu
    oameni care n-au diplomă pentru că mi se pare, vorbind despre actorie, că au un
    fel de deschidere mult mai mare decât a actorilor profesioniști. Știam lucrul ăsta,
    mi-am dorit să lucrez cu actori amatori, și uite că s-a întâmplat. Ne-am înțeles foarte bine și, într-un fel, în secvențele respective mai
    mult m-am lăsat condus de ei, în loc să îi conduc eu. Și mi-a plăcut să fac
    asta, deși în general, ca actor, nu e ușor să faci asta. Pentru că îți dorești sau ești tentat, de cele mai multe ori, să conduci tu.
    Dar experiența Mammalia a fost un caz fericit.



    În afară de István Téglás, din distribuția filmului
    Mammalia fac parte Mălina Manovici, Denisa Nicolae, Steliana Bălăcianu, Rolando
    Matsangos, Mirela Crețan, Andreea Gheorghe, Mircea Bujoreanu, Marian Pîrvu, Dan
    Zarug Mihai și Elena Chingălată.


  • Ana Ularu joacă în serialul românesc „Spy/Master”

    Ana Ularu joacă în serialul românesc „Spy/Master”

    Producția originală Max Original Spy/Master este primul serial românesc nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Berlin. Filmat în București și Budapesta și co-produs cu Warner TV Serie (Germania), serialul a avut premiera mondială în cadrul Berlinale Series, ediția din acest an fiind prima din istoria festivalului care propune un nou premiu dedicat serialelor remarcabile din întreaga lume.



    Scenariul Spy/Master este scris de Adina Sădeanu și Kirsten Peters, regia poartă semnătura lui Christopher Smith, iar producător creativ este Ioanina Pavel. Spy/Master, serialul care va avea premiera națională în luna mai pe HBO și HBO Max, spune povestea unui dublu agent secret, mâna dreaptă a dictatorului Nicolae Ceaușescu, și îi are în distribuție pe Ana Ularu și Alec Secăreanu. Actrița Ana Ularu:



    Este o miniserie, de fapt. Vor fi șase episoade, iar noi am avut proiecție la Berlin doar cu primele două episoade, adică primele două episoade au fost practic în competiție. Publicul a fost foarte plăcut impresionat, așa s-ar putea spune din reacțiile pe care le-am avut la premieră, și mă bucur foarte tare. Pe de altă parte, trebuie să mărturisesc că și eu am fost foarte plăcut impresionată, deși știam că facem ceva foarte special. Dar întotdeauna, la premieră, simți lucrurile cu totul altfel, te încarci cu o energie puternică când vezi rezultatul pe un ecran mare, într-o sală plină, și auzi reacțiile spectatorilor. Este un sentiment minunat, cred că îl așteptăm cu toții, noi, actorii. Vreau neapărat să menționez că și Elvira Deatcu joacă în acest serial, este o actriță pe care o ador, și pot spune că ea și Claudiu Bleonț fac niște roluri absolut fabuloase ca fostul dictator comunist Nicolae Ceaușescu și consoarta sa, Elena Ceaușescu.



    Eu interpretez o agentă de la Contraspionaj, pe nume Carmen Popescu. Această Carmen Popescu are misiunea să-i dejoace planurile lui Victor Godeanu, interpretat de Alec Secăreanu, actorul din rolul principal. Astfel că personajul interpretat de mine încearcă să dejoace, să distrugă, să anihileze orice tentativă a lui Victor de dezertare. E un personaj pe care l-am construit ca fiind inteligent, dar și cu umor, de asemenea, foarte determinat. Cred că asta e karma mea, să joc personaje foarte determinate. A fost o întâlnire foarte, foarte fericită cu echipa acestei miniserii și un scenariu care mi-a plăcut la nebunie din primul moment. Am citit pe nerăsuflate acest scenariu în timp ce mă aflam în Portugalia, fiecare final de episod avea atât de mult suspans, încât abia așteptam să văd ce se întâmplă și în următorul.



    Un alt serial care o are pe Ana Ularu în distribuție este Puterea / The Power, unde joacă alături de celebra actriță Toni Collette. Serialul Puterea a avut premiera pe Amazon Prime la sfârșitul lunii martie. În același serial mai joacă o serie de actori români, printre care și Bogdan Albulescu. Cartea care stă la baza serialului este scrisă de Naomi Alderman, a fost tradusă în limba română de Miruna Voiculescu și a apărut la editura Storia Books. Ana Ularu:



    Scenariul filmului pornește de la o premisă foarte inteligentă, aș spune că este o trecere prin evoluționism. Ideea filmului este că natura ajută organismele să se adapteze la societatea și lumea în care trăiesc. Conform scenariului, fetele adolescente evoluează, primind un nou organ de la mama natură, iar acest nou organ are puterea de a electrocuta. Și această nouă putere primită de femei schimbă cumva ordinea lumii din foarte multe puncte de vedere. Iar aceste schimbări sunt cu atât mai importante dacă vorbim de societăți opresive și nedrepte, societăți lipsite de democrație. Este tot un serial cu foarte multă acțiune, acțiune care se desfășoară peste tot în lume. O parte a poveștii se desfășoară în America, o altă parte în Nigeria, personajele ajung și în Anglia și nu numai. Pot spune că este unul din cele mai bune filme pe care le-am făcut vreodată. Și pentru că am vorbit și despre Spy/Master, am un sentiment foarte plăcut că am lucrat în aceste două seriale pe care le ador și pe care mă bucur foarte mult să le împărtășesc cu publicul. Cât despre partenerii din Puterea / The Power, Toni Collette și Bogdan Albulescu sunt parteneri distanți, pentru că evoluăm în fire narative diferite. Nu voi divulga mai multe, pentru că vreau să fie o surpriză pentru spectatori, dar pot spune că mă bucur mult că mă întâlnesc cu Toni Collette în această producție, sper ca la un moment dat să jucăm și împreună.



    Ana Ularu este una dintre cele mai apreciate actrițe din România. A avut roluri memorabile în teatru și în film și a jucat alături de mari vedete internaționale – Keanu Reeves (Siberia), Tom Hanks (Inferno), Bradley Cooper şi Jennifer Lawrence (Serena). Recent a interpretat roluri importante și în serialele Emerald City, Alex Rider sau Tribes of Europa/ Triburile Europei.



  • „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    Juriul internațional alcătuit din şase regizori premiaţi, în trecut, cu marele trofeu la Berlinală, între care și românca Adina Pintilie, a anunțat, la finalul săptămânii trecute, câștigătorii Festivalului Internaţional de Film din capitala Germaniei – primul european al anului. Iar cel mai bun film, câștigător al mult râvnitului Urs de Aur, a fost desemnat … Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (Bad Luck Banging or Loony Porn) al românului Radu Jude. Purtând subtitlul Schiță pentru un film popular, lungmetrajul – o coproducţie România-Luxemburg-Croaţia-Cehia – analizează raporturile dintre individ și societate, pornind de la consecinţele pe care le are un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat.


    Pelicula a avut premiera mondială la această a 71-a ediţie a Berlinalei desfășurată, în umbra pandemiei de coronavirus, în variantă online. Fără covor roşu și fără săli de proiecţie înțesate, pentru ediţia de anul acesta a fost preferat, totodată, un format inedit: a fost separată în două etape. Astfel, festivalul de la Berlin, care avea loc, în mod tradiţional, de-a lungul a 10 zile în luna februarie, a fost amânat pentru martie şi mutat în spațiul virtual. În perioada 1-5 martie, Berlinala a parcurs etapa Industry Event, urmând ca, între 9 și 20 iunie, în cadrul evenimentului Summer Special, iubitorii celei de-a șaptea arte să aibă ocazia de a viziona filmele selectate pentru ediţia 2021 în cinematografele din Berlin, în prezenţa cineaştilor. Și ceremonia de premiere va avea loc în cadrul unui eveniment tot cu public, parte a Summer Special! Până atunci, cei care vor dori să vadă filmul lui Radu Jude trebuie să știe că, din punctul de vedere al juriului, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este un film elaborat, dar în acelaşi timp sălbatic, inteligent şi copilăros, geometric şi vibrant, imprecis în cel mai bun sens al cuvântului.


    Cineastul român este, deja, un obișnuit al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, el revenind la evenimentul de anul acesta după mai multe participări în ultimii ani. De altfel, în 2015, Radu Jude își trecuse, deja, în palmares Ursul de Argint pentru Aferim!. Emoționat la aflarea veștii că, anul acesta, a primit Ursul de Aur, Radu Jude a recunoscut, însă, că, odată cu înaintarea în vârstă, te relaxezi și înveţi să iei lucrurile aşa cum vin.

    ʺNu ştii dinainte care va fi filmul câştigător, ideea e să faci ce vrei, să faci ceva relevant pentru tine. Cu siguranţă premiul acesta ajută şi pentru următoarele proiecteʺ – a spus Radu Jude. Acum, el aşteaptă a doua parte a Festivalului, pentru a primi premiul şi fizic.

  • Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.

    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Berlin: Cristi Puiu, cel mai bun regizor al secțiunii Encounters

    Berlin: Cristi Puiu, cel mai bun regizor al secțiunii Encounters

    Regizorul român Cristi Puiu a fost recompensat cu premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii competiţionale Encounters pentru cel mai recent film, “Malmkrog”, în cadrul galei de premiere a celei de-a 70-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin.


    Premiul a fost ridicat de actorul Frédéric Schulz-Richard, care interpretează rolul principal din film.



    “Malmkrog” a avut premiera internațională în cadrul secțiunii Encounters a Berlinalei și a intrat în competiție cu alte 14 filme din întreaga lume. Scenariul, semnat de Cristi Puiu, este o adaptare după “Trois entretiens”, de Vladimir Soloviov, iar filmările au fost realizate la Conacul Apafi, din satul Mălâncrav, judeţul Sibiu. Din distribuţia peliculei fac parte actorii Frederic Schulz-Richard, Agathe Bosch, Diana Sakalauskaite, Marina Palii, Ugo Broussot, Istvan Teglas.



    Filmul, cu o durată de 200 de minute, este realizat de casa de producţie Mandragora, împreună cu co-producătorii: Iadasarecasa (România), Sense Production, Cinnamon Films (Serbia), Film i Vast, Doppelganger (Suedia), Bord Cadre Films (Elveţia), Produkcija 2006 Sarajevo (Bosnia şi Herţegovina), Sisters and Brothers Mitevski (Macedonia de Nord).



    Cristi Puiu a mai regizat filmele “Marfa și banii” (2001), “Moartea Domnului Lăzărescu” (2005), câștigător al Premiului Un Certain Regard la Festivalul Internațional de Film de la Cannes, “Aurora” (2010), și “Sieranevada” (2016).

  • Un nou „Urs de Aur” pentru România

    Un nou „Urs de Aur” pentru România


    Marele Premiu al celei de-a 68-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, cel mai râvnit al acestui eveniment cinematografic de anvergură ce domină fiecare început de an, ajunge, din nou, în România. Regizoarea Adina Pintilie a cucerit, sâmbătă seară, Ursul de Aur pentru pelicula “Nu mă atinge-mă” – “Touch me not”, la scurt timp după ce a primit şi un “Urs de Argint” la secţiunea “lungmetraj de debut”. Vizibil emoţionată, Adina Pintilie, care nu se aştepta să primească “Ursul de Aur”, a urcat pe scena Berlinalei pentru a primi Marele premiu, prin care a fost recompensat un film despre intimitate, ca aspect fundamental al existenţei umane. Coproducţie europeană filmată pe o perioadă de 10 săptămâni, între anii 2015 şi 2017, şi cu o distribuţie mixtă de actori profesionişti şi persoane reale, “Nu mă atinge-mă” redă povestea mai multor personaje aflate în căutarea intimităţii, dar care, în acelaşi timp, se tem de ea.



    Potrivit sinopsisului lungmetrajului, singurătăţile unei femei şi a doi bărbaţi, pierduţi în imensitatea rece a oraşului, se întâlnesc într-o stranie încercare de contact uman autentic. Situat la graniţa dintre ficţiune, documentar şi artă vizuală, filmul, care a concurat alături de alte 18 pelicule pentru “Ursul de Aur” a împărţit publicul ediţiei de anul acesta a Festivalului de Film de la Berlin, marcat de pelicule despre migraţie şi portrete de artişti, dar lipsit de o temă dominantă, după cum nota Reuters. Astfel – mai scria agenţia de presă -“Touch me not” a fost o alegere-surpriză, şocând o parte a audienţei cu scenele sale explicite. “Este o invitaţie la dialog şi la a-l accepta pe celălalt cu tot ce are el diferit” – a declarat Adina Pintilie, recunoscând că filmul ar putea să nu fie tocmai confortabil pentru public.



    “Nu este despre ce poate face cinema-ul, ci despre unde poate duce”, a motivat şi regizorul german Tom Tykwer decizia juriului pe care l-a condus. Acordarea Ursului de Aur – decernat de un juriu internaţional începând cu anul 1956 – cineastei Adina Pintilie vine în contextul în care România s-a impus ca o forţă importantă pe scena cinematografiei mondiale în ultimii 10 ani, după ce filmul lui Cristi Puiu, “Moartea Domnului Lăzărescu” a contribuit la apariţia aşa-numitului Nou val al cinematografiei româneşti. Acesta a fost urmat de regizorul Cristian Mungiu, care a câştigat Palme dOr la Cannes, în 2007, cu “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” şi de Călin Peter Netzer, care în urmă cu cinci ani a devenit primul regizor român premiat cu Ursul de Aur la Berlin, cu “Poziţia Copilului”, o poveste despre corupţie în România post-comunistă. Să nu îl uităm nici pe Radu Jude, care a fost distins, tot la Berlinală, în 2015, cu un Urs de Argint pentru regia filmului “Aferim!”.




  • ”Ana, mon amour”, Ursul de Argint pentru montaj

    ”Ana, mon amour”, Ursul de Argint pentru montaj

    Filmul Ana, mon amour al regizorului român Călin Peter Netzer a câștigat Ursul de Argint pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin desfășurată sâmbătă seara. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul acestui film, care este analiza unei povești de dragoste, o incursiune atipică ce surprinde cele mai tensionate și delicate momente din evoluția unui cuplu.



    Ana, mon amour a fost proiectat în premieră mondială vineri seara în cadrul competiției oficiale a prestigiosului festival de la Berlin, pe marile ecrane din România putând fi vizionat începând din 3 martie. Scenariul este semnat de Călin Peter Netzer, Cezar Paul Bădescu și Iulia Lumânare și a fost inspirat de romanul Luminița, mon amour scris de Cezar Paul Bădescu.



    Regizorul Călin Peter Netzer este laureat al premiului Ursul de Aur în 2013, cu filmul Poziția Copilului.