Radio România Internațional

Tag: Festivalul International de Film de la Cannes

  • Regizorul Cristian Mungiu, de la film la text

    Regizorul Cristian Mungiu, de la film la text

    Regizor și scenarist recompensat la Festivalul
    Internațional de Film de la Cannes cu Premiul pentru cel mai bun scenariu (După dealuri,
    2012), cea mai bună regie (Bacalaureat, 2016) și Palme d’Or (4 luni,
    3 săptămâni și 2 zile, 2007), Cristian Mungiu a lansat recent și un volum
    de memorii. Totuși, nu el este
    protagonistul acestei cărți, ci bunica sa maternă, refugiată din Basarabia
    (actuala Republică Moldova) în timpul celui de-al doilea război mondial.

    Intitulată Tania Ionașcu, bunica
    mea. O biografie basarabeană    , carte reface, din amintiri orale, poveste refugiului și a stabilirii la
    Iași a rudelor din partea mamei ale regizorului, poveste dureroasă și
    împărtășită, de altfel, de mii de persoane în perioada respectivă. Pentru
    Cristian Mungiu efortul de a consemna aceste mărturii este o încercare și de a
    pune în lumină nefericirile unor oameni care au știu, totuși, să le transceadă,
    dar și de reconstitui un moment istoric.

    Să-l ascultăm pe Cristian Mungiu: M-am apucat să consemnez
    lucrurile astea pe care le știam de la bunica din copilărie. Bunicii mei n-au
    stat la țară. Bunicii mei, după ce au trebuit să se refugieze din Basarabia, au
    decis în anii 1940 să se stabilească la Iași din două pricini. Prima, pentru că
    tocmai când se hotărâseră să se stabilească la Focșani a avut loc cutremurul
    din 1940 și și s-au gândit că nu-i bine să stai pe falie. Al doilea motiv
    pentru care bunicul meu a zis că mai bine se stabilesc la Iași a fost
    universitatea unde ar putea studia urmașii săi. Și, într-adevăr, acolo am
    studiat eu și maică-mea, la Universitatea din Iași.

    După ce au luat casa asta,
    au continuat să locuiască acolo din anii 1940 până prin anii 1970. Și
    încet-încet și-au croit aceste vieți, care erau o suită de întâmplări foarte
    nefericite și o suită de sacrificii. Cam în asta constau primele povești ale
    copilăriei mele legate de ei. Nu se plângeau niciodată, dar faptele cele mai
    importante de viață întotdeauna erau legate de cine a mai murit. Bunicul în
    fiecare zi își lua ziarul și-l deschidea direct la pagina cu morți, cum zicea
    el. Se uita să vadă cine a mai murit. Și încetul cu încetul, chiar dacă ești
    copil observi niște lucruri.

    De pildă, bunica spunea la noi acasă, dar se
    referea la casa pe care o lăsase în urmă cu mai bine de cincizeci de ani
    înainte. Noi stăteam într-o casă la Iași. Era casa noastră, adică a bunicilor,
    a părinților mei și a noastră. Era o casă foarte frumoasă, în care aveam destul
    spațiu, aveam o grădină foarte frumoasă și totuși, bunica zicea întotdeauna
    despre casa lăsată în urmă că era mare și că totul era frumos acolo. Și încetul
    cu încetul am început să-mi pun problema de ce idealiza așa de mult acele
    lucruri. Eram prea tânăr ca să-mi dau seama că le idealiza doar pentru că
    țineau de tinerețea ei.


    Și pentru că tinerețea aceasta, ca și
    maturitatea, cu lipsa lor aparentă de spectaculozitate, meritau povestite ca un
    omagiu adus unei bunici devotate familiei, Cristian Mungiu a simțiti nevoia să
    alcătuiască o carte: Tot ce puteam să fac era să stau cu ea, să
    petrec cât mai mult timp cu ea, să vorbim cât mai mult. Ea nu avea nimic nou să-mi
    povestească. Dacă ne gândim cum arăta viața unei femei pe atunci, constatăm că
    era plină de afecțiune, dar cu relativ puține lucruri de povestit. Toată viața
    ei consta în a fi muncit în gospodărie, a fi avut grijă de copii, a fi gătit
    pentru toți cei din casă. Toate astea sunt niște lucruri minunate, dar nu
    foarte aventuroase și pe care e grozav să le recuperezi ca recipiente ale
    afecțiunii. Dacă s-a gătit pentru tine și s-a gătit cu dragoste, dacă fiecare
    masă pe care o așternea la Crăciun, la Paște, când veneam noi de la școală în
    fiecare zi, era cumva specială, atunci doar eu pot recunoaște și recupera asta.
    Prin scris. Și pentru asta îi sunt atât de recunoscător încât am încercat să
    introduc chiar și această rutină în povestea ei.


    Publicată de editura Humanitas, Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, ar putea
    chiar constitui, mai târziu, nucleul scenariului unui film regizat chiar de
    Cristian Mungiu.

  • Jurnal românesc – 16.05.2022

    Jurnal românesc – 16.05.2022

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a şase ambasadori români, între
    care Cornel Feruţă, reprezentant permanent pe lângă Organizaţia Naţiunilor
    Unite de la New York, şi Ion Jinga, şef al Misiunii Permanente a României pe
    lângă Consiliul Europei de la Strasbourg.     Administraţia Prezidenţială transmite
    că preşedintele i-a acreditat, totodată, pe Daniel Ioniţă, care va conduce
    reprezentanţa diplomatică în Suedia, Iulian Buga, ce va ocupa fotoliul de ambasador
    în Singapore şi pe Răzvan-Victor Rusu, noul şef al Misiunii Permanente a
    României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva şi Organizaţiile
    Internaţionale cu sediul în Elveţia. Nu în ultimul rând, Iohannis a validat
    numirea lui Nicolae Năstase în funcţia de ambasador în Senegal, în Republica
    Capului Verde, Gambia, Burkina Faso, Coasta de Fildeş şi Republica
    Guineea-Bissau, cu reşedinţa la Dakar.




    Ambasada
    României la Kiev și-a reînceput activitatea, a anunţat, în weekend, ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Ş    eful diplomaţiei române, care a participat
    sâmbătă şi duminică, la Berlin, la reuniunea informală a miniştrilor de externe
    din statele membre NATO, a declarat că România este pe deplin alături de
    partenerul său Ucraina în lupta sa curajoasă pentru libertate!.
    Bucureştiul a suspendat activitatea reprezentanţei diplomatice din capitala
    Ucrainei şi şi-a repatriat întreg personalul pe 26 februarie, la două zile după
    începutul invaziei Rusiei în Ucraina. O mare parte a statelor ocidentale şi-au
    relocat sediile ambasadelor în Liov, oraş aflat în apropiere de graniţa de vest
    cu Polonia. După retragerea trupelor ruseşti din zona Kiev-ului, 38 de ambasade
    şi-au reluat activitatea în capitala ucraineană, între care cele ale Italiei,
    Spaniei, Marii Britanii, Canadei, Germaniei, Franţei, Coreii de Sud, Sfântului
    Scaun, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene. Secretarul de stat al
    Statelor Unite ale Americii, Antony
    Blinken, a anunţat, la rându-i, că ambasada SUA la Kiev îşi va relua activitatea
    foarte curând.






    Trei pelicule
    româneşti vor fi prezentate, în premieră, la a 75-a ediție a Festivalului
    Internațional de Film de la Cannes, care începe pe 17 mai.     Este vorba despre
    R.M.N. de Cristian Mungiu, care va concura pentru premiul Palme
    d’Or în competiţia oficială, Metronom, de Alexandru Belc, ce va fi
    fi prezentat în selecţia oficială Un Certain Regard şi
    scurtmetrajul Potemkiniștii, regizat de Radu Jude, selectat în
    programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Institutul Cultural
    Român de la Paris transmite că producătoarea Diana Păroiu face parte dintre cei
    20 de producători europeni selectaţi de European Film Promotion pentru a
    participa la programul Producers on the Move, care îşi propune
    dezvoltarea coproducţiilor internaţionale, intensificarea schimburilor de
    experienţă şi crearea de noi reţele profesionale. De asemenea, Diana Păroiu a
    semnat şi epilogul lungmetrajului Întoarcere la Seul, care va fi
    proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard. Actriţa Cosmina
    Stratan, care în urmă cu 10 ani a fost recompensată cu Premiul pentru
    interpretare feminină, cu pelicula După dealuri de Cristian Mungiu,
    se regăseşte anul acesta în distribuţia lungmetrajului Frate şi
    soră, de Arnaud Desplechin, care va concura în Competiţia oficială a
    festivalului. Nu în ultimul rând, regizorul Liviu Săndulescu alături de
    scenarista şi actriţa Iulia Lumânare, semnează scenariul peliculei
    Roşu, care a fost selectat la a 16-a ediţie a programului de
    dezvoltare de scenarii ScripTeast. Festivalul
    Internațional de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 17-28 mai.




    Şapte dintre cei mai cunoscuți artişti plastici
    români contemporani sunt promovaţi de Institutul Cultural Român Dimitrie
    Cantemir din Istanbul, pe platformele online, în cadrul proiectului
    cultural intitulat Culoarea Zilei.     Astfel, în perioada 27 aprilie -
    6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări în care artiştii sunt invitaţi
    să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre viziunea în artă şi să ofere
    detalii despre creaţiile lor. Filmările au fost realizate în atelierele
    artiștilor și au menirea de a pune în valoare cultura vizuală românească
    contemporană. Programul a început, la 27 aprilie, cu Mirela Trăistaru, a
    continuat, la 2 mai, cu Anca Boeriu, iar la 9 mai a fost prezentat Mureșan
    Vasile. Programul continuă, la 16 mai, cu Ștefan Pelmuș, la 23 mai este
    programat Eugen Raportoru, la 30 mai – Aurel Tar, iar seria se va încheia la 6
    iunie cu Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe contul de
    Facebook şi pe canalul de YouTube ale ICR Instanbul.




  • Jurnal Românesc – 28.04.2022

    Jurnal Românesc – 28.04.2022

    Alianța pentru Unirea Românilor condamnă recenta serie de incidente petrecute în regiunea transnistreană a Republicii Moldova și îndeamnă Parlamentul de la Chișinău să voteze de îndată reunificarea cu România, ca singură cale de a proteja populația dintre Prut și Nistru de pericolele unei eventuale invazii a Rusiei. “Republica Moldova nu mai poate rămâne mult în zona gri pentru că asta presupune riscuri, amenințări și pericole. Reîntregirea națională este singura soluție de securitate reală”, a declarat liderul AUR George Simion. Recent, obiective militare şi civile din Transnistria au fost atacate de actori necunoscuţi. Aceste acţiuni destabilizatoare urmăresc extinderea războiului din Ucraina pe teritoriul Republicii Moldova, iar “reunirea cu România (…) reprezintă unica soluție pentru ca al doilea stat românesc, să nu intre în spirala conflictului sângeros de la Răsărit”, a precizat senatorul AUR Claudiu Târziu. O poziţie similară a avut şi fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Acesta a spus că armata moldoveană este într-o stare precară, cu echipamente învechite şi nefinanțată, iar “unicul scenariu” care ar putea preveni o eventuală invazie rusă este unirea. Leancă a avertizat că momentul critic pentru Republica Moldova este începutul unui atac al armatei ruse în zona Odesei şi apariţia riscului unei joncţiuni cu forţele Moscovei staţionate în Transnistria. “Atunci, pentru noi se va pune problema într-o manieră existențială. Chișinăul și Bucureștiul ar trebui să analizeze aceste scenarii”, a mai spus Iurie Leancă.



    Scurtmetrajul “Potemkiniștii” regizat de Radu Jude va avea premiera mondială în cadrul celei de-a 75-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, ce se va desfăşura în perioada 17-28 mai. Producția a fost selectată în programul secțiunii paralele Quinzaine des Réalisateurs. Filmul scris și regizat de Radu Jude pornește de la gestul de sfidare la adresa Rusiei făcut în 1905 de marinarii de pe Crucișătorul Potemkin, care au primit azil politic în România. “Potemkiniștii” este o comedie despre artă, istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo ca “o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark Rappaport”. Pelicula este produsă de Ada Solomon şi îi are în rolurile principale pe Alexandru Dabija și Cristina Drăghici. Radu Jude a mai fost prezent la Cannes, tot în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, în 2014, cu producţia “Trece și prin perete”, recompensată cu mențiunea specială, dar și în 2013 cu scurtmetrajul “O umbră de nor”. Regizor şi scenarist, Radu Jude este laureat al mai multor Festivaluri de profil. Anul trecut, filmul “Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” a fost recompensat cu Ursul de Aur la Berlinală, iar în 2015, pelicula “Aferim!” i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie.



    Muzicienii Tatiana Samouil, Răzvan Popovici, Justus Grimm și Diana Ketler susţin o serie de concerte, până pe 29 aprilie, cu ocazia lansării albumului “Impressions d’enfance” dedicat operei lui George Enescu de Ansamblul RARO-SoNoRo și violonistul francez Gilles Apap. Recitalurile, organizate de ICR Bruxelles, în colaborare cu Ambasada României în Belgia, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE și Delegația Permanentă a României la NATO, au loc la Muzeul Instrumentelor Muzicale din Bruxelles şi la Conservatorul Regal din Antwerp. Cu acest prilej, doi studenți care au fost selectaţi prin programul de burse SoNoRo — Interferențe din peste 130 de candidați, vor participa la concerte. Ansamblul RARO – SoNoRo, înființat în 2004, combină tradiţia europeană a muzicii de cameră cu o abordare inovatoare. Activitatea acestuia include spectacole multimedia în colaborare cu artişti video din Japonia şi România, improvizaţii alături de DJ şi proiecte literar-muzicale în cele mai renumite săli ale lumii.



    Fotografii de epocă și contemporane cu orașul Cernăuți, realizate de Inna Ostrovsca, o tânără artistă de origine română din regiunea Cernăuți, sunt expuse în parcul din fața Primăriei Rădăuți. Agenţia BucPress transmite că autoarea este doctor în arhitectură al Facultăţii de profil din cadrul Universităţii Politehnice Timișoara. Expoziția în aer liber este dedicată istoriei arhitecturii remarcabile a orașului Cernăuți din perioada sfârșitului de secolul 19 și începutul secolului 20 și poate fi vizitată până la 30 aprilie. Manifestarea are loc la inițiativa Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, cu sprijinul ONG-ului Rădăuțiul Civic. Expoziţia este la a treia prezenţă în România, după ce anul trecut a fost prezentată la Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc.






  • „La Danseuse” deschide a III-a ediție Bucharest International Dance Film Festival

    „La Danseuse” deschide a III-a ediție Bucharest International Dance Film Festival

    Cea de-a treia ediție a Bucharest International Dance Film Festival (7-10 septembrie) aduce în Bucureşti cele mai noi filme de dans realizate de coregrafi, regizori de film și artiști din întreaga lume, premiere mondiale și europene, o competiție dedicată exclusiv filmelor de dans românești, o expoziție de artă vizuală, performance-uri și workshopuri.



    Festivalul va fi deschis de lungmetrajul La Danseuse”, în regia lui Stéphanie di Giusto. Pelicula a avut premiera mondială în 2016, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes, fiind inclusă în secțiunea Un certain regard”.



    Tema ediției din acest an, THE AGE OF THE STRANGE, își propune o întoarcere la starea de natural, căutând modalități de expunere “techno-surealiste”, îmbrățișând contradicția și fragilitatea, spun oganizatorii.



    Cele 35 de filme scurte prezentate în Festival, dintre care 20 în competiţia internaţională, 7 în competiţia românească şi 8 în seria «Midnight Specials» explorează, printre altele, libertatea şi limitările ei ori sistemul informaţional şi reîntoarcerea la gândirea intuitivă.



    Bucharest International Dance Film Festival este dedicat producțiilor de dans realizate de coregrafi, regizori de film și artiști din întreaga lume. Din programul festivalului nu vor lipsi conferințe sau masterclass-uri.