Tag: Festivalul International de Teatru Sibiu

  • Teatrul, în prim plan

    Teatrul, în prim plan

    La Sibiu s-a încheiat Festivalul Internaţional de Teatru (FITS).Tema din 2022 a fost Frumusețe. Timp de 10 zile, publicul a avut parte de aproximativ 800 de spectacole de teatru, muzică, dans, circ, multe reprezentaţii de stradă, expoziţii, conferinţe şi alte evenimente, susţinute de peste 3.500 de artişti din 75 de ţări. Potrivit organizatorilor, se estimează că media zilnică de participanţi a fost de 85.000 de persoane. Spectacole, sute de minute de aplauze și ovații în picioare, emoții și lacrimi de bucurie au fost parte din magia evenimentului și în acest an, în spații diverse, de la săli de teatru până la piețe, străzi, sinagogă și în alte multe locuri. Au fost și evenimente speciale, conferințe și lansări de carte cu unii dintre cei mai importanți profesioniști în domeniile lor, arhitecți, artiști, manageri, creatori, facilitatori culturali, ambasadori, scriitori, jurnaliști și critici de teatru. Aceasta a fost cea mai amplă ediție de până acum, dar și cea care ne aduce – mie și întregii echipe – cea mai mare bucurie și satisfacție de până acum, a spus Constantin Chiriac, președintele FITS. Evenimentul a înregistrat cifre impresionante şi în ceea ce priveşte prezenţa în mediul online.


    În premieră absolută, în baza parteneriatului cu rețeaua de socializare Tik Tok, FITS a transmis primul spectacol de teatru, live, pentru utilizatorii de pe această platformă, alături de alte patru evenimente. În total, în cele zece zile de Festival, hashtag-ul #magiaFITS s-a bucurat de peste un milion de vizualizări pe TikTok, cu 150.000 de utilizatori care au urmărit live transmisiile. Tot în acest domeniu, la Bistriţa au fost recompensate, în cadrul celei de 30-a ediţii a Galei Uniunii Teatrale din România – UNITER, cele mai bune creații ale teatrului românesc din anul 2021. Au fost prezenţi cei mai apreciaţi artişti români ai momentului, profesionişti din lumea culturală sau apropiaţi ai fenomenului teatral. Premiul pentru cel mai bun spectacol a fost adjudecat de Plugarul şi Moartea de Johannes von Tepl, dramatizarea și regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi. La categoria cea mai bună regie a fost distins Horia Suru, pentru integrala Trilogia Minelor de Csaba Székely, Teatrul Dramaturgilor Români din București, iar cea mai bună scenografie i-a revenit lui Cosmin Florea, pentru spectacolul Trei piese triste, scenariul și regia Radu Afrim, Teatrul Naţional Vasile Alecsandri din Iaşi.


    Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic a fost desemnat Un secol de teatru românesc la Chişinău – Revanşa memoriei interzise, scenariul Mariana Onceanu, adaptarea radiofonică Magda Duţu, regia artistică Petru Hadârcă, producție a Societății Române de Radiodifuziune. Premiul de Excelență i-a revenit In memoriam lui Ion Caramitru, fost director al Teatrului Național București și fondator al UNITER. Evenimentul a fost promovat și în mediul online, fiind transmis live pe pagina de Facebook şi Instagram a UNITER.


  • Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu

    Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu

    În 29 de ani de libertate post-comunistă, Sibiul e, pentru a 26-a oară, amfitrionul
    celui mai important festival al artelor spectacolului din România. Acesta a fost conceput ca un organism
    multifuncțional şi un spațiu creativ, care să permită manifestarea a noi
    tehnici de exprimare teatrală. Oferta culturală
    este deosebit de bogată: producțiile cele mai reprezentative ale marilor teatre
    românești, montări internaționale importante, spectacole de stradă programate
    zilnic în pieţe, pe străzile orașului vechi și în cetățile și bisericile
    fortificate medievale saxone din împrejurimile Sibiului. O parte din
    reprezentaţiile sub egida FITS vor fi susţinute şi pe scene din Bucureşti, Cluj sau Mediaş.

    Festivalul Internațional de Teatru a fost,
    notează critica de specialitate, motorul obținerii de către Sibiu a statutului
    de Capitală Culturală Europeană în 2007, anul în care România era admisă în
    Uniune. Graţie pieței de desfacere creată
    de acest Festival prin Bursa de Spectacole, Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu
    a fost prezent la unele dintre cele mai importante festivaluri de gen din lume:
    Edinburgh, Avignon, Napoli, Bruxelles, Seul, Tokyo, Porto sau Frankfurt. Ediţia
    de anul acesta, care
    va avea loc în perioada 14-23 iunie, propune 540 de evenimente, susţinute de
    3.300 de artişti din 73 de ţări, care vor juca în 75 de spaţii, cu circa 70.000
    de spectatori pe zi – a anunţat fondatorul şi preşedintele FITS, actorul
    Constantin Chiriac. Aceste cifre, adaugă el, poziţionează FITS pe primul loc în
    lume ca festival unic.

    Şase personalităţi ale artei teatrale internaţionale vor
    primi la ediţia din acest an a festivalului câte o stea pe Aleea Celebrităţilor
    din Sibiu. Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a spus, la
    rându-i, că Festivalului Internaţional de Teatru e parte a sezonului cultural
    încrucişat România-Franţa, astfel că din Hexagon vor veni la Sibiu nu mai puţin de 28 de companii şi 76 de spectacole. Parteneri
    ai Festivalului sunt şi amabasadele Japoniei, Germaniei, Israelului, Chinei şi
    Marii Britanii. FITS e un obiectiv
    strategic al ministerului român al Culturii, care, alături de administraţia locală,
    este principalul finanțator al acestui eveniment, şi e sprijinit de Comisia
    Europeană, de centrele culturale și ambasadele străine din România, de rețele
    internaționale și de sponsori privați. Anul
    trecut, în premieră, Festivalul a avut şi doi patroni onorifici, pe
    preşedintele României, Klaus Iohannis, fost primar al Sibiului vreme de 14 ani
    şi patru mandate, şi pe moştenitorul coroanei britanice, Prinţul Charles, celebru
    pentru pasiunea sa faţă de Transilvania, unde deţine şi câteva proprietăţi, şi
    faţă de arhitectura medievală saxonă.

  • Teatrul revine la Sibiu

    Teatrul revine la Sibiu

    Sibiul este, de vineri, cea mai mare scenă de spectacole internaţionale. Cortina celui mai important festival de teatru din România şi a unuia din principalele evenimente de gen din lume se ridică timp de zece zile. Aproape 70 de mii de spectatori sunt aşteptaţi din ţară şi din străinătate, pentru a se bucura de cele peste 500 de spectacole şi alte evenimente culturale. Întreg oraşul din centrul României, dar şi o parte din judeţ se vor transforma în spaţii de cultură, care vor găzdui, în perioada 9 – 18 iunie, aproximativ 3.300 de artişti şi invitaţi din peste 70 de ţări.



    Tema acestei ediţii – a 24-a – este iubirea, după cum precizează directorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac: “Aducem ofrandă a ceea ce înseamnă cel mai complex şi mai puternic sentiment de pe pământ. Festivalul Internaţional de Teatru este o unitate de forţă şi, în acelaşi timp, o formulă de a arăta iubirea cum în puţine comunităţi putem să întâlnim. Nu cred că sunt multe comunităţi în lume în care toate forţele acelor comunităţi îşi dau mâna pentru ca frumosul să poată să triumfe.”



    Organizatorii au decis ca Festivalul de Teatru de la Sibiu să înceapă în forţă: nu mai puţin de 35 de evenimente au fost incluse în programul primei zile. Este vorba, pe scurt, de expoziţii şi ateliere de teatru, de spectacolul “Cântăreaţa cheală” a cunoscutului dramaturg franco-român Eugen Ionescu în interpretarea unei companii de teatru din Franţa, de o prelegere a regizorului american Robert Wilson despre nimic şi de o reprezentaţie de tango. La acestea au fost adăugate o paradă cu personaje din lumea apelor, aduse de o companie de stradă din Franţa, o demonstraţie de acrobaţii pe sârmă la 40 de metri înălţime a unei trupe de circ din Germania, un concert de fado şi focuri de artificii.



    Pentru aproape 80 de spectacole din cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu biletele au fost, deja, epuizate. Pe de altă parte, însă, peste 60% din tot ce se întâmplă la Festival este gratis pentru public, ceea ce face ca mirajul artelor spectacolelor să cuprindă toată comunitatea locală. Pe lângă evenimentele indoor, Festivalul de la Sibiu este recunoscut pentru atenţia pe care o acordă spectacolelor stradale, devenite o forţă prin calitate, dar şi prin farmec şi emoţia pe care o provoacă.



    Să mai spunem că, printre noutăţile acestei ediţii, se află o secţiune de concerte de orgă în mai multe biserici fortificate săseşti şi un program special cu cinci spectacole de teatru în limba engleză, care se vor juca la Academia Forţelor Terestre din Sibiu pentru militarii români şi străini participanţi la un exerciţiu NATO de pe teritoriul României. Tot de vineri, timp de patru zile, în cadrul Festivalului are loc un târg de carte numit Sibiu Book Festival – Strada cu cărţi

  • Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu s-a încheiat

    Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu s-a încheiat

    Construind încredere a fost tema
    celei de-a 23-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu…
    încredere fără de care acest festival nu ar fi ajuns la asemenea dimensiuni -
    472 de evenimente şi nume foarte importante din spaţiul teatral românesc şi
    mondial. Toate aceste spectacole, desfăşurate în săli de teatru sau pe stradă
    sau în alte spaţii neconvenţionale, concerte, filme, conferinţe, lansări de
    carte, toate aceste personalităţi pe care aproape le poţi atinge, cu care ai
    ocazia să stai de vorbă, toate parteneriatele şi prieteniile care se leagă în cele
    zece zile de festival … înseamnă un uriaş câştig pentru toţi cei aflaţi la
    Sibiu în această perioadă, pentru comunitate, pentru cultura română.


    Organizator
    şi gazdă a evenimentului, Teatrul Naţional Radu Stanca a fost prezent în
    festival cu trei spectacole la secţiunea Patrimoniu: Faust, Lulu şi
    Metamorfoze, toate purtând semnătura lui Silviu Purcărete. Şi-a prezentat
    premierele stagiunii, despre care am vorbit deja, şi a venit cu o nouă
    premieră, care reprezintă partea a doua a trilogiei CâtDeDeparteSuntemDePeșterileDinCareAmIeșit?, o coproducţie
    Teatrul Naţional Sibiu – Universitatea Lucian BLaga. Spectacolul #minor, de
    Bogdan Georgescu, abordează, ca şi prima parte a trilogiei, Antisocial,
    probleme legate de educaţie.

    Regizorul Bogdan Georgescu: Cred că foarte
    important e ca aceste spectacole să provoace discuţii, să punem nişte întrebări
    şi să explorăm ce înseamnă educaţie, cum facem educaţie, unde se opresc nişte
    lucruri şi încep altele… Dacă în cazul Antisocial, discuţiile erau între
    părinţi, profesori şi elevi, în cazul #minor discuţia devine puţin mai
    personală şi este între părinte şi copil. Toată povestea se axează în jurul
    acestor mentalităţi româneşti împământenite, de tipul eu te-am făcut, eu te
    omor, bătaia e ruptă din rai, unde dă tata, creşte. Şi faptul că încă, în
    2016, în România, abuzul fizic asupra copiilor este tolerat şi este considerat
    o problemă minoră, chiar este considerat o metodă de educaţie şi corecţie, este
    scandalos.



    Cum
    s-a întâmplat şi cu spectacolul Antisocial, ale cărui reprezentaţii au fost
    urmate de discuţii cu publicul, la fel, şi #minor cu discuţii cu cei
    prezenţi. Şi, tot la fel ca Antisocial, va fi prezentat într-un turneu
    naţional. Bogdan Georgescu: De data aceasta vom avea invitat un
    psiholog, pentru că unele dintre subiectele atinse sunt delicate. Am simţit un
    fel de tensiune la discuţia cu publicul, după premiera din cadrul festivalului.
    Se simte că majoritatea e afectată direct şi că fie a abuzat, fie a fost abuzat
    la un moment dat. Şi atunci, cred că e nevoie de mai multă delicateţe în
    moderarea discuţiei, pentru că rişti să declanşezi nişte lucruri care trebuie
    gestionate cu profesionalism.


    În
    2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu a apărut un
    nou proiect: Aleea Celebrităţilor. Inspirată de Walk of Fame, Aleea
    Celebrităţilor este gândită ca un loc permanent de celebrare și de recunoaştere
    a contribuţiei unor personalităţi la dezvoltarea Sibiului. Nume precum Klaus
    Maria Brandauer, Neil LaBute, Tim Robbins – care a primit anul acesta steaua -
    sunt prieteni ai festivalului şi ai teatrului sibian. După George Banu, Silviu
    Purcărete, Gigi Căciuleanu, a venit rândul lui Victor Rebengiuc să aibă o stea
    pe Aleea din Parcul Cetăţii, din Sibiu. Actorul a fost extrem de emoţionat de
    aplauzele care parcă nu se mai opreau.


    Victor Rebengiuc: Nu mă consider o
    celebritate, mă consider un actor cunoscut în urma activităţii sale. Concluzia
    asta o pot trage din faptul că aici, în Sibiu, merg pe stradă şi se întâmplă ca
    oameni pe lângă care trec să-mi spună Respect, domnule Rebengiuc!. Acesta
    este un lucru care mă emoţionează. Îmi dă o satisfacţie deosebită faptul că
    munca mea nu trece neobservată.
    În afară de ceilalţi români care sunt pe Aleea Celebrităţilor – Silviu
    Purcărete, George Banu şi Gigi Căciuleanu, pe care îi cunosc – cu Silviu Purcărete
    am lucrat multe spectacole, cu George Banu sunt prieten, ne ştim de multă
    vreme, cu Gigi Căciuleanu, la fel, ceilalţi sunt personaje legendare ale
    teatrului. Pe toţi îi stimez, iar doi dintre ei sunt doi mari regizori cărora
    le-am văzut spectacolele – Christoph Marthaler şi Thomas Ostermeier. Mă gândeam,
    când vorbea Evgeny Mironov cât de fericit este – şi îl cred – pentru că a
    lucrat cu cei mai mari regizori din lumea asta, eu nu aş avea posibilitatea
    asta, dar am avut norocul să lucrez cu cei mai mari regizori din România: Liviu
    Ciulei, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, Silviu Purcărete, Yuri Kordonsky,
    Andrei Şerban, de care pomenea şi Tim Robbins… Şi ei au fost universităţile
    mele. La steaua care-a răsărit/ E-o cale atât de lungă/ 60 de ani i-au
    trebuit/ Luminii să m-ajungă. L-am parafrazat eu pe Eminescu. E o stea care
    îmi face mare plăcere!.


    Profesor
    de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle-Paris, câştigător, de trei ori, al
    Premiului pentru Cea mai bună carte de teatru în Franţa, George Banu este de
    foarte multă vreme prietenul FITS. Şi lui i se datorează aducerea, la Sibiu, a
    unor nume care marchează istoria teatrului european contemporan. Iar cartea
    lansată anul acesta în festival, Convorbiri teatrale. Festivalul Internaţional
    de Teatru de la Sibiu, editată de Nemira, dă o idee despre ce spaţiu al
    întâlnirilor şi al schimburilor de idei îl reprezintă festivalul şi dezvăluie
    puţin din gândirea teatrală a unor artişti precum Peter Stein, Wajdi Mouawad,
    Silviu Purcărete sau Dragoş Buhagiar.


    George Banu: Această carte a fost
    concepută în urma unei discuţii cu Constantin Chiriac, care spunea că există un
    capital de gândire teatrală adunat în înregistrările de la Sibiu. Şi atunci
    mi-am spus că e interesant să vedem ce au spus oameni ca Peter Stein sau Krystian
    Lupa aici, la Sibiu, nu în general. Nu am vorbit decât cu creatorii a căror
    operă este considerată esenţială pentru scena europeană. Situaţia mea era
    situaţia celui care îi cunoştea pe toţi dinainte. Acest prealabil este
    important, în măsura în care există o anumită încredere reciprocă. Ştii cu cine
    vorbeşti. Eu sunt foarte interesat de ceea ce spun oamenii şi oamenii simt
    interesul pe care îl am pentru ce spun. De aceea, cred că au fost discuţii
    foarte îmbogăţitoare. Această carte este născută şi din ideea că oamenii de
    teatru vorbesc mai bine decât scriu.



    La
    final, impresii de festival împărtăşite de George Banu: Putem saluta
    programatorii festivalului pentru spectacolele din Piaţa Mare, care sunt
    spectacole cu totul şi cu totul neaşteptate, pe care nu le văd în Occident.
    Aici este şi strategia foarte profundă şi binevenită a lui Constantin Chiriac,
    despre care regizorul Eugenio Barba spunea că reuneşte teritoriul ecologic al
    teatrului, în sensul în care vedem şi spectacole care nu au o mare calitate
    artistică, dar au o mare calitate de animaţie, şi creează şi forme pure şi
    perfecte precum teatrul japonez Noh, deci, acest conglomerat contradictoriu e
    specificul poziţiei pe care o adoptă Constantin Chiriac şi care îi permite, în
    acelaşi timp, să se adreseze publicurilor Sibiului.