Vrem ca şi copiii din ziua de
astăzi să se joace de-a Mihai Viteazul şi de-a Vlad Ţepeş, nu doar de-a
Superman şi Batman. Acesta este crezul organizatorilor Festivalului Istoric de
la Porțile Bucureștiului, desfăşurat în primul weekend de noiembrie. Festivalul
şi-a primit vizitatorii cu ateliere practice, ateliere medievale de călărie,
tras cu arcul, sabie, dar și cu bucate tradiționale alese, și meșteșuguri, precum
fierit, opincărit, olărit. Toate, în ambianţa dedicată a Palatului Mogoşoaia,
situat la aproximativ 15 km depărtare de Bucureşti. Piatra de temelie a Palatului
de la Mogoşoaia a fost pusă de către domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul
1698, pentru ca mai târziu, la data de 20 septembrie 1702, clădirea să fie
finalizată.
Ne-am cufundat şi noi în
istorie, pentru a descoperi traiul medieval recreat la Palat. Îmbrăcat cu
mantie din blană şi căciulă boierească, unul dintre prezentatorii
evenimentului, Răzvan Popescu, ne-a spus unde am ajuns… în spaţiu şi timp: La Palatul Mogoşoaia, ca perioadă, undeva în Evul Mediu, unde vrem
noi, cât de departe ne duce imaginaţia. O să avem parte de o tragere în ţeapă,
puţin mai încolo şi o să fie o premieră, primul om din istorie, care a fost
tras în ţeapă şi nu a murit. Se va întâmpla aici, la Mogoşoaia.
Vizitatorii au putut urmări în
mai multe rânduri schimbarea gărzii, la Palat. Străjerii Cetății Neamțu’ au
lăsat în urmă Ținutul Zimbrului, temporar, pentru a participa, la Festivalul
Istoric de la Porțile Bucureștiului. Tinerii străjeri coordonați de părintele
Filip au fost invitați special ca să dezvăluie frânturi din viața și
obiceiurile străvechi prin port, arme, tehnici de luptă și tradiții.
Copii au luat lecţii de tras cu
arcul sau de confecţionare a elementelor de heraldică medievală.
Muzica şi voia bună au fost la
ele acasă. Răzvan Popescu ne-a spus ce a prezentat în ultima seară a
evenimentului: Acum sunt nişte artişti din Bielarus, care
cântă muzică medievală, nişte artişti foarte solicitaţi. Sunt o groază de
lucruri spectaculoase de văzut aici, de la momente de circ, până la
reconstituirea istorică, pe care urmează să o prezentăm. Urmează cimpoierii din
Transilvania, Circul Metropolitan Bucureşti care are cu Trupa Marinof un moment
spectaculos, deja au pregătit recuzita. Şi desigur, Lupii Albi, cu Dracula,
reconstituirea istorică de care v-am zis.
Dracula – Reîntoarcerea a fost
titlul spectacolului de reconstituire istorică organizat de Asociaţia Culturală
Lupii Albi, al cărei obiectiv este
securizarea, conservarea şi promovarea istoriei şi a valorilor naţionale prin
reevocarea momentelor ce ne-au definit ca popor, ca naţie. În cadrul
asociaţiei, actori şi cascadori profesionişti şi-au unit forţele pentru a
readuce în atenţia publicului istoria ca spectacol, după cum ne-a spus Bogdan
Jianu, actor şi cascador, unul dintre iniţiatorii proiectului: Lupii Albi înseamnă istoria prin spectacole. A venit cumva de la sine.
Dumnezeu ne-a luat de mână şi ne-a pus pe drumul ăsta: să reevocăm momente ale
istoriei. Şi asta ne obligă să documentăm istoric orice scenariu. Între timp au
apărut şi profesori de istorie alături de noi, experţi de la Muzeul Militar,
care ne ajută şi ne girează corectitudinea scenariilor. Bineînţeles, că le
îmbrăcăm, le dramatizăm, le condimentăm cu diverse poveşti, ca să facă un tot,
să facă un spectacol. Şi lumea să îşi ia lecţia de istorie foarte uşor. E şi
antrenant şi cu adrenalină, pentru că toate cascadele se întâmplă la câţiva
metri în faţa lor, văd explozii, văd oameni în flăcări, cai care cad. E
spectaculos!
Asociaţia Culturală Lupii Albi
realizează astfel de spectacole din 2013, evocând personalităţi din istoria
României ce nu trebuie să fie uitate şi stimulând copiii la o învăţare
interactivă. Pentru că am aflat că acolo unde au reprezentaţii, Lupii Albi
găsesc copii şi voluntari locali care să participe la spectacolele lor.
Nici meşteşugarii nu au lipsit
de la Palatul Mogoşoaia. Au fost aici, fierari, ţigani căldărari sau ţigănci ce
prezentau costume autentice, dar şi sculptori în lemn sau cusotoare de ii din
in sau tunici din pâslă.
Din Nucşoara de Argeş, Ion Rodoş
a venit la palat cu sculptură în lemn şi ne-a spus ce ne prezintă: Linguri sculptate tradiţional, inspirate din istorie, din poveşti, din
faună, din floră, motive tradiţionale foarte vechi preluate din muzee. După cum
vedeţi am şi Coloana infinitului, am Binecuvântarea casei, care se punea pe
vârful acoperisurilor caselor, am Cocoşul de munte de Nucşoara, o creaţie de-a
mea, care este oficial simbolul comunei, pandantive sculptate din lemn de prun
şi din lemn de nuc, lupul dacic de pus în piept, flori de colţ pe care le fac
dintr-un băţ de brad, cu cuţitul. Am sfârleze (n.r. titirezuri) precum cele cu
care mă jucam eu când eram copil. Am făcut şi câteva fluiere.
Palatul ne-a îmbiat şi cu bucate tradiţionale şi
băuturi din producţia târgoveţilor, care au venit cu bucurie, la aşa o
sărbătoare.