Simpatizanţi ai
socialiştilor şi comuniştilor din Republica Moldova au protestat la Chişinău,
în faţa sediului Curţii Constituţionale, faţă de intenţia parlamentului de a
înlocui sintagma limba moldovenească cu limba română în
toată legislaţia, inclusiv în Constituţie. Protestatarii, între care şi
deputaţi ai celor două formaţiuni politice pro-ruse de opoziţie, i-au acuzat pe
reprezentanţii puterii că atentează la ceva ce este sfânt pentru fiecare
moldovean şi că o astfel de modificare ar necesita organizarea unui
referendum şi votul a două treimi dintre parlamentari.
În replică, şefa
Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că instanţa
supremă şi-a expus deja poziţia în 2013 referitor la limba vorbită în Republica
Moldova. Atunci, Curtea Constituţională a decis că limba oficială este limba
română şi nu cea moldovenească. Poziţia a fost susţinută şi de Academia de
Științe a Republicii Moldova care a cerut restabilirea adevărului științific
şi înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română.
Totodată,
iniţiatorii proiectului legislativ, deputaţi ai Partidului Acţiune şi
Solidaritate, au arătat că schimbările propuse nu constituie o iniţiativă
ordinară de modificare a Constituţiei, ci una tehnică, drept pentru care nu
este necesară organizarea unui plebiscit. Proiectul de lege privind limba
română a trecut deja, în primă lectură, de votul Parlamentului de la Chişinău.
Dacă va fi adoptat, documentul mai prevedere ca Sărbătoarea Naţională Limba
noastră îşi va schimba denumirea în Limba română.
Asociaţia Românilor din
Croaţia, în parteneriat cu Ambasada României în Croaţia şi Asociaţia pentru
Educaţie Digitală Bigger Picture au organizat, la Zagreb, Festivalul
Primăverii Româneşti. Cu acest prilej, a fost inaugurată expoziţia tematică
Românce de poveste, care a prezentat poveştile a 6 românce
emblematice pentru istorie: Ecaterina Teodoroiu, singura femeie prezentă pe o
bancnotă românească, Smaranda Brăescu, prima femeie paraşutist a României,
Sofia Nădejde, o voce importantă a feminismului românesc în secolul al 19-lea,
Hariclea Darclee, prima cântăreaţă de operă pentru care s-a compus în mod
special un rol, Ana Maria Brânză, campioană olimpică la scrimă, şi Nadia
Comăneci, prima gimnastă din lume care a obţinut nota 10. Membrii comunităţii
româneşti, ai altor minorităţi din Croaţia şi reprezentanţi ai Catedrei de
limba română din cadrul Facultăţii de Filosofie din Zagreb au avut ocazia să
viziteze şi expoziţia de mărţişoare tradiţionale, iar copiii au participat la
un atelier de creaţie. Comunitatea românească din Croaţia este formată, în
majoritate, din cetăţeni români care s-au stabilit în Croaţia după anul 1990,
românii fiind una din cele 22 de minorităţi naţionale recunoscute în această
ţară.
Violonista Andreea Nistor va
susţine, la 8 martie, un recital la sediul Institutul Cultural Român de la
Londra, în cadrul seriei Concertele Enescu. Aceasta va fi
acompaniată de pianista Clementina Ristea Ciucu. Cele două vor interpreta
lucrări de Beethoven, Ceaikovski, Dumitru Capoianu şi, bineînţeles, George
Enescu. Andreea Nistor este elevă în clasa a 12-a la Colegiul Național de
Muzică George Enescu din București. A participat la masterclass-uri
cu maestrul Remus Azoiței, profesor de vioară la Academia Regală de Muzică din
Londra. Clementina Ristea Ciucu este absolventă a Liceului de Artă George
Enescu și a Universității Naționale de Muzică din București. În prezent,
este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Interpretare Muzicală a
Universității Naționale de Muzică din București. Programul Concertele
Enescu este organizat de ICR Londra cu scopul de a promova muzica
românească în spaţiul britanic, precum și pe muzicienii români consacrați sau
aflați la început de carieră.
Expoziţia de artă
contemporană Instantanee de pe Planeta Roz a artistului Vladimir
Păun – Vrapciu este deschisă la galeria Institutului Român de Cultură şi
Cercetare Umanistică de la Veneţia. Manifestarea cuprinde 16 lucrări de
pictură, grafică, instalaţie şi artă video, care au fost prezentate, în
premieră, la Muzeul Judeţean Buzău. Vladimir Păun-Vrapciu este şi arhitect. În
acest rol a câştigat realizarea unui proiect constând într-un aşezământ
destinat copiilor defavorizaţi din Suceava. Proiectele sale arhitecturale au
fost selectate în ultimii ani pentru diverse Anuale şi Bienale din România şi
din străinătate. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii
Arhitecţilor din Romania, al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al
Asociaţiei Internaţionale a Artelor Vizuale. Expoziţia Instantanee de pe
Planeta Roz poate fi vizitată până pe 12 martie.