Tag: Festivalul RadiRo

  • Câştigătorii concursului “De la Radio România 90 la RadiRo 2018”

    Câştigătorii concursului “De la Radio România 90 la RadiRo 2018”


    Dragi prieteni, Radio România Internaţional v-a invitat până la 30 noiembrie 2018, data poştei, să participaţi la un concurs de cultură generală cu titlul “De la Radio România 90 la RadiRo 2018”. Un concurs împlinirii a 90 de ani de radiofonie românească, dar şi ediţiei din noiembrie 2018 a Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio, RadiRo, organizat de postul public de radio din ţara noastră.



    Concursul a trezit interesul dvs. şi am primit 285 de răspunsuri corecte şi complete. Vă mulţumim şi vă invităm să participaţi şi la alte concusuri.



    Premiile şi menţiunile sunt produse de promovare a culturii române, a muzicii culte, dar şi de promovare a postului public de radio. Concursul a fost organizat împreună cu Editura “Casa Radio” şi Primăria Municipiului Bucureşti.



    Din emisiunile RRI, de pe site sau profilurile de Facebook, Google+ şi LinkedIn aţi putut afla răspunsurile la întrebări. Concursul s-a încheiat la 30 noiembrie 2018. Până să aflaţi cine sunt câştigătorii, vă reamintim întrebările la care v-am invitat să răspundeţi:



    – Acum câţi ani a fost difuzat primul program de radio din România? Răspuns corect: Acum 90 de ani.


    – Numiţi 3 posturi care fac parte din Societatea Română de Radiodifuziune. Răspuns corect: Aici puteaţi alege oricare dintre posturile naţionale, internaţionale, regionale, locale sau online ale Radio România.


    – La a câta ediţie a ajuns Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio? Răspuns corect:La a 4-e ediţie


    – Cine este organizatorul Festivalului RadiRo? Răspuns corect: Radio România.



    Acum putem derula lista câştigătorilor.



    Cele 30 de Menţiuni au revenit ascultătorilor sau utilizatorilor de Internet: Khalil Abdel-Kader, din Algeria, Ivan Lebedev, Nikolai Popov şi Nikolai Loghinov, toţi 3 din Rusia, Xue Fei şi Liu Fajian, ambii din China, Daniel Kaehler, Christian Laubach şi Norbert Richter, toţi 3 din Germania, Paolo Gugliotta şi Raffaele Ponticelli, ambii din Italia, Adrian Micallef, din Malta, care a scris Secţiei Italiene, Emmanuel Nicodeme, Gaetan Teyssonneau şi Bernard Busseret, toţi 3 din Franţa, Iván Alejandro Istlahuaca Carlos, din Mexic, José Luis Corcuera şi Tomás Méndez Losa, ambii din Spania, Julio Cesar Pereira, Claudio Gerlach şi Aylton José Cordeiro Gama, toţi 3 din din Brazilia, Obaid Alam, din Pakistan, David Head şi Philip Springer, ambii din Marea Britanie, Hans Verner Lollike, din Danemarca, Naved Raiyan şi Muhhamad Najimuddin, ambii din India, Abdulkarim Ahmed Ali Almabrouk Alhouseini, din Libia, Rowshan Ara Labone, din Bangladesh, şi Kristopher Arens, din SUA.



    Xue Fei, din China, ne-a scris: “Am un vis, iar acesta este ca într-o bună zi să pot veni eu însumi la voi să călătoresc; cu siguranță va fi o experiență mununată, va fi o amintire pe care nu o voi putea uita tot restul vieții. (…). Sper ca visul meu să poată deveni realitate. În final, vreau să mulțumesc RRI că a organizat acest concurs care îi invită pe ascultători să interacționeze și să participe, adâncind astfel sentimentele de prietenie dintre acultători și RRI. Mai sper să am norocul să câștig un premiu la acest concurs. Mulțumesc!”



    Emmanuel Nicodeme, din Franţa, argumenta: “Am dorit să particip la acest concurs în principal pentru a vă cunoaşte mai bine şi a vă aprecia mai mult. Ascult emisiunile dvs. pentru a descoperi această ţară, cultura ei şi tradiţiile ei şi pentru a-mi forma propria opinie. Atunci când nu am ocazia să vă ascult pe unde scurte, îmi face o deosebită plăcere să vă urmăresc pe site-ul dvs., care este foarte bine făcut”.



    Tot din Franţa, Gaetan Teyssonneau ne-a transmis: “Particip la acest concurs pentru a sărbători cei 90 de ani ai Radio România. Ascult RRI în primul rând pentru că emiteţi încă pe unde scurte, dar şi pentru că îmi plac enorm emisiunile voastre, deoarece îmi permit să descopăr România cu toate faţetele ei”.



    Iar Bernard Busseret, de asemenea din Franţa, ne-a scris: “Particip pur şi simplu de plăcere şi din dorinţa de a vă contacta pentru a vă spune că îmi plac emisiunile voastre despre România, reportajele, interviurile şi programele muzicale”.



    Cele 20 de Premii III au revenit ascultătorilor sau userilor: Marina şi Vitali Efimenko, din Belarus, care au scris Secţiei Ucrainene, Serghei Petrov şi Oleg Panko, ambii din Rusia, Zhang Peiqiang, din China, Alexander Pierau şi Dieter Sommer, ambii din Germania, Daniele Giaccari şi Marco Nicolin, ambii din Italia, Maguy Roy, din Franţa, Ceferino Campmajó, din Argentina, Davi Lucas Pinto de Sousa, din Brazilia, Guillermo Klapka, din Venezuela, Miguel Ramón Bauset, din Spania, Masahiro Kobayashi, din Japonia, Mogire Machuki, din Kenya, Mahesh Jain, din India, Michael Cunningham, din Australia, Arne Hyldahl, din Danemarca, Alan Gale, din Marea Britanie, şi Jaroslav Jedrzejczak, din Polonia, care a scris Secţiei Engleze.



    Marina şi Vitali Efimenko, din Belarus, care s-au căsătorit la scurt timp după ce au vizitat România, în cadrul unui concurs RRI, au participat la concurs la Secţia Ucraineană, dar să menţionăm că Marina şi Vitali au scris pentru acest concurs şi Secţiei Române … în limba română! Argumentaţia lor: “Ascultăm emisiunile și urmărim RRI în mediul online, în primul rând, pentru a rămâne în legătură directă cu țara dragostei noastre. Participarea la concurs este o oportunitate de a fi mai aproape de România. În plus, anul acesta se împlinesc 100 de ani de la făurirea statului național unitar român, iar noi ne bucurăm să fim alaturi de poporul român şi parte din această frumoasă sărbătoare, care se numește România”.



    Marco Nicolin, din Italia, argumenta: “Ascult emisiunile RRI pentru că vreau să cunosc mai bine cultura unei ţări europene. În nord-estul Italiei, unde locuiesc, muncesc mulţi români. În timpul Jubileului din anul 2000, familia mea a găzduit două tinere care veneau de la Cluj-Napoca”.



    Serghei Petrov, din Rusia, ne-a scris: “Sunt un mare fan radio şi muzician. Trebuie să fiu la curent cu asemenea evenimente. RRI îmi continuă educaţia muzicală. În casa mea se aud vocile Sofiei Vicoveanca, Mariei Ciobanu, Angelicăi Stoican şi ale altor cântăreţi din România. Datorită RRI am aflat despre o filă din viaţa lui Duke Ellington, cea românească. Pentru mine a fost ceva neaşteptat. Şi vorbesc despre colaborarea cu Aura Urziceanu. Şi desigur pentru mine RRI înseamnă George Enescu. Este una dintre figurile mistice şi ascunse ale secolului XX, care a reuşit să acopere într-o formă clasică muzica populară”.



    Iar Maguy Roy, din Franţa, a argumentat: “De ce am participat la acest concurs? Pentru că pune în lumină relaţiile privilegiate care există între posturile de radio şi ascultătorii lor. Încă de când mă ştiu, radioul a făcut parte din viaţa mea, ca şi din cea a părinţilor şi a bunicilor mei, primii din satul lor care au avut un post de radio în anii 1930. Chiar dacă de atunci lucrurile s-au schimbat, radioul a rămas un mijloc de informare indispensabil. Posturile de radio francofone şi, în speţă, RRI, ne oferă informaţii în timp real, ne ajută să descoperim bogăţia diverselor civilizaţii, ne încântă printr-o mare varietate de subiecte şi ne lărgesc orizontul de cunoaştere. (… ) Primul director al radioului public românesc, Dragomir Hurmuzescu, obişnuia să spună radioul are un rol foarte important în a disemina cultura şi a unifica sufletele, pentru că se adresează lumii întregi. Vorbele acestea rămân de actualitate pentru că radioul leagă popoarele între ele. Este un plus în lupta pentru drepturile omului şi pentru pace, după cum bine zicea Jean Pierron, preşedintele fondator al Radio DX. Aşadar, trăiască radioul! Şi audiţie plăcută pe undele RRI şi pe site!”



    10 Premii II au revenit următorilor: Miodrag, Ristić, din Serbia, Valeri Luhovski, din Belarus, care a scris Secţiei Ucrainene, Anand Mohan, din India, care a scris Secţiei Române, Dilmi Taher, din Algeria, Iurii Gavrilov, din Rusia, Wei Wei, din China, Andreas Hanslok, din Germania, Cataldo Laddomada, din Italia, Colette Beaulieux, din Franţa, şi Glauber Gleidson Peres, din Brazilia.



    Valeri Luhovski, din Belarus, ne explica: “Prin participarea la acest concurs vreau să sprijin prezența și propagarea mentalităţii şi culturii române în eterul planetei și pe Internet, și vreau, astfel, să-mi exprim respectul pentru poporul român și pentru România. De asemenea, exemplul meu de comunicare cu dvs. este pentru nepoţelul meu, elev în clasa a 2-a, un semn că pe harta lumii nu numai că exista, printre altele, o țară numită România, ci şi că acolo locuiesc oameni comunicativi și prietenoşi, primitori şi harnici, cu propria lor istorie, cultură, limbă, tradiții și coeziune”.



    Anand Mohan, din India, argumenta pentru Secţia Română: “Ascult RRI încă din anul 1985. Sunt înscris într-un club de radioamatori și îmi place să ascult în special știrile culturale. Pentru noi, Radio România Internațional este o adevărată enciclopedie a României, dar și a restului lumii. Concursul aș putea spune că este o metoda bună prin care poți acumula cunoștințe”.



    Wei Wei, din China, explica: “Motivul pentru care particip la concurs este că sper să pot obține un premiu sau materiale de la postul dumneavoastră, iar prin acest concurs să adâncesc cunoștințele legate de postul dvs. și de cultura română”.



    Cataldo Laddomada, din Italia, mărturisea: “Ascult Radio România Internaţional de peste 20 de ani, ba chiar mai mult, de când emisiunile voastre erau urmărite şi de tatăl meu. Şi ascult aceste emisiuni pentru că apreciez profesionalismul cu care le realizaţi. Sper ca într-o zi să pot vizita România şi, evident, redacţia voastră. Pasiunea pentru radio şi stima pentru ceea ce faceţi au fost motivele care m-au determinat să particip la acest concurs.”



    Iar Colette Beaulieux, din Franţa, ne-a scris: “Membră cu ştate vechi a Radio DX Clubului din Auvergne, îmi place mult să urmăresc emisiunile RRI, care îmi permit să descopăr multe lucruri minunate. De exemplu, simplul fapt că anul acesta am avut plăcerea să o cunosc pe Ileana Ţăroi, care a fost recompensată de Ambasada Franţei pentru parcursul ei spectaculos sau bucuria de a-i asculta pe violonista Clara Cernat şi pe soţul ei Thierry Huillet. Şi exemplele ar putea continua: bucuria cu care ne prezentaţi universul românesc de la sat, felul în care comunitatea rurală se animă în jurul grătarului sau povestea prinţilor fanarioţi şi a costumelor spectaculoase pe care aceştia le purtau. Vă sunt recunoscătoare pentru că împărtăşiţi cu noi episoade din istoria României, crâmpeie de actualitate, costume, reţete şi lista ar putea continua. Scrisoarea mea nu ar fi completă dacă nu aş aminti ziua de 14 iunie 2018, când emisiunile RRI mi-au dat peste cap rutina de pensionară şi pe cea a colegilor de la clubul de radio-amatori. O să vă rog să aveţi încă puţină răbdare şi o să vă povestesc pe larg, despre ce e vorba. Vă promit!”



    10 Premii I au revenit următorilor ascultători sau internauţi: Mikola Vasiliniuk, din Ucraina, Simona Popa, din România, Ouni Amor Horbit, din Tunisia, Victor Varzin, din Rusia, Su Shuxiang, din China, Werner Schubert, din Germania, Nicolantonio Frammolini, din Italia, Roger Roussel, din Canada, Carlos Emilio Ruíz Llaven, din Mexic, şi Nafisa Najim, din India.



    Mikola Vasiliniuk, din Ucraina, a scris: “Ascult radio pe unde scurte de aproape20 de ani şi emisiunile Radio România cam tot de atunci. Îmi place să descopăr cum trăiescoamenii în alte țări, iarundele scurte întotdeauna înseamnă știri de ultima oră și informaţii interesante direct de la sursă. În trecut existau multe posturi de radio care emiteau în limbile ucraineană și rusă, însă numarul acestora a scăzut destul de mult, probabil şi pentru că difuzarea emisiunilor în mediul online este mult mai ieftină (și uneori mai bună din punct de vedere al calităţii). Și eu țin pasul cu noile tehnologii, dar emisiunile în unde scurte mi se par mult mai interesante decât Internetul, creează o atmosferă specială. Propagarea undelor radio este mult mai bună decât puterea de acoperire a Internetului. Eu locuiesc într-o zonă muntoasă, unde Internetul este mai slab, pe când undele radio sunt peste tot.Cred că undele radio și radio în general vor exista încă mulți, mulți ani, iar RRI, sper, că ne va bucura cu emisiunile sale despre România încă mult timp de acum încolo”.



    Simona Popa, din România, a transmis următoarea argumentare: “Particip la acest concurs deoarece apreciez activitatea de cultură pe care Societatea Română de Radiodifuziune ne-o pregăteşte şi ne-o oferă în fiecare zi pentru o viaţă mai frumoasă şi mai împlinită. Felicitări şi un mare mulţumesc”.



    Victor Varzin, din Rusia, a transmis următorul mesaj: “90 de ani este cu adevărat o cifră remarcabilă, atât pentru vremurile noastre, cât şi pentru radiodifuziune. Este greu să nu marchezi o asemenea dată. Radioul românesc este unul dintre cele mai vechi şi cunoscute posturi din lume. Particip cu plăcere la acest concurs, pentru că sunt un ascultător fidel de mulţi ani al RRI, care continuă să povestească şi să prezinte lumii România. RRi este o punte de înţelegere a culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor din România”.



    Su Shuxiang, din China, scria pragmatic: “Scriu pentru prima dată postului dumneavoastră. Motivul participării mele la concurs este: sper să primesc un premiu!”



    Werner Schubert, din Germania, explica: “Particip la concurs deoarece ascult cu plăcere emisiunile RRI, pentru a mă informa despre România, viaţa din România şi punctul de vedere al ţării asupra subiectelor internaţionale. Mă bucur că RRI se poate asculta în condiţii bune aici în Europa Centrală, datorită alegerii inspirate a frecvenţelor şi staţiilor de emisie puternice. Noaptea se pot recepţiona aici, în condiţii bune, mai multe posturi pe unde medii. Mă bucur când pot asculta muzică populară românească”.



    Nicolantonio Frammolini, din Italia, argumenta de ce a participat la concurs: “Italienii şi românii au în comun istoria Imperiului Roman şi faptul că vorbesc limbi neolatine. Am fost întotdeauna fascinat de personalitatea domnitorului Vlad Ţepeş şi de luptele sale cu turcii invadatori. Ascult cu plăcere muzica tradiţională românească şi îmi plac peisajele din ţara voastră care, mai ales la munte şi în mediul rural, seamănă mult cu unele zone din regiunea Abruzzo, din centrul Italiei, unde locuiesc. Vreau să amintesc şi faptul că oraşul Sulmona, care se află în această regiune, este înfrăţit cu municipiul Constanţa din România, o legătură datorată poetului latin Ovidiu.”



    Iar Roger Roussel, din Canada, ne-a scris: “Acest concurs este pentru mine un nou mod de a afla mai multe lucruri despre ţara dvs. minunată. A fost o reală plăcere pentru mine să particip şi vă mulţumesc că mă ajutaţi să descopăr România prin intermediul undelor scurte. În 2019 se vor împlini 40 de ani de când ascult RRI. Emisiunile RRI sunt pentru mine o sursă de informare şi o sursă de inspiraţie. RRI a ştiut mereu să îşi adapteze programele în funcţie de evoluţia actualităţii politice, sociale şi culturale. Acestea sunt marile calităţi ale unui post care doreşte să îşi informeze cât mai bine ascultătorii. “



    10 Premii Speciale au revenit următorilor ascultători sau Internet useri: Mouad Belgrid, din Maroc, Dmitrii Balykin, din Rusia, Tong Xin, din China, Hans Martin Friedrich, din Elveţia, Paolo Morandotti, din Italia, Jean Michel Aubier, din Franţa, Omar Alfredo Ortiz, din Columbia, Bill Patalon, din SUA, Keith Simmonds, din Franţa, care a scris Secţiei Engleze, şi Alan Holder, din Marea Britanie.



    Dmitrii Balykin, din Rusia, a argumentat: “Ascult RRI deja de peste 25 de ani, pentru că mă interesează situaţia din ţara dumneavoastră, precum şi cultura, muzica, obiceiurile şi tradiţiile poporului român. În afară de aceasta, RRI rămâne unul dintre puţinele posturi de radio din Europa care continuă să emită pe unde scurte. Pentru asta postul dumneavoastră merită respectul şi susţinerea ascultătorilor.”



    Tong Xin, mărturisea: “Stimați redactori ai RRI, emisiunea în limba chineză, mă numesc Tong Xin și mă bucur să particip la concursul organizat cu ocazia aniversării a 90 de ani a postului dumneavoastră. Când am văzut titlul acestui concurs am dorit să aflu câte ceva legat de istoria și poveștile postului. Căutând pe Wikipedia și pe Google am aflat unele lucruri legate de istoria postului. Pe lângă aceasta, sunt cumva interesat de muzica clasică a Europei și doresc, cu această ocazie, să am o nouă întâlnire cu cultura muzicală a Europei”.



    Paolo Morandotti, din Italia, argumenta de ce ne-a scris la concurs: “RRI constituie un important model de comunicare internaţională, cu rădăcini într-o epocă aparent îndepărtată, dar care răspunde necesităţii constante a publicului de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în lume. O lume care pare din ce în ce mai mică, în care distanţele se scurtează şi care, tocmai de aceea, trebuie să fie cunoscută sub toate aspectele. În acest sens, de-a lungul timpului, posturile de radio internaţionale au jucat un rol de mediere culturală extrem de important.”



    Jean Michel Aubier, din Franţa, ne scria: “Atunci când un radio îşi dă silinţa să organizeze concursuri cu parteneri aşa importanţi este aproape o datorie pentru mine să particip. Am avut mereu o relaţie specială cu muzica clasică, poate pentru că am auzit-o din copilărie. Mama mea era pasionată de muzică şi cânta la pian, în timp ce postul de radio pe care îl ascutam mereu în casă era France Musique. Era şi firesc să mă înscriu la o şcoală de muzică şi să studiez pianul. RRI nu este Radio România Muzical, dar oferiţi emisiuni muzicale de calitate. A descoperit şi redescoperit nume prestigioase de compozitori sau interpreţi, precum Angela Gheorghiu, Vladimir Cosma, Ciprian Porumbescu şi, evident, George Enescu. Dar RRI are şi misiunea de a-şi informa publicul internaţional, politica şi economia fiind domeniile care mă interesează cel mai mult”.



    Omar Alfredo Ortiz, din Columbia, a transmis următorul mesaj: “Vă trimit salutări afectuoase din Bogotá, Columbia. Sunt Omar Alfredo Ortiz, producător de radio, diexist, ascultător al posturilor internaționale de radio, în special al postului Radio România Internaţional din anul 2008. Care a fost motivul pentru care particip la concursul dvs.? Dorința de a participa din nou într-un concurs organizat de prestigiosul dvs. post de radio, dar în principal pentru a profita de această ocazie și a cunoaște în profunzime acest eveniment. Când am revizuit materialele disponibile pentru a răspunde la întrebări, am aflat că ediția din acest an (a Festivalului RadiRo) include ca noutate concertele de jazz. Mi-am amintit imediat de un album extraordinar de jazz al artiștilor români pe care am avut privilegiul de a-l primi drept cadou, acum câțiva ani, pentru participarea la o ediție specială a programului “Clubul ascultătorilor”. Postul dvs. este principala mea sursă de informații despre România în limba mea și unul dintre posturile pe care le ascult cel mai frecvent de când am descoperit acest hobby. Pe de altă parte, mă interesează muzica pop românească a momentului și îmi place să ascult “Topul muzical”, precum și programele de contact cu ascultătorii transmise duminica, prezentate de vocea caldă a realizatoarei care ne ține companie cu promptitudine de atâția ani. Apreciez, de asemenea, munca și importanța pe care conducerea postului dvs. de radio o acordă transmisiilor pe unde scurte, care au fost dezvoltate din 2008 și s-au menținut constant fără prea multe interferențe, spre deosebire de alte posturi de radio similare care, din cauza reducerilor bugetare sau a schimbării strategiilor de difuzare, au optat să părăsească spectrul de radio”.



    Iar Bill Patalon, din SUA, ne-a scris: “De ce ascult programele RRI şi accesez site-ul? Pentru că fac asta de zeci de ani şi pentru că toate emisiunile pe care le-am ascultat, scrisorile pe care vi le-am trimis, momentele în care mi-am auzit numele menţionat în programele voastre şi QSL-urile pe care le-am primit şi le-am colecţionat mă fac să mă simt nu ca un ascultător al RRI, ci ca un prieten al RRI. Am o relaţie personală cu postul vostru de radio şi cu prezentatorii. Şi din acest motiv simt că am o relaţie personală şi cu ţara voastră, cu România. Vedeţi, aceasta este forţa pe care un post de radio internaţional cu adevărat bun o are. Datorită muncii voastre am deja o impresie foarte bună despre ţara voastră. Sunt foarte interesat de noutăţile de la voi. Sunt foarte atras de istoria ţării voastre şi-mi doresc foarte mult ca România să progreseze. De asemenea, mi-aş dori foarte mult să vă vizitez ţara. Niciunul din aceste lucruri nu ar fi posibile fără RRI şi fără programele voastre cu adevarat superbe, fără maniera graţioasă în care cei care lucrează acolo interacţionează cu mine şi cu ceilalţi ascultători. (…) De ce am participat la acest concurs? Pentru că, concursurile voastre sunt grozave. Sunt amuzante, ceea ce-mi întăreşte şi mai mult sentimentele pozitive pe care le am pentru RRI şi pentru România. De asemenea, sunt educative şi mă ajută să aflu mai multe despre ţara de care sunt atât de interesat. Faptul că organizaţi aceste concursuri întăreşte senzaţia că ascultătorii au o relaţie personală cu RRI şi cu oamenii care lucrează acolo”.



    Mulţumim tuturor celor care ne-au răspuns la întrebări şi care au argumentat ce i-a convins să participe la concurs.



    Premiile şi menţiunile vor fi expediate prin poştă în lunile următoare şi vă rugăm să ne confirmaţi, printr-o scrisoare sau printr-un e-mail, atât primirea, cât şi conţinutul! Vă mulţumim, din nou, că v-aţi încercat şansele şi aţi răspuns la concursul RRI şi vă invităm să participaţi în număr cât mai mare şi la următoarele noastre concursuri!


    (Alecu Marciuc, Răzvan Emilescu, Eugen Cojocariu)




  • Evenimente culturale marca Radio România

    Evenimente culturale marca Radio România

    Duminică, aplauzele pentru laureaţii Târgului de Carte Gaudeamus aproape s-au suprapus cu primele acorduri ale Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio “RadiRo”. Sunt, ambele, evenimente culturale de top, organizate de Radio România şi menite să onoreze, deopotrivă, aniversarea a 90 de ani de la prima emisie a postului public şi Centenarul României Mari. Ajuns la a 25-a ediţie şi găzduit, de miercuri până duminică, de cel mai generos spaţiu expoziţional din Bucureşti, Gaudeamus a avut, de altfel, ca temă centrală “România Centenar”, după ce, în anii trecuţi, invitaţi speciali au fost Statele Unite sau ţările scandinave, Israelul ori Federaţia Rusă.



    Numai Muzeul Literaturii Române, în colaborare cu Radio România şi cu Primăria Capitalei, a expus 600 de volume dedicate Marii Uniri de la 1918, când, la sfârşitul primului război mondial, au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor austro-ungar şi ţarist. Premii de excelenţă au fost acordate editurilor Prut, Ştiinţa, Arc şi Cartier, toate din Republica Moldova şi, respectiv, Şcoala Ardeleană şi Casa Cărţii de Ştiinţă, din Cluj (nord-vest, cel mai mare oraş din Transilvania), pentru ceea ce organizatorii au numit admirabila lor activitate editorială naţională, în anul Centenarului Marii Uniri.



    Printre laureaţi, desemnaţi prin votul publicului, s-au mai numărat editurile Humanitas, Polirom şi Nemira, în mod tradiţional lideri ai pieţei de carte româneşti. Cea mai râvnită carte a târgului a fost ales volumul 6 poveşti cu draci, de Igor Bergler, iar Vali Florescu a fost premiată pentru cea mai bună traducere – volumul Femei cu bărbaţi, de Richard Ford.



    Până duminica viitoare, pe afişul cultural bucureştean literatura cedează locul muzicii. La Sala Radio şi la Sala Auditorium a Muzeului Naţional de Artă au fost programate opt concerte simfonice şi, în premieră la un Festival RadiRo, patru de jazz. Printre invitaţii acestei ediţii, a patra, se numără orchestre, dirijori şi solişti de primă mărime ai scenelor internaţionale.



    Cea mai veche orchestră radio europeană – MDR Leipzig Radio Symphony Orchestra (Germania) revine în România la ediţia din acest an şi trei ansambluri celebre sunt prezente în premieră la Sala Radio: BBC Philharmonic (Marea Britanie), Orchestra de la Svizzera italiana – Lugano (Elveţia) şi RTÉ National Symphony Orchestra (Irlanda). Toate concertele festivalului sunt transmise live de Radio România, înregistrate şi difuzate ulterior de Televiziunea Română şi difuzate, de asemenea, de radiodifuziuni membre ale Uniunii Europene de Radio.

  • GAUDEAMUS 2018 la ora bilanțului

    GAUDEAMUS 2018 la ora bilanțului

    Ediţia aniversară a Târgului Internaţional GAUDEAMUS, eveniment organizat de Radio România, s/a încheiat duminică, 18 noiembrie. Evenimentele prilejuite de Centenarul Marii Uniri și de aniversarea a 90 de ani de Radio România, cele peste 900 de lansări, prezentări de carte și dezbateri, susținute de cei mai cunoscuți scriitori români ai momentului, au făcut din ediția numărul 25 a celui mai îndrăgit târg de carte din România, timp de cinci zile, centrul de atracție al vieții culturale a Capitalei. Cei peste 125.000 de vizitatori care au trecut pragul Pavilionului Central de miercuri, 14 noiembrie, până duminică, 18 noiembrie, sunt cea mai concludentă dovadă.



    Tema centrală a ediției a fost România Centenar, ilustrată prin intermediul unui stand care a găzduit o colecție de câteva sute de volume dedicate acestui moment istoric și prin circa 50 de evenimente. Standul România Centenar a fost organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Municipiului București, iar preşedintele de onoare al Târgului a fost acad. Ioan – Aurel Pop. Premiile ediţiei 2018 a târgului, decernate duminică, 18 noiembrie, au fost:  Trofeele GAUDEAMUS, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin Votul Publicului, au fost acordate Editurilor Humanitas (locul 1), Polirom (locul 2) şi Nemira (locul 3);



    Trofeul pentru “Cea mai râvnită carte a târgului”, stabilit tot prin Votul Publicului, a revenit Editurii Litera, pentru volumul “6 povești cu draci” de Igor Bergler; Trofeele Presei pe secţiunile TV, publicaţii print, online și agenții de presă au fost câştigate de: postul Pro TV, publicația Dilema Veche, Mediafax şi Agenția Națională de Presă Agerpres. Trofeul pentru secţiunea radio nu a fost acordat. Posturile Radio România, cel mai frecvent indicate drept surse de informaţii despre eveniment, nu au intrat în această competiţie, dat fiind statutul de organizator al instituţiei; Premiul de Excelenţă, în valoare de 10.000 lei, oferit de către Radio România, a fost decernat în acest an, în premieră, mai multor edituri, “pentru admirabila lor activitate editorială naţională, în anul Centenarului Marii Uniri” (motivația juriului).



    Editurile premiate cu acest prilej au fost: Prut, Ştiinţa, Arc (din Chișinău), Cartier (din Chişinău), Şcoala Ardeleană (din Cluj) şi Casa Cărţii de Ştiinţă (din Cluj); Premiul Educaţia a revenit Academiei de Studii Economice din Bucureşti, în semn de apreciere pentru constanţa şi pentru standardele înalte la care Academia s-a prezentat şi în acest an la Gaudeamus; Premiul pentru traducere “Antoaneta Ralian”, decernat pentru traducători din limba română într-o limbă străină şi dintr-o limbă străină în limba română a fost acordat la această ediţie: – pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română, doamnei Vali Florescu pentru volumul Femei cu bărbaţi de Richard Ford (Editura Vellant, 2018); – pentru traducerea din limba română într-o limbă străină: redacției revistei Caietele avangardei, editor Ioan Cristescu, coordonator ştiinţific Ion Pop, editată de Muzeul Naţional al Literaturii Române, pentru nr. 12, 2018, cu tema Avangardă, neoavangardă, postavangardă…, pentru promovarea valorilor novatoare româneşti în lume; Miss Lectura pentru ediţia 2018 a Târgului Internațional GAUDEAMUS a fost desemnată domnişoara Isabel – Raluca Grigore, studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Premiul a constat în echipamente multimedia oferite de InfoTouch Systems și Hidroprotect. Proiecte Radio România – Gaudeamus



    În cadrul Târgului a fost organizată finala celei de a XVII-a ediţii a Concursului Naţional de Lectură “Mircea Nedelciu”, dedicat elevilor de liceu; câştigătoarele acestei ediţii au fost: locul I – Iulia Sucutardean, Liceul Teoretic “Nikolaus Lenau” din Timișoara; locul II – Bianca Gabriela Antofie, Colegiul Național “Tudor Vladimirescu” din Craiova; locul III – Maria Alexandra Robu, Colegiul Național “Mihai Viteazul” din București. Premiile au fost oferite de Radio România (sume de bani destinate achiziţionării de cărţi din târg), CEWE și InfoTouch Systems.  Invitaţi de nota 10: Olimpicii României – un proiect care îşi propune să aducă în prim-plan competitivitatea şi excelenţa învăţământului românesc, să atragă atenţia asupra performanţelor şi potenţialului reprezentanţilor săi de top pentru viitorul României. La GAUDEAMUS 2018, 21 de elevi medaliaţi la concursuri internaţionale la diverse discipline, au fost invitaţi speciali ai Târgului şi premiaţi de către Asociația Club Lions Millennium. Expoziția “Gaudeamus 25”, amenajată cu sprijinul BRD Groupe Société Générale și al Display Group, în spațiul de evenimente “Mircea Sântimbreanu;



    Proiectul “Cărţile se întorc acasă” s-a bucurat de un real succes şi în acest an, fondul de carte constituit prin donaţii ale vizitatorilor ajungând la circa 1.500 de volume.  Ziarul Târgului (5 numere) a fost realizat, pentru al cincilea an consecutiv, de către o echipă redacţională de la cunoscuta publicaţie Caţavencii. Tombola GAUDEAMUS, derulată într-o formulă inedită – câte o extragere la fiecare 90 de minute – pe baza biletelor şi a abonamentelor de intrare, a avut în acest an câteva zeci de premii extrem de atractive: 10 eBook reader, oferite de BRD Groupe Société Générale, 10 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Optiplaza, 8 vouchere în valoare de câte 300 de lei, oferite de Emex, pachete de accesorii pentru echipamente multimedia, oferite de InfoTouch Systems, vouchere pentru foto-cărți CEWE, echipamente sportive oferite de sportpartner.ro și echipamente multimedia oferite de Hidroprotect.



    Seria evenimentelor culturale organizate de Radio România în cursul acestei luni continuă cu ediția a IV-a a Festivalului “RadiRo”, care a debutat în această seară la Sala Radio, printr-un concert al Orchestrei Naționale Radio și desfășoară în perioada 18 – 25 noiembrie. Ediția 2018 include și o premieră – o serie de concerte de jazz susținute de Big Band-uri ale radiodifuziunilor publice din Danemarca, Croația și bineînțeles, România. Parteneri GAUDEAMUS 2018 Proiect cultural susţinut de Ministerul Culturii și Identității Naționale Sponsor principal: BRD Groupe Société Générale Parteneri: Camerele de Comerț și Industrie din România și Romexpo, Primăria Municipiului București, Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeul Municipiului București, Display Group. Sponsori: CEWE România, Treasure&Co, 7Last Muse, InfoTouch Systems, Bernschutz&Co, Asociația Lions Club Millennium, Optiplaza, Emex, sportpartner.ro, IndECO Grup, Perla Harghitei, Hidroprotect Parteneri media: TVR, Agenţia de carte, Agenția de Presă RADOR, Caţavencii, Media Trust.



    Pentru informaţii suplimentare, vă invităm să vă adresaţi Secretariatului GAUDEAMUS sau să accesaţi www.gaudeamus.ro . Persoană de contact: Connie Chifor (tel. 0745 109 649, e-mail connie@gaudeamus.ro).

  • Festivalul RadiRo se deschide cu Rapsodia nr. 1 de Enescu

    Festivalul RadiRo se deschide cu Rapsodia nr. 1 de Enescu

    Numărătoarea inversă a început: mai sunt doar 5 zile până la startul Festivalului Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo (18 – 25 noiembrie)! Duminică, 18 noiembrie (ora 19:00), Orchestra Naţională Radio, ansamblu ce împlineşte în acest an 90 de ani, are onoarea de a deschide la Sala Radio a patra ediţie a unicului festival din lume dedicat orchestrelor radio, cu Rapsodia nr. 1 semnată de Enescu şi un atractiv program francez Ravel/Debussy!


    Deschiderea festivalului îl aduce la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio pe dirijorul francez Jean-Claude Casadesus, care a fondat în 1976 Orchestra Naţională din Lille (Franţa), alături de care a înregistrat peste 30 de albume discografice şi a susţinut turnee în 32 de ţări. Programul serii va debuta cu celebra Rapsodie nr. 1 semnată de George Enescu şi va continua cu lucrări create de compozitorii francezi Maurice Ravel (Concertul în Sol pentru pian şi orchestră, Pavană pentru o infantă defunctă şi Suita Daphnis si Chloé) şi Claude Debussy (Preludiu la după amiaza unui faun). Evenimentul extraordinar îl are ca invitat special şi pe pianistul spaniol Javier Perianes aplaudat în cele mai mari săli de concert ale lumii, precum Carnegie Hall – New York, Barbican Hall – Londra, Marea Sală a Conservatorului din Moscova, Suntory Hall – Tokyo, Teatro Colón – Buenos Aires. Concertul se va derula cu participarea Corului Academic Radio (dirijor: Ciprian Ţuţu).

    Miercuri, 21 noiembrie (ora 19:00), Orchestra Naţională Radio va prezenta cel de-al doilea concert în cadrul Festivalului RadiRo, sub bagheta altui important dirijor francez – Frédéric Chaslin, director muzical al Orchestrei Simfonice din Ierusalim. A fost asistent al lui Daniel Barenboim la Paris şi Bayreuth şi în 1991 a devenit asistentul lui Pierre Boulez, colaborând cu Ensemble Intercontemporain. Distins cu prestigiosul German Echo Klassik Prizepentru înregistrarea concertelor lui Bach, pianistul francez David Fray va putea fi aplaudat de publicul de la Sala Radio interpretând Concertul op. 54 în la minor pentru pian şi orchestră semnat de Schumann. Programul serii mai cuprinde încă două creaţii celebre: Ceaikovski – uvertura-fantezie Romeo şi Julieta şi Rimski-Korsakov – Suita simfonică Şeherazada.

    Agenda Festivalului RadiRo, organizat şi produs o dată la 2 ani de Radio România, cuprinde 8 concerte simfonice la Sala Radio şi, în premieră la RadiRo, 4 concerte de jazz (Sala Auditorium – Muzeul Naţional de Artă al României). Cea mai veche orchestră radio europeană – MDR Leipzig Radio Symphony Orchestra (Germania) revine în România cu două concerte extraordinare (19 şi 20 noiembrie) şi 3 ansambluri celebre sunt prezente în premieră la Sala Radio: BBC Philharmonic (Marea Britanie), Orchestra de la Svizzera italiana – Lugano (Elveţia) şi RTÉ National Symphony Orchestra (Irlanda). Secţiunea de jazz o aduce la Bucureşti pe Aura Urziceanu şi 3 formaţii de jazz europene – Danish Radio Big Band (Danemarca), premiată în cadrul Grammy Awards, Croatian Radiotelevision Jazz Orchestra (Croaţia), una dintre cele mai vechi orchestre big band din lume şi Big Band-ul Radio România, recent aplaudat la Cerbul de Aur 2018.

    Toate concertele festivalului sunt transmise live de Radio România, înregistrate şi difuzate ulterior de Televiziunea Română şi difuzate, de asemenea, de radiodifuziuni membre ale Uniunii Europene de Radio.

    Alte informaţii legate de RadiRo 2018, pe www.radirofestival.ro.

    Biletele sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate bilete.ro şi la Casa de bilete a Sălii Radio.

    Producător: Radio România. Coproducător: Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Coproducător artistic : TVR, TVR 3. Organizator : Artexim

    Parteneri: Primăria Capitalei prin ARCUB şi Muzeul Naţional de Artă al României. Transportator oficial: Dacia

    Cu sprijinul: British Council, Instituto Cervantes, Institut Francais, Goethe Institut, Librăriile Humanitas, Florăria IRIS, Aqua Carpatica.

    Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Cariere, Adevărul, Dilema Veche, Historia, Unica, Avantaje, TV Mania, Psychologies, Eva.ro.

  • Retrospectiva săptămânii  25.09-01.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 25.09-01.10.2016

    Co-preşedintele PNL, Vasile Blaga, a demisionat din
    această funcţie, el fiind cercetat într-un dosar de corupţie


    Cercetat sub control judiciar într-un dosar
    de corupţie, vicepreşedintele liberal Vasile Blaga a demisionat din această
    funcţie şi din cea de coordonator al campaniei electorale. El a anunţat şi că nu mai candidează la legislativele din decembrie. Potrivit
    procurorilor DNA, faptele care i se impută ar fi fost comise în perioada
    2009-2012, când Blaga, pe atunci ministru de Interne şi ulterior şef al
    Senatului, ar fi intervenit pentru acordarea unor contracte de achiziţie
    publică în mod preferenţial. În schimbul acestui trafic de influenţă, ar fi
    primit comisioane de 10%, însumând şapte sute de mii de euro – bani obţinuţi
    pentru el personal, dar şi pentru partidul al cărui secretar general era şi
    care pe atunci se afla la guvernare. Este vorba despre fostul Partid Democrat
    Liberal, care între timp s-a scindat – majoritatea membrilor săi, cu Blaga în
    frunte, au optat pentru fuziunea cu naţional-liberalii, ceilalţi urmându-l pe
    fostul preşedinte Traian Băsescu în Partidul Mişcarea Populară. Evenimentele
    din PNL, survenite cu mai puţin de trei
    luni înainte de legislative, sunt considerate un seism în a doua
    formaţiune ca pondere în Parlamentul de
    la Bucureşti.



    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat măsuri menite să ducă la crearea de locuri de muncă



    În această
    săptămână, executivul României a aprobat stimulente şi măsuri menite să ducă la
    crearea de locuri de muncă. Acestea vor intra în vigoare la 1 decembrie şi vin în sprijinul categoriilor vulnerabile, în special al şomerilor care
    trebuie să-şi schimbe domiciliul pentru a se angaja sau al celor care vor să se
    întoarcă în ţară pentru a munci. Potrivit premierului
    Dacian Cioloş, este pentru prima dată când fondurile europene şi fondurile din
    bugetul României sunt direcţionate coerent pentru a avea un impact real în
    piaţă şi în viaţa oamenilor. Astfel, persoanele
    care sunt şomere şi hotărăsc să îşi schimbe domiciliul
    pentru a se angaja vor primi o primă de instalare în valoare de 12.500 de lei (circa 2800 de euro). Cei aflaţi în şomaj şi care vor dori să se
    angajeze la mai mult de 15 km de domiciliu vor putea să beneficieze de o
    subvenţie care să le permită să se deplaseze la locul de muncă.





    Primele aeronave F16 achiziţionate din Portugalia au ajuns în România


    Primele şase avioane de luptă F16 cu însemnul tricolor al Forţelor Aeriene
    Române au ajuns în această săptămână pe aerodromul militar de la Feteşti.
    Acestea au fost achiziţionate de la Forţele Aeriene Portugheze, după ce au trecut printr-un proces de modernizare, astfel încât vor putea
    interacţiona în aceleaşi condiţii cu toate celelalte avioane multirol pe care
    le deţin statele membre NATO. Timp de doi ani, specialiştii portughezi au
    antrenat nouă piloţi şi 80 de tehnicieni români care se vor ocupa de
    exploatarea acestor aparate. Până la sfârşitul anului, Forţele Aeriene
    Române vor mai primi încă 3 avioane, iar ultimele 3 vor sosi în septembrie anul
    viitor. Specialiştii apreciază că România are nevoie de cel puţin 36 de astfel
    de avioane de luptă, iar autorităţile caută deja variante pentru achiziţionarea
    unei a doua escadrile. F16 este cel mai de succes avion multirol din lume,
    fiind folosit în mod constant în majoritatea operaţiunilor militare ce au loc
    pe glob. Tot în această săptămână, în CSAT s-a decis transformarea Brigăzii 2 Infanterie Rovine, cu sediul la Craiova, în
    sudul României, în Brigadă Multinaţională NATO. Alături de România, la
    constituirea Brigăzii Multinaţionale şi-au anunţat, până acum, participarea
    Bulgaria şi Polonia.



    Preşedintele
    Klaus Iohannis şi şeful Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu Tăriceanu, au
    participat la funeraliile fostului premier şi preşedinte israelian, Shimon
    Peres



    Preşedintele
    român, Klaus Iohannis, şi preşedintele Senatului de la Bucureşti, Călin Popescu
    Tăriceanu, au participat, vineri, la funeraliile fostului premier şi preşedinte
    israelian, Shimon Peres, care a încetat din viaţă, miercuri, la Tel Aviv, la
    vârsta de 93 de ani. Într-un un
    mesaj de condoleanţe adresat omologului său israelian, Reuven Rivlin,
    preşedintele Klaus Iohannis afirmă că Shimon Peres a fost un lider vizionar şi
    un luptător neobosit pentru o soluţie durabilă în procesul de Pace din Orientul
    Mijlociu. Poporul român – spune preşedintele Iohannis – îşi va aminti mereu de prietenia
    sinceră şi profundă a lui Shimon Peres, primul preşedinte israelian care a
    vizitat România, în 2010. La rândul său, şeful Guvernului de la Bucureşti,
    Dacian Cioloş, a evocat în mesajul de condoleanţe transmis omologului israelian
    Benjamin Netanyahu personalitatea emblematică a lui Shimon Peres, promotor al
    păcii, recunoscut pe plan internaţional inclusiv prin primirea Premiului Nobel
    pentru Pace.



    Festivalul
    RadiRo



    RADIRO – singurul
    eveniment european de anvergură dedicat în exclusivitate orchestrelor radio,
    organizat de Radio România, a adus în acest an la Bucureşti 6 orchestre
    simfonice din Europa şi Asia, dirijori şi solişti care ţin capul de afiş al
    scenei muzicale internaţionale. Prezentă pentru prima dată la această
    manifestare, Orchestra Simfonică din Shenzhen a fost aleasă pentru a deschide
    seria de concerte, cu lucrarea Rapsodia Română de George Enescu. Orchestra din
    China a fost urmată de cea a radioului din Norvegia, apoi de orchestrele
    radiodifuziunilor din Leipzig şi Viena. Pentru închiderea din 1 octombrie -
    Ziua Internaţională a Muzicii, a fost programată BBC Concert Orchestra. Una
    dintre cele mai spectaculoase lucrări din muzica tuturor timpurilor, cantata
    Carmina Burana a fost interpretată, pe 26 septembrie, de reprezentantele
    României – Orchestra Naţională Radio, Corul Academic şi Corul de Copii sub
    bagheta lui Cristian Măcelaru.

  • Festivalul  internaţional al orchestrelor radio, RADIRO

    Festivalul internaţional al orchestrelor radio, RADIRO

    Bucureştiul este, de vineri, locul de întâlnire al celor
    mai apreciate orchestre radio din întreaga lume, aduse pe aceeaşi scenă de
    RadiRo – singurul festival internaţional de muzică simfonică dedicat
    orchestrelor radio. Evenimentul, ajuns la a treia ediţie, este organizat de
    Radio România. În cifre este vorba despre nouă concerte în nouă zile de
    festival, 6 orchestre simfonice din Europa şi Asia, 19 dirijori şi solişti care
    ţin capul de afiş al scenei muzicale internaţionale.

    Prezentă pentru prima dată
    la această manifestare, Orchestra Simfonică din Shenzhen a fost aleasă pentru a
    deschide seria de concerte, cu lucrarea Rapsodia Română de George Enescu.
    Orchestra din China va fi urmată de cea a radioului din Norvegia, apoi de
    orchestrele radiodifuziunilor din Leipzig şi Viena. Pentru închiderea din 1
    octombrie – Ziua Internaţională a Muzicii, este programată BBC Concert
    Orchestra.

    Una dintre cele mai spectaculoase lucrări din muzica tuturor
    timpurilor, cantata Carmina Burana este adjudecată în 26 septembrie de
    reprezentantele ţării gazdă – Orchestra Naţională Radio, Corul Academic şi
    Corul de Copii sub bagheta lui Cristian Măcelaru. Solist este violoncelistul
    Răzvan Suma, director al orchestrelor şi corurilor Radio România: Din
    punctul nostru de vedere, al muzicienilor, al organizatorilor, al publicului,
    este fantastic că are loc acest festival. Se desfăşoară în acel loc rămas gol
    între ediţiile Festivalului Enescu şi este extrem de important pentru că aduce
    orchestrele din exterior. Ai nevoie de o logistică extraordinară, de o muncă
    extraordinară, pentru că nu se poate face fără efort acest festival. Cred că
    toată lumea este beneficiară, inclusiv orchestrele care vin din exterior.

    Pe 29 septembrie, al 7-lea concert al festivalului îi aduce în faţa publicului
    pe celebrul violonist Gidon Kremer şi pe dirijorul Cornelius Meister. Cei doi
    vor fi însoţiţi pe scenă de Orchestra Simfonică Radio Viena, un ansamblu
    dedicat muzicii secolului al XIX-lea, dar şi creaţiilor contemporane. Dirijor
    principal al acesteia este, din 2010, Cornelius Meister: Este un
    mare noroc pentru mine să revin în România deoarece am amintiri extraordinare
    legate de felul în care a fost primită Simfonia a VIII-a de Mahler pe care am
    interpretat-o aici. A fost o experienţă cu totul deosebită şi mă simt şi mai
    norocos să pot reveni împreună cu Orchestra Simfonica Radio din Viena care va
    veni pentru prima dată la Bucureşti.

    Evenimentul va fi transmis live
    în reţeaua Uniunii Europene de Radio şi, în premieră, ofertele sunt făcute către
    EBU, ceea ce echivalează cu un public potenţial imens.

  • Pentru prima dată o orchestră simfonică din China cântă în România, la Festivalul RadiRo

    Pentru prima dată o orchestră simfonică din China cântă în România, la Festivalul RadiRo

    Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio – RadiRo,
    ediţia a III-a, organizat de Radio România, va debuta pe 23 septembrie 2016 cu
    participarea în premieră a Orchestrei Simfonice din Shenzhen, China, care va
    susţine concertul de deschidere.


    Un
    semnal puternic de extindere a festivalului dincolo de spaţiul european,
    concertul Orchestrei Simfonice din Shenzhen reprezintă primul concert al
    ansamblului în România şi va aduce, tot pentru prima dată la Bucureşti, două
    nume de referinţă din China: pianista Zhang
    Zuo, una dintre cele mai bine cotate soliste de origine chineză în plan
    internaţional, şi dirijorul Lin Daye, alături de violonistul român Gabriel
    Croitoru. În ideea promovării unui dialog viu între culturi, programul
    concertului va propune un mix între repertoriul românesc (Rapsodia
    nr. 1 de Enescu), şi
    internaţional (Rachmaninov, C. Saint – Saëns şi Rimski Korsakov).


    Fondată
    în 1982, Orchestra Simfonică din Shenzhen este astăzi unul dintre cele mai
    apreciate ansambluri din China. A susţinut turnee pe patru continente şi a
    colaborat cu dirijori şi solişti de primă mărime ai scenei muzicale chineze şi
    internaţionale.


    Dirijorul Lin
    Daye a câştigat Premiul I la
    Concursul Internaţional de Dirijat Sir Georg Solti de la Frankfurt din 2012. A
    fost numit Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice din Guangzhou în 2010 şi a
    colaborat cu solişti de renume ca Vadim Repin, Sarah Chang, Midori, Ryu Goto,
    Gary Graffman, Lang Lang, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Rysanov, Wang Jian şi Shen
    Yang.


    Pianista Zhang
    Zuo a cântat alături de
    orchestre prestigioase ca BBC Symphony, BBC Philharmonic, London Philharmonic,
    Belgium National Symphony, Los Angeles Philharmonic şi în cadrul unor
    festivaluri ca BBC Proms, Ravinia Festival şi Beethoven Festival. A câştigat
    locul I la prima ediţie a Concursului pentru Pian din China. A fost premiată şi
    în cadrul Bachauer International Artists Piano Competition din Statele Unite şi
    la Queen Elizabeth Competition.


    În
    concertul de deschidere a Festivalului RadiRo va evolua şi violonistul Gabriel
    Croitoru, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, cu o
    carieră care cuprinde peste o mie de apariţii scenice. A fost aplaudat în
    recitaluri în Franţa, Spania, Germania, Belgia, Olanda, Italia, China, Statele
    Unite. Începând din 2011, a susţinut mai multe turnee naţionale de anvergură,
    sub titlul Duelul viorilor (alături de Liviu Prunaru şi Horia Mihail) şi
    Vioara lui George Enescu la sate (alături de Horia Mihail).


    Biletele şi abonamentele la Festivalul RadiRo sunt
    disponibile pe www.eventim.ro, în
    magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti,
    Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio.


    Pentru
    mai multe informaţii despre Festivalul Internaţional al Orchestrelor Radio -
    RadiRo, vă rugăm să consultaţi site-ulwww.radirofestival.ro.


    Organizator: Radio România. Sponsor principal: Orange. Coproducător: TVR. Parteneri: Arcub, Institutul Cultural Român. Maşina festivalului: Dacia. Sponsori: Art Production, Intâlnirile JTI.

    Parteneri media: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional, Radio România Internaţional,Orchestrele şi Corurile Radio, România TV, Adevărul, Caţavencii, Observator Cultural, Revista Cariere, Zile şi Nopţi,Accente,Forbes, Mediatrust, Agenţia de carte, Librăriile Humanitas.