Tag: Filippo Amelotti

  • Filippo Amelotti: „Rumänen sind sehr weltoffen, aber zu pessimistisch“

    Filippo Amelotti: „Rumänen sind sehr weltoffen, aber zu pessimistisch“

    Filippo Amelotti ist 34 Jahre alt und kommt aus Alessandria, einer Stadt in Norditalien. Er studierte in Mailand Kommunikationswissenschaften und Technologie, und nach seinem ersten Hochschulabschluss spezialisierte er sich in den Bereichen internationale Beziehungen und Wirtschaftswissenschaft. Anschlie‎ßend vertiefte er dank eines Erasmus-Stipendiums seine Ausbildung in Spanien und in Kanada in einem Studienaustauschprogramm. Wir fragten Filippo Amelotti, wie er sich entschieden hat, nach Rumänien zu kommen:



    Das war nicht direkt mein Entschluss — man hat mir vorgeschlagen, in Rumänien zu arbeiten. Nachdem ich mehrere Jobs hatte, war ich bei einem italienischen Unternehmen in Budapest, der ungarischen Hauptstadt, tätig. Vor zwei Jahre hat man mir den Vorschlag gemacht, in einer hierarchisch höheren Position in Rumänien zu arbeiten — und so kam ich nach Bukarest. In einer neuen Umgebung, in einer anderen Kultur zu leben und zu arbeiten, war für mich keine gro‎ße Herausforderung, da ich vorher in mehreren Länderen gearbeitet hatte. Es ist immer interessant, zu erfahren, was andere Menschen, in anderen Kulturen, essen und trinken, inwiefern sich andere Kulturen von meiner eigenen Kultur unterscheiden. Ich finde es spannend, andere Völker kennenzulernen, in ihren Ländern zu leben, ihre Kulturen zu erleben und zu verstehen.“




    Wie sieht ein Tag im Leben Filippo Amelottis aus?



    Ich habe eine Wohnung in der Bukarester Stadtmitte und jeden Tag fahre ich mit dem Bus zu meinem Arbeitsplatz im Norden Bukarests. 8 bis 10 Stunden arbeite ich im Büro, und meine Freizeit verbringe ich mit Freunden, im Fitness-Studio oder beim Squashspielen. In Urlaub fahre ich manchmal nach Italien und manchmal mache ich Reisen durch Rumänien. Am liebsten mache ich Ferien im Frühling und im Sommer — es gibt so viel zu tun, so viele Veranstaltungen und Events, die Atmosphäre ist gro‎ßartig, die Menschen genie‎ßen das Leben. Ich gehe auch oft in Klubs, wo Events für und mit Expats organisiert werden.“




    Filippo Amelotti ist immer bereit, auf Reisen zu gehen, neue Abenteuer zu erleben. Er hat fast alle Regionen Rumäniens besucht. Am meisten hat ihn Nordrumänien beeindruckt — das sei eine einmalige Gegend, mit malerischen Landschaften und urtümlichen Gemeinden, die ihre alten Traditionen pflegen:



    Ich habe fast ganz Rumänien besucht. Ich war in Siebenbürgen, in der Maramuresch, in der Moldau, und auch in Temeswar. Letztes Jahr, in September, machte ich eine Reise in die Bukowina. Ich nahm den Flugzeug bis Iaşi und von dort aus fuhr ich mit einem Mietwagen nach Suceava. Ich war am Roten See, ich besuchte auch die Klöster in der Bukowina. Diese Gegend ist absolut authentisch — die Landschaften, die Gemeinden mit ihren alten Traditionen sind einmalig. Nirgendwo in Europa habe ich solche Gegenden wie die Bukowina und die Maramuresch gesehen.“




    Filippo Amelotti hat die Rumänen gern, aber manchmal findet er sie zu pessimistisch. Er glaubt aber fest daran, dass die rumänische Gesellschaft in eine gute Richtung fortschreitet, und hofft, in den nächsten Jahren die erwartete positive Entwicklung Rumäniens zu erleben:



    Die Rumänen sind immer daran interessiert, Ausländer kennenzulernen, mit Ausländern zu diskutieren, ausländische Kulturen zu verstehen. Ich hatte sehr interessante Unterhaltungen mit vielen Rumänen, weil sie immer dafür offen sind, verschiedene Gesichtspunkte zu verstehen. Die Rumänen gehen gerne aus, sie genie‎ßen das Leben. Was mir aber nicht so gut gefällt, ist, dass die Rumänen manchmal zu pessimistisch sind, sowohl bei der Arbeit als auch in anderen Situationen. Sie sehen zu oft das halbleere Glas. Gut, das kann man nicht verallgemeinern, es sind individuelle Fälle, die ich erlebte. Ich habe Rumänen gern — wie auch Spanier und Portugiesen sind sie den Italienern sehr ähnlich. In einigen Jahren wird die rumänische Gesellschaft viel besser aussehen als heute — überall, wo ich war, in Bukarest oder auf dem Lande, konnte ich Fortschritte feststellen, die Wirtschaft Rumäniens entwickelt sich in die richtige Richtung. Die Rumänen entwickeln sich auch, sie sprechen viele Fremdsprachen und interessieren sich für internationale Erfahrungen. Das ist mir aufgefallen, in den zwei Jahren, seitdem ich in Rumänien lebe, und ich hoffe, dass es so weitergeht.“

  • Filippo Amelotti (Italia)

    Filippo Amelotti (Italia)

    Filippo Amelotti
    are 34 de ani şi vine din Alessandria, un orăşel din nordul Italiei. A
    studiat la Milano. Un prim ciclu universitar l-au reprezentat studiile în
    ştiinţele comunicării şi tehnologii, apoi s-a specializat în relaţii
    internaţionale şi studii economice. A călătorit şi în Spania, cu o bursă
    Erasmus, dar şi în Canada, într-un schimb de studii. L-am întrebat pe Filippo
    cum a continuat experienţa lui profesională către România Nu am ales eu să vin
    în România, ci mi-a fost propus. Am început să lucrez pentru o companie
    italiană la Budapesta, în Ungaria, după ce schimbasem mai multe joburi. Apoi
    mi-au propus să vin la Bucureşti pe o poziţie superioară şi am acceptat asta
    acum doi ani. Să întâlnesc o cultură diferită nu a avut un impact mare pentru
    mine, fiindcă şi înainte călătorisem în alte ţări. Este întotdeauna interesant
    să vezi ce beau, ce mănâncă, care sunt diferenţele şi punctele diferite faţă de
    propria mea cultură. Sunt mereu entuziasmat să trăiesc cu şi asemenea altor
    popoare.


    Cum decurge o zi
    din viaţa lui Filippo Amelotti? Trăiesc în zona Dorobanţi din Bucureşti,
    aşa că ajung cu autobuzul la serviciu, undeva în nord. La birou petrec cam 8-10
    ore. În timpul rămas, merg la sala de fitness, mă întâlnesc cu prietenii sau
    joc squash. În timpul weekendurilor, am planuri diferite. Fie călătoresc acasă,
    în Italia, fie călătoresc prin România. Îmi plac foarte mult primăvara şi vara,
    pentru că este plin de evenimente şi este o atmosferă exuberantă, oamenii se
    bucură de viaţă. Locurile în care merg le aleg în funcţie de felul în care mă
    simt, dar cel mai adesea merg în cluburile unde sunt organizate evenimente cu
    şi pentru expaţi.


    Entuziast când
    vine vorba de călătorit şi gata oricând pentru noi aventuri, Filippo Amelotti a
    vizitat aproape toate regiunile din România şi consideră nordul ţării unic prin
    originialitatea peisajelor, a tradiţiei şi a comunităţilor locale Am vizitat aproape toată ţara. Am mers în Transilvania, Maramureş şi
    Moldova. Am mers şi la Timişoara. Anul trecut, în septembrie, am mers în
    Bucovina. Până la Iaşi am călătorit cu avionul, iar de acolo am închiriat o
    maşină şi am mers să văd Lacul Roşu şi Suceava, în nord. Am vizitat şi
    mănăstirile. Mi-au plăcut autenticitatea zonelor rurale şi peisajele. Nu cred
    să mai existe altundeva în Europa asemenea locuri ca cele pe care le-am văzut
    în Bucovina şi Maramureş.



    Lui Filippo Amelotti îi plac românii, deşi îl
    întristează pesimismul lor. Crede însă că societatea românească se îndreaptă
    într-o direcţie bună şi speră să fie martor al acestei transformări în
    următorii ani Românii sunt mereu interesaţi să cunoască
    străini, să le înţeleagă cultura şi să poarte conversaţii cu ei. Am avut
    conversaţii foarte interesante cu români, fiindcă le place să afle puncte de
    vedere diferite de ale lor. Le place mult să iasă şi să se bucure de viaţă.
    Ceea ce nu-mi place atât de mult este că românii sunt puţin cam pesimişti, şi
    la locul de muncă, dar şi în alte situaţii. Parcă văd mereu partea goală a
    paharului. Desigur, nu e o tendinţă generalizată, sunt cazuri individuale. Dar
    îmi plac românii, ca şi spaniolii şi portughezii, similari culturii mele. Eu
    cred că societatea românească va arăta mai bine decât acum în câţiva ani.
    Observ o îmbunătăţire a situaţiei şi în Bucureşti, dar şi în zonele rurale,
    care se dezvoltă din punct de vedere economic. Şi românii îşi îmbunătăţesc abilităţile.
    Vorbesc multe limbi străine şi sunt interesaţi de experienţele internaţionale.
    Am observat aceste lucruri în tot timpul petrecut aici. Sper să continue aşa,
    fiindcă este direcţia potrivită.