Radio România Internațional

Tag: financiare

  • Avertismente de la Comisia Europeană

    Avertismente de la Comisia Europeană

    Comisia Europeană atrage din nou atenția asupra situației economice din România, în prezent singura țară a Uniunii Europene cu procedură de deficit excesiv pe baza evoluţiilor de dinainte de pandemie. Menționarea vine în contextul în care au fost publicate recomandări generale fiscale, financiare şi economice pentru fiecare stat membru. Bruxellesul nu intenţionează să deschidă noi proceduri de deficit excesiv în perioada următoare, a anunţat vicepreşedintele executivului european, Valdis Dombrovskis, care a spus însă că în toamnă şi în primăvara anului viitor vor fi reevaluate criteriile pentru încadrarea în limitele de îndatorare şi deficit. Comisia va urmări mai ales dacă statele membre respectă recomandările din semestrul european, a punctat acesta, care a adăugat că investiţiile trebuie combinate cu un control strict al altor cheltuieli curente.


    În ceea ce privește România, oficialul european a amintit că deficitul bugetar al acesteia pentru anul trecut este conform cu recomandările Consiliului, așa că procedura va fi ținută în așteptare. Dar, cum pentru anul următor există riscuri substanţial mai mari, e nevoie de mai multe eforturi pentru atingerea ţintelor, a mai spus Valdis Dombrovskis. Potrivit responsabililor de la Bruxelles, România cheltuieşte mai mulţi bani decât are, iar până anul viitor ar trebui să aducă deficitul sub nivelul de 3%.

    Recomandarea Executivului comunitar este ca guvernul român să reducă măsurile de sprijin energetic, în vigoare până la sfârşitul anului 2023, și să folosească economiile aferente pentru a reduce deficitul public.

    O altă recomandare făcută de Comisie se referă la asigurarea unei guvernanţe eficace şi consolidarea capacităţii administrative pentru a permite o implementare continuă, rapidă şi constantă a planului de redresare şi rezilienţă.

    România are la dispoziţie şase luni pentru a rezolva aspectele semnalate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte anumite jaloane sau ţinte din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe care nu le-a îndeplinit corespunzător.

    La București, secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Carmen Moraru, a explicat că doar banii aferenţi acestor proiecte pot fi blocaţi, nu întreaga sumă de 2,8 miliarde de euro, corespunzătoare tranşei a doua din PNRR. Referindu-se la stadiul actual al implementării programului, Carmen Moraru a spus că în prezent sunt încheiate contracte de finanţare în valoare de circa 26 de miliarde de euro, în special la nivelul ministerelor Dezvoltării şi Transporturilor, dar şi la Ministerul Educaţiei şi la cel al Mediului, care au lansate proiecte importante.



  • Decizii economice la sfârşit de an

    Decizii economice la sfârşit de an

    După efervescenţa creată de alegerile prezidenţiale din luna noiembrie, agenda de la Bucureşti este dominată acum de chestiunile economice. Negocierile-maraton purtate timp de câteva zile de autorităţile române cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale creditoare au făcut lumină asupra unor indicatori importanţi în stabilirea bugetului pe 2015. Între aceştia — nivelul deficitului, convenit la 1,83% din Produsul Intern Brut, mai mare chiar decât ţinta de 1,4% pe care executivul român şi-o propusese. Bucureştiul a pledat şi pentru reducerea cursului la care vor fi calculate accizele în 2015, dar fără succes. Fondul Monetar Internaţional a insistat că este bine să existe un excedent de venituri la buget. În consecinţă, accizele vor fi calculate la fel ca anul acesta, la un curs de 4,73 lei pentru un euro.



    Ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, a precizat şi că, prin modificarea de către guvern a Codului Fiscal, nivelul accizelor va fi exprimat în lei începând de anul viitor, iar din 2016 va fi actualizat, anual, cu rata inflaţiei: Am mers după o metodologie de calcul preferată de mult mai multe ţări din Uniunea Europeană şi considerăm că întotdeauna trebuie să ne raportăm la leu şi nu la euro, şi la inflaţie, făcând acea medie, cum s-a mers până acum. Deci, practic, nu s-a schimbat decât metodologia de calcul, nu ne-am raportat la un nivel al euro diferit. Tocmai s-au încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi, împreună, am stabilit acest nivel. A fost o propunere din partea noastră să discutăm despre alt nivel. Nicio propunere discutată cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană nu privea majorarea, ci întotdeauna am vorbit de un nivel mai redus, dar, aşa cum am convenit, după ce vom vedea execuţia în ceea ce priveşte veniturile pentru anul viitor vom putea să venim cu astfel de măsuri, de micşorare a nivelului, inclusiv la accize, pentru că, până acum, discuţiile, în special s-au axat pe reducerea TVA-ului.”



    În opinia lui Darius Vâlcov, acordul cu Fondul Monetar Internaţional va fi finalizat în septembrie, anul viitor, dar nu va mai fi prelungit. Ministrul pentru Buget a precizat că România are un fond de rezervă (buffer) de 9,25 miliarde de euro, care ar permite statului, într-o situaţie ipotetică de criză economică severă, să îşi acopere pe o perioadă de 6-7 luni toate obligaţiile financiare pe care le are faţă de cetăţeni, precum salarii sau pensii, fără să se împrumute.

  • Jurnal românesc – 13.11.2014

    Jurnal românesc – 13.11.2014

    În România, absolvenţii de liceu din promoţia 2014 care au obţinut în ultimii doi ani rezultate excepţionale la olimpiadele internaţionale de inovare se pot înscrie până la 21 noiembrie în competiţia pentru Bursa Tânărului Cercetător. Scopul acesteia este stimularea tinerilor performanţi să facă studiile universitare în ţară şi integrarea lor în grupuri de cercetare. Bursa se acordă pe o perioadă de 24 de luni, dar în funcţie de rezultatele obţinute poate fi prelungită. Cererea pentru acordarea bursei se depune prin intermediul internetului şi nu este necesară tipărirea sa.




    Aproape o treime dintre români au frecvent probleme financiare, potrivit unui studiu realizat în România, Polonia, Cehia şi Slovacia de o companie de recuperare a creanţelor. Rezultatele relevă că mai mult de jumătate dintre persoanele care au astfel de dificultăţi nu vorbesc cu nimeni despre ele, iar 40% preferă ca în astfel de situaţii să ceară ajutorul angajatorului şi nu al familiei. Peste jumătate dintre românii chestionaţi sunt refractari la ideea de a-şi împărtăşi problemele financiare cu partenerul său şi cu copiii adulţi, deoarece se tem că aceastea ar putea afecta atmosfera din familie.




    România a atras aproape 13 miliarde de euro din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, ceea ce reprezintă o rată a absorbţiei de 80,7% din sumele alocate în perioada 2007 – 2013, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii. Pe de altă parte, Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a spus că România va ajunge până la sfârşitul anului viitor la un nivel de 80% de absorbţie a fondurilor europene. Oficialul român a precizat că acest nivel de absorbţie va plasa România în topul european. În prezent gradul de absorbţie este de 44%, iar la sfârşitul anului se estimează că va atinge 55%.




    Judecătorii Curţii Constituţionale de la Bucureşti au decis că obligaţia părinţilor de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. Mai mult, aceştia au hotărât ca o astfel de cerere să fie făcută de acum doar de către cei care vor să studieze această disciplină. Decizia Curţii Constituţionale este general obligatorie. Până acum, regula era ca părinţii care refuzau orele de Religie pentru copii lor să facă cerere pentru ca elevii respectivi să nu participe la cursuri. Practic, de acum, cei nevoiţi să facă cerere sunt cei care doresc ca micuţii lor să urmeze cursul de Religie.




    În România, toate dosarele crimelor comunismului vor fi redeschise. Decizia a fost luată de procurorul general, Tiberiu Niţu, după o discuţie cu fiul disidentului Gheorghe Ursu. Tiberiu Niţu a analizat dosarul şi a dispus infirmarea soluţiei de netrimitere în judecată şi retrimiterea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei. Între timp, Curtea Militară de Apel a confirmat decizia procurorului general. Aşadar, Parchetul Militar va trebui să refacă ancheta, pentru a încerca să lămurească, la aproape 3 decenii distanţă, circumstanţele în care disidentul Gheorghe Ursu şi-a pierdut viaţa în arestul Miliţiei. Pe de altă parte, în faţa instanţei de judecată au ajuns deja unii dintre cei pe care urmaşul lui Gheorghe Ursu îi consideră vinovaţi de moartea tatălui său.


  • Măsuri fiscale şi financiare

    Reducerea contribuţiilor plătite de angajatori la fondul de asigurări sociale … Anularea obligaţiei anumitor categorii sociale de a da înapoi bani primiţi în plus din calcularea greşită a unor venituri … Rectificare bugetară …



    1 octombrie a venit în România cu un tăvălug de decizii fiscale şi financiare, de unii apreciate, de alţii contestate. Scăderea cu 5% a taxei plătite de angajatori pentru asigurările sociale ale angajaţilor lor era aşteptată de cel puţin cinci ani de patroni. Considerată benefică pentru mediul de afaceri, ea provoacă, în egală măsură, nelinişte. Unii investitori se tem că, anul viitor, reducerea CAS ar putea atrage după sine majorări de taxe şi impozite sau apariţia unora noi.



    Totodată, potrivit secretarului general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, nu există nicio garanţie că măsura va duce la crearea de noi locuri de muncă: Aceste acţiuni vor fi diferite de la companie la companie, având în vedere că mediul de afaceri s-a confruntat în acest an cu nenumărate creşteri de costuri, generate de preţul energiei, preţul gazelor, al combustibilului … Este bine dacă se vor putea păstra locurile de muncă la companiile care se află la limita de rentabilitate.



    Contestaţiilor de natură strict economică li se adaugă şi cele cu caracter politic. Actualul Guvern de coaliţie, în care Partidul Social Democrat e vioara întâi, este acuzat că deciziile luate au evidentă tentă electorală, intervenind cu numai o lună şi jumătate înaintea alegerilor prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, candidat şi, potrivit sondajelor, potenţial câştigător, este, de altfel, extrem de criticat, pe măsura cerbiciei cu care susţine deciziile Executivului pe care îl conduce. Mai mult decât plastic supranumită electorata”, de la 1 octombrie intră în vigoare şi măsura prin care aproximativ 30 de mii de pensionari români nu vor mai fi obligaţi să dea înapoi banii — în total, 65 de milioane de lei — pe care îi primiseră în plus din calcularea greşită a pensiilor. De returnarea altor 15 milioane de lei au fost scutite şi peste 12 mii de mame care au obţinut venituri suplimentare pe perioada în care au încasat indemnizaţii de creştere a copilului.



    Bugetul nu va avea de suferit ! — susţin guvernanţii de la Bucureşti. Dimpotrivă, cu ocazia noii rectificări bugetare, a doua din acest an, aprobată marţi, premierul Ponta se felicita: Pentru prima dată după foarte mulţi ani, avem pe primele nouă luni încasări bugetare care depăşesc previziunile pe baza cărora s-a construit bugetul de stat. Românii au muncit, firmele cinstite şi-au plătit taxele şi impozitele şi evaziunea fiscală a scăzut, în aşa fel încât am putut să avem toate resursele previzionate şi chiar resurse suplimentare.



    La actuala rectificare bugetară, criticată de opoziţia de centru-dreapta, au primit fonduri suplimentare substanţiale ministerul Muncii, al Dezvoltării şi autorităţile locale.