Tag: finantare nerambursabila

  • DRP lansează Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023

    DRP lansează Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) lansează astăzi, 28 februarie, Sesiunea de finanțare nerambursabilă pentru anul 2023.

    Asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, organizaţiile neguvernamentale ale românilor de pretutindeni, persoanele fizice autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau din străinătate pot trimite cererile de finanțare și documentele prevăzute în Ghidul de finanțare 2023.

    Mi-am propus ca Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să se implice mai puternic în protejarea și consolidarea identității comunităților românești din afara granițelor. Avem un buget de patru ori mai mare și astăzi lansăm sesiunea de proiecte cu finanțare nerambursabilă. Trebuie și este normal să sprijinim cât mai mult românii de pretutindeni, întrucât cifrele oficiale și neoficiale ne arată fără niciun dubiu că mai avem o Românie în afara granițelor noastre. În toată perioada mandatului meu, îmi doresc să am un dialog sincer, asumat, constructiv cu asociațiile și românii de pretutindeni. Împreună, prin consultări succesive, am construit noul ghid de finanțare. Îi invit pe toți să-l acceseze pentru proiecte care să fie derulate în interesul și pentru întărirea identității românești, a declarat secretarul de stat Gheorghe Cârciu.

    Ghidul de finanțare nerambursabilă din acest an vine cu o serie de noutăți privind plafonul maxim acordat proiectelor depuse în cadrul programelor de finanțare incluse în această ediție, decontarea cheltuielilor, precum și perioada de depunere a proiectelor.

    Plafonul maxim acordat pentru proiectele depuse în cadrul programelor Educație și Spiritualitate și tradiție este de 2.000.000 lei pe proiect, iar pentru cele din domeniile Cultură, Societatea civilă și Mass-media este de 500.000 lei pe proiect.

    În cadrul sesiunii de finanțare 2023, un solicitant poate depune cel mult trei proiecte, cu condiția ca acestea să se încadreze în programe diferite.

    Proiectele cu o perioadă de derulare de minim 10 luni se depun până în data de 15 martie 2023 (inclusiv). Pentru celelalte proiecte, cererile de finanţare se depun până pe 28 aprilie 2023.


    Cererile de finanțare trebuie trimise în format pdf, la adresa de e-mail proiecte@dprp.gov.ro. Este necesar ca fiecare anexă să fie atașată ca un singur document PDF, denumit ca atare. (de exemplu, Statut.pdf). Nu sunt acceptate alte formate (JPEG, PNG etc.).

    După transmiterea pe e-mail a documentelor menționate, solicitantului i se transmite numărul de înregistrare al cererii. Ulterior, responsabilul de proiect solicită, prin e-mail, documente suplimentare sau clarificări, în funcție de specificul proiectului la care solicitantul are obligația de a răspunde în cel mult 3 zile lucrătoare.

    Cererile de finanțare se vor evalua periodic, iar rezultatele evaluării vor fi publicate pe site-ul DRP.

    Pentru a facilita procesul de constituire a dosarului, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pune la dispoziția celor interesați Ghidul de finanțare nerambursabilă 2023, alături de documentele de interes, în format editabil, pe site-ul instituției, aici: https://dprp.gov.ro/web/finantare/gheorghe-carciu-secretar-de-stat-drp-deschidem-sesiunea-de-proiecte-pentru-protejarea-si-consolidarea-identitatii-romanesti-din-afara-granitelor/ .

    Echipa DRP va oferi informații suplimentare, clarificări și îndrumări în vederea accesării fondurilor nerambursabile la adresa de mail proiecte@dprp.gov.ro.

  • În prim-plan România 08.05.2022

    În prim-plan România 08.05.2022

    Secretarul de stat în Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu, face apel la depunerea din timp a solicitărilor de finanţare nerambursabilă, chiar dacă sesiunea de finanţare ramâne deschisă până la 30 iunie 2022: Invitat Gheorghe Cârciu, Secretar de Stat în DRP:



  • “Susține românii din comunitatea ta”, o inițiativă DRP

    “Susține românii din comunitatea ta”, o inițiativă DRP

    Educația și cultura au un rol definitoriu în modelarea atitudinii sociale. În perioade de schimbări dramatice precum cea din prezent, acestea devin adevărate motoare în adaptarea la realitățile sociale, economice și politice, în menținerea unității unei națiuni sau a unei comunități, dar și în ajutorarea celor aflați în nevoie.

    Prin programul anual de finanțări nerambursabile ne dorim să susținem cât mai multe proiecte educaționale și culturale. Vrem să sprijinim acțiuni ce contribuie la procesul de învățare a limbii române în rândul tinerei generații, sau proiecte precum înființarea de școli cu predare în limba română în afara țării. Cultura reprezintă o altă axă prioritară a Departamentului. Considerăm că ea este cea care stă la baza unei populații etnice sănătoase și bine închegate, precizează un comunicat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

    Proiectele vor putea fi trimise la adresa proiecte@dprp.gov.ro.

    Ghidul de finanțare nerambursabilă 2022 și documentația necesară pot fi consultate aici

  • Jurnal românesc – 23.12.2021

    Jurnal românesc – 23.12.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit pe ambasadorul agreat al Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. MAE transmite că cei doi au discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate regională, au salutat dialogul politic bilateral foarte dinamic din ultima perioadă şi au evocat vizitele preşedinţilor Klaus Iohannis şi Maia Sandu la Chişinău şi Bucureşti. Şeful diplomaţiei române a menţionat necesitatea pregătirii adecvate a viitoarei Şedinţe Comune a celor două Guverne şi a subliniat necesitatea coordonării cât mai strânse pentru avansarea rapidă a proiectelor bilaterale. Aurescu a subliniat rolul central al Foii de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, document semnat de miniştrii de externe din cele două state, pe 23 noiembrie, la Bucureşti. Noul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti are o experiență diplomatică de peste 25 de ani și este directorul executiv al Asociației de Politică Externă. Victor Chirilă l-a înlocuit pe Mihai Gribincea, care a condus reprezentanţa diplomatică din noiembrie 2015 până în iulie 2020.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni desfăşoară în această perioadă campania “Informează-te corect! Fii în siguranță!”, prin care îşi propune să crească nivelul de conștientizare al românilor care se întorc acasă de sărbători în legătură cu măsurile pe care le-ar putea lua pentru siguranța lor și a celor dragi. Din 17 decembrie, DRP alături de ministerul de Interne şi Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, distribuie peste 150.000 de pliante în toate punctele terestre de trecere a frontierei și în cele mai circulate aeroporturi din țară. În broșură se mai găsesc informații privind finanțările nerambursabile pe care DRP le acordă, dar și o serie de informații în legătură cu prevenirea taficului de persoane. Pliantul conţine şi un Ghid de Reîntoarcere, cu informații privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor, accesarea serviciilor medicale și sociale, regimul de impozitare, precum și posibile oportunități de investiții în România. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni le recomandă tuturor românilor care se întorc acasă să consulte această broșură, să ceară, dacă este nevoie, informații suplimentare personalului din punctele de trecere a frontierei și să aibă grijă de ei și de cei dragi lor, folosind resursele oferite de autoritățile române.



    Circulaţia pe ambele benzi ale podului peste râul Prut de la Giurgiuleşti, la graniţa cu Republica Moldova, a fost reluată la 22 decembrie odată cu ridicarea restricţiilor cauzate de efectuarea unor lucrări de consolidare, a anunţat Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Instituţia arată că pe lângă repararea plăcilor de beton care susţin construcţia, au fost refăcute căile rutiere şi trotuarele şi au fost amplasaţi parapeţi pietonali. Potrivit sursei citate, lucrările au fost finalizate cu 2 luni înainte de termenul prevăzut în contract şi s-au ridicat la valoarea de 5,8 milioane de lei. Podul peste Prut de la Giurgiuleşti are o lungime de aproximativ 125 de metri şi a fost construit în anul 1949.



    Expoziția de grafică “Desene dintr-o axă îndepărtată”, a artistului vizual Részegh Botond, mai poate fi vizitată până pe 30 decembrie la Galeria de Artă a Academiei di Romania la Roma. Manifestarea, curatoriată de istoricul și criticul de artă Ana Negoiță, este organizată de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității București. Részegh Botond s-a născut la Miercurea-Ciuc şi activează în diverse medii, de la pictură şi grafică, la fotografie. S-a impus drept un nume de referință în zona muzeală și a galeriilor de artă din România sau internaționale. A dezvoltat o serie de proiecte care interoghează, prin mijloace specifice, probleme sociale, științifice şi psihologice, opera sa având o componentă a cercetării interdisciplinare. Accesul publicului la expoziţia de la Roma este permis cu respectarea reglementărilor sanitare în vigoare și se va efectua doar pe bază de rezervare la adresa de email accadromania@accadromania.it.







  • Fondurile europene salvează clădirea monument Poşta Veche din Călăraşi

    Fondurile europene salvează clădirea monument Poşta Veche din Călăraşi

    După 1990 a fost închiriată ca
    sediu pentru firme iar apoi acordată ca locuinţă unor cetăţeni care au
    degradat-o iremediabil.


    În perioada 2000- 2004 s-a
    încercat declasarea clădirii ca să poată fi dărâmată, dar nu s-a reuşit graţie
    intervenţiei Comisiei de Patrimoniu.


    A rămas în paragină mai bine de
    un deceniu, până în 2017 când s-a reuşit semnarea unui contract de finanţare cu
    fonduri europene în vederea restaurării ei.


    Daniela Traian- director adjunct
    dezvoltare si comunicare la ADR Muntenia Sud- organism intermediar pentru POR
    2014- 2020:


    Poşta Veche din municipiul Calaraşi este un proiect finanţat în
    cadrul axei prioritare 5- Imbunătăţirea mediului urban şi conservarea,
    protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.


    Valoarea totală a contractului
    depăşeşte 11 milioane 500 de mii de lei din care peste 9 milioane 800 de mii-
    finanţare nerambursabilă.


    Fac menţiunea că momentul la care a fost semnat contractul-
    respectiv 21 iunie 2017- a reprezentat practic şi primul contract de finanţare
    din programul Regio 2014- 2020.



    Lucrările au inceput efectiv în
    septembrie 2018 şi ar fi trebuit să se încheie luna aceasta. Nu sunt gata însă.
    Cel mai probabil vor fi în februarie anul viitor, mai spune Daniela Traian:


    La momentul semnării contractului urma să se implementeze
    proiectul într- o perioadă de 44 de luni, respectiv undeva la sfârsitul lunii
    septembrie a acestui an trebuia finalizat insă ne-a fost solicitată o
    prelungire pană la data de 28 februarie 2021. In ceea ce priveşte stadiul fizic
    al lucrărilor acesta este de 92 la sută, deci nu mai este mult şi credem că
    beneficiarul se va incadra în termen.



    Beneficiarul este primăria
    Călăraşi care şi-a propus sa facă din Poşta Veche un centru cultural.




  • Jurnal românesc – 03.06.2020

    Jurnal românesc – 03.06.2020

    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, i-a asigurat pe românii care au ieşit la pensie în străinătate că, în curând, nu vor mai fi nevoiţi să aştepte o perioadă îndelungată calcularea pensiilor. Pentru cei care au ieşit la pensie în străinătate, îi asigur că vine curând ziua în care nu vor mai aştepta cu anii pentru calcularea pensiilor lor. Sunt ani de când drepturile acestor oameni sunt tratate cu superficialitate. Şi cu veşnice scuze pentru a explica cum nu se poate. Ba se poate. Indiferent de câtă rezistenţă întâmpin, voi face sistemul să vă respecte, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

    Şefa de la Muncă a precizat că, în urmă cu două luni, a dat ordin Caselor de Pensii să recupereze întârzierile care pot fi recuperate. Ea a explicat că unele întârzieri se datorează şi autorităţilor competente din statele partenere şi a promis că va relua discuţiile cu instituţiile din Italia, Spania şi nu numai, de îndată ce aceste ţări trec de perioada critică în combaterea pandemiei de COVID-19. Cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 31 mai, Violeta Alexandru le-a mulţumit conaţionalilor din afara graniţelor care îşi învaţă copiii să vorbească româneşte sau care îi ajută să nu uite limba română.

    1.066 de români din afara ţării s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în acest an, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia, 731 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 335 pentru cel clasic, la urne. AEP precizează că, potrivit legislaţiei în vigoare, procedura de înscriere ca alegător în străinătate a început la 1 aprilie şi se va încheia odată cu expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.

    Preşedintele Autorităţii, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondență, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a voinţei electorale, fără cozi, fără deplasări, fără costuri și fără riscuri, mai ales în contextul incertitudinilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19. Autoritatea Electorală Permanentă precizează că toate informațiile privind înscrierea şi alegerea uneia dintre cele două variante de vot sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar românii care au întrebări sau vor să facă sesizări legate de procedură se pot adresa instituţiei la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat încheierea perioadei de evaluare a proiectelor depuse în prima sesiune de finanțare nerambursabilă, aferentă anului 2020. Lista proiectelor aprobate, a celor respinse, a punctajelor obţinute şi a sumelor alocate poate fi consultată pe site-ul instituţiei www.dprp.gov.ro. Instituţia precizează că motivele de respingere a proiectelor le vor fi comunicate solicitanților numai la cererea acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor. DRP recomandă transmiterea eventualelor contestații prin intermediul poştei electronice, la adresa proiecte@dprp.gov.ro, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni informează totodată că rezultatele contestațiilor vor fi publicate pe site-ul amintit, la secțiunea Finanțare.

    Asociația Românilor din Italia le cere autorităţilor de la Bucureşti deschiderea urgentă a cât mai multor legături aeriene pe relația cu țările unde sunt comunități de români. Copiii români din străinătate petrec vacanța de vară în România alături de bunici şi membri dragi ai propriilor familii. Anul acesta, mai mult ca oricând, se simte nevoia de reîntoarcere acasă, transmite Asociaţia într-un comunicat de presă. Reprezentanţii ARI spun că, în mod tradiţional, toate avioanele care plecau din Italia spre România în această perioadă erau pline de copii care reveneau acasă, fenomen care, potrivit acestora, se va întâmpla și anul acesta negreșit.

    ARI consideră că, în cazul în care Guvernul nu le va oferi posibilitatea să se revină acasă cu cel mai rapid și sigur mijloc de transport, românii vor asalta vămile rutiere şi îşi vor pune vieţile în pericol pe traseele terestre. În acest context, şeful Asociaţiei, Eugen Terteleac, solicită redeschiderea de îndată a curselor aeriene, nu începând cu data de 20 iunie, aşa cum este programat. În Italia, ţară care găzduieşte o comunitate de români de peste 1,2 milioane, anul şcolar s-a încheiat pe 2 iunie.

  • Prima sesiune de finanțare nerambursabilă 2020 s-a încheiat

    Prima sesiune de finanțare nerambursabilă 2020 s-a încheiat

    Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni anunță că s-a încheiat perioada de evaluare a
    proiectelor depuse în prima sesiune de finanțare nerambursabilă, aferentă
    anului 2020.




    Regăsiți
    lista proiectelor aprobate/respinse, punctajele și sumele aprobate pe site-ul
    DRP, secțiunea Finanțare, disponibilă aici




    Ținând cont
    de situația actuală generată de pandemia cu noul coronavirus, recomandăm
    transmiterea contestațiilor pe
    e-mail, la adresa proiecte@dprp.gov.ro,
    în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor.




    Motivele
    de respingere a proiectelor vor fi comunicate solicitanților numai la cererea
    acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor.




    Rezultatul
    contestațiilor va fi publicat pe pagina ➡ www.dprp.gov.ro,
    secțiunea Finanțare.

  • Jurnal Românesc – 02.04.2020

    Jurnal Românesc – 02.04.2020

    Românii care nu respectă regimul stării de asediu şi regimul stării
    de urgenţă sunt sancţionaţi, începând de joi, de la ora 24.00 ora României, cu
    amenzi mai mari. Astfel, persoanele fizice care nu respectă ordonanţele
    militare plătesc amenzi cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei. Amenda minimă
    pentru persoanele juridice care nu se conformează restricţiilor a crescut de la
    1.000 de lei la 10.000 de lei şi poate atinge chiar 70.000 de mii de lei. De
    asemenea, au fost introduse şi sancţiuni complementare aplicate în funcţie de
    natura şi gravitatea faptei. Printre acestea, confiscarea bunurilor destinate,
    folosite sau rezultate din contravenţie, suspendarea temporară a activităţii,
    desfiinţarea unor lucrări sau refacerea unor amenajări.

    Preşedintele Klaus
    Iohannis a declarat că, de la începutul situaţiei create de pandemia de
    COVID-19, au fost aplicate peste 78.000 de amenzi. S-au făcut peste
    870.000 de acţiuni de control. S-a controlat felul în care oamenii respectă
    izolarea, în care respectă carantina, felul în care firmele respectă normele de
    vânzare şi aşa mai departe. Pot să vă spun că autorităţile au lucrat foarte
    serios, a afirmat preşedintele. El a adăugat că legile în contextul
    pandemiei sunt clare. Ele se respectă şi nu se discută, iar scopul lor este
    protejarea populaţiei. Klaus Iohannis a reluat totodată apelul adresat
    românilor să păstreze distanţa minimă, să evite pe cât posibil interacţiunea
    fizică şi să respecte regulile impuse de autorităţi.




    Din ce în ce mai mulţi români intră în ţară din Ungaria pe jos, a
    declarat ministrul de Interne, Marcel Vela, care a apreciat că demersul pare
    organizat.Foarte mulţi cetăţeni vin până la graniţa cu România, din
    Ungaria, şi apoi o tranzitează pietonal. Este o situaţie inedită, pentru că
    dacă ea se întâmpla într-un mod aleator şi destul de rar, acum deja pare că
    este organizată
    , a spus Vela. El a explicat că spre deosebire de traficul
    rutier, pentru care există un plan de lucru, şi anume autoturismele sunt comasate
    pe regiuni şi apoi escortate de poliţie într-un convoi rutier până în judeţul
    de destinaţie, pentru cei care tranzitează frontiera pietonal nu există încă
    proceduri.

    Trebuie să găsim soluţii să pregătim mijloace de transport
    (…) să nu mai poată pleca într-un mod dezorganizat (…) suntem preocupaţi ca
    orice fisură în sistem (…) să fie contracarată, a mai spus ministrul.
    El a anunţat pe cei care intră în ţară pe jos că vor fi opriţi, urcaţi în
    autocare şi duşi în convoi către zonele de destinaţie, fiindu-le interzis să
    umble liberi prin localităţile limitrofe punctelor de frontieră. Totodată,
    ministrul de Interne a anunţat că l-a trimis pe inspectorul general al Poliţiei
    de Frontieră, Ioan Buda, într-un control de rutină la Vama Nădlac 2
    din judeţul Arad, acolo unde au fost raporate cele mai multe astfel de
    tranzitări ale graniţei. Acesta este însărcinat, printre altele, şi cu
    fluidizarea tranzitului pentru camioane la intrarea în ţară, pentru ca
    transportul de marfă să se efectueze cât mai eficient cu respectarea
    procedurilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.




    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că termenul de
    depunere de proiecte pentru prima sesiune de finanțare nerambursabilă din 2020
    a fost extins cu 15 zile, de la 31 martie până la 15 aprilie. Instituţia
    precizează că a răspuns astfel solicitărilor venite din partea asociațiilor
    românești din numeroase țări, care au cerut un răgaz pentru a adapta proiectele
    la situația de criză generată de pandemia cu noul coronavirus. Având în vedere
    restricțiile în vigoare peste tot în lume,

    DRP recomandă ca activitățile
    propuse în proiecte să fie adaptate mediului online, cu accent pe mass-media,
    educație şi cultură. Plafonul maxim de finanţare este de 150.000 lei de
    proiect. Eligibile sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, ONG-urile
    românilor din afara graniţelor, organizaţiile internaţionale, persoanele fizice
    autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau
    din străinătate care derulează proiecte sau acțiuni în sprijinul românilor de
    pretutindeni. Cererea de finanțare, actele necesare, precum şi informaţii utile
    pot fi găsite pe site-ul mprp.gov.ro. Documentaţia poate fi trimisă doar în
    format electronic, la adresa de e-mail proiecte@mprp.gov.ro.




    Bolnavii de COVID-19 care sunt domiciliați în regiunea
    transnistreană și se află în stare gravă ar putea fi tratați în instituțiile
    medicale din Chișinău, a anunțat ministrul Sănătății din Republica Moldova,
    Viorica Dumbrăveanu. Radio Chişinău transmite că oficialul a solicitat
    implicarea reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății din Republica
    Moldova pentru a monitoriza situația din instituțiile medicale din
    Transnistria. Numărul de persoane infectate cu noul coronavirus în stânga
    Prutului a depăşit 420 şi au fost deja înregistrate decese. Pentru a combate
    răspândirea bolii, Parlamentul de la Chişinău a decretat stare de urgență până
    pe 15 mai. Autorităţile au decis să acorde zile libere pentru angajaţii
    instituţiilor publice şi au interzis deplasarea grupurilor mai mari de 3
    persoane. Militarii au fost mobilizaţi şi patrulează alături de poliţişti pe
    străzile oraşelor. Totodată, pentru a sprijini economia, Chişinăul a promis
    ajutoare la plata salariilor pentru agenţii economici care sunt nevoiţi să îşi
    oprească activitatea pe durata stării de urgenţă.

  • România 43

    România 43

    Secretarul de stat Ovidiu Burdușa anunță prelungirea termenului limită pentru depunerea de proiecte din prima sesiune de finanțare nerambursabilă pentru acest an.


  • România 43

    România 43

    Mesajul secretarului de stat Ovidiu Burdușa ca urmare a criticilor publice la adresa românilor care se întorc acasă din străinătate.


    Detalii despre prima sesiune de finanțare nerambursabilă a acestui an, derulată de catre Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.


  • Jurnal românesc – 12.03.2019

    Jurnal românesc – 12.03.2019

    Senatul
    României, în calitate de cameră decizională, a adoptat o lege care prevede că,
    de anul viitor, grupa mare de la grădiniţă şi ultimele două clase de liceu
    devin obligatorii, scrie digi24.ro. Până acum învăţământul obligatoriu începea
    la clasa pregătitoare şi se încheia în clasa a 10-a. Din 2023, şi copiii de 4
    ani vor fi înscrişi în mod obligatoriu la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni
    obligatorie şi grupa mică. Iniţiatorii modificării legislative, PSD şi UDMR,
    şi-au explicat iniţiativa prin faptul că rata abandonului şcolar este ridicată
    şi că peste un sfert din copiii care trăiesc în mediul rural nu sunt înscrişi
    la grădiniţă, ceea ce le îngreunează asimilarea cunoştinţelor în primii ani de
    şcoală. Opoziţia, care contestă demersul, apreciază că modificarea nu poate fi
    pusă în practică din cauza lipsei de grădiniţe. Social-democraţii au promis
    însă că, până la intrarea în vigoare a legii, vor fi construite 2.500 de
    grădiniţe. În România, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în
    zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi 6,2% în municipii, potrivit
    datelor furnizate de Organizaţia Salvaţi Copiii. Potrivit Eurostat,
    ţara noastră ocupă locul 3 în UE la abandonul şcolar cu un procent de 18,9%
    dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani care renunţă la studii.
    Doar Spania, cu 20,3%, şi Malta, cu 20,1%, depăşesc România la acest capitol.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a pus la dispoziția beneficiarilor documentele
    necesare pentru a depune proiecte în vederea obținerii finanțărilor
    nerambursabile oferite în acest an. Ghidul Beneficiarului pentru anul 2019,
    Documentarul și Cererea de finanțare sunt disponibile, în formă finală, pe
    site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro, la secţiunea Finanţare. Instituţia
    precizează că documentația s-a aflat în consultare publică timp de 10 zile,
    începând din 8 ianuarie, şi că au fost făcute modificări tehnice în ceea ce
    privește setul de documente necesare atât încheierii acordului de finanțare,
    cât și procesului de decontare a cheltuielilor în sensul simplificării și
    facilitării accesului la finanțare. Spre deosebire de anii precedenți, în 2019
    vor exista doar două sesiuni de finanțare pentru depunerea proiectelor.
    Ministerul anunţă că prima sesiune urmează să fie lansată în cel mai scurt
    timp.


    O altă
    noutate este reprezentată de înlocuirea programului Centenar, din 2018, cu
    programul destinat deținerii de către România a Președinției Consiliul Uniunii
    Europene, linie de finanțare care este disponibilă pentru doar prima sesiune de
    proiecte.




    Numărul
    total de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la
    data de 28 februarie 2019 era de 18.937.258, cu 200 mai mare decât la data de
    31 decembrie 2018, informează Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit
    instituţiei, diferenţa apare ca urmare a operaţiunilor efectuate de primari în
    Registrul Electoral şi a importului de date de la Direcţia pentru Evidenţa
    Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Din totalul alegătorilor români
    care figurează în Registrul Electoral, 18.266.936 au domiciliul sau reşedinţa
    în ţară, iar 670.322 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 212.438,
    Germania – 99.211, Statele Unite ale Americii – 59.805, Italia – 56.300, Canada
    – 42.746, Israel – 36.098 şi Spania – 35.881.

  • România 43

    România 43

    Ministrul
    Natalia Intotero despre oportunităţile de finanţare nerambursabilă oferite de Guvernul României prin intermediul Ministerului
    pentru Românii de Pretutindeni.



  • Finanțări nerambursabile pentru mass-media în limba română de peste hotare

    Finanțări nerambursabile pentru mass-media în limba română de peste hotare

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat , recent, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului pe care-l coordonează se referă la păstrarea identității naționale, iar în acest sens se are în vedere finanțarea de proiecte ce presupun extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română.



    Unul din obiectivele majore ale Ministerului este păstrarea identității spirituale și lingvistice a românilor aflați astăzi în afara granițelor. Avem comunități foarte mari care s-au stabilit deja de 15-20 de ani. (…) Încercăm să abordăm pe două paliere, limba română la nivel educațional și limba română promovată prin mass-media în diaspora. Există un număr ridicat de publicații, de ziare, de televiziuni, de posturi de radio și publicații on-line în limba română ale românilor din afara granițelor și, prin programul de finanțare pe care-l are ministerul nostru, am încercat, în acest an, să acordăm o atenție specială publicațiilor și să le acordăm un ajutor direct prin finanțările nerambursabile pe care le acordăm. Avem un proiect de sprijinire a jurnaliștilor din Serbia unde avem comunități importante și se luptă să mențină mass-media în limba română, a spus Andreea Păstârnac.



    Ministrul a anunțat, de asemenea, că în semestrul doi al acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliștii din diaspora, la București, dar și în zone din România unde sunt studiouri teritoriale importante care realizează programe pentru comunitățile istorice, dar și pentru noua diasporă.



    Andreea Păstârnac a precizat că bugetul ministerului este de 8 milioane de lei şi orice persoană autorizată, blog sau ONG care îndeplinește condițiile din ghidul de finanțare poate aplica, iar reprezentanții ministerul se străduiesc să răspundă afirmativ cât mai multor solicitări.

  • Jurnal românesc – 08.05.2017

    Jurnal românesc – 08.05.2017

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a deschis sesiunea de finanţări
    nerambursabile, cu posibilitatea trimiterii cererilor de finanţare pe tot
    parcursul anului. Pentru a beneficia de finanţarea nerambursabilă este necesară
    existenţa unor surse de finanţare proprii sau atrase ale solicitantului în
    cuantum de minim 10% din valoarea totală a finanţării acordate. Pentru mai
    multe detalii consultaţi Ghidul Beneficiarului 2017 pe www.dprp.gov.ro. Cererea de finanţare, însoţită de documentele
    aferente, poate fi trimisă electronic la adresa de e-mail: cabinet.ministru@mprp.gov.ro.


    Permisele de conducere româneşti sunt valabile pe tot teritoriul Uniunii
    Europene până la expirare. Conform unei Directivei a Parlamentului European şi
    a Consiliului, cetăţenii europeni (inclusiv cei români) care au rezidenţă în alt
    stat membru UE, diferit de cel de origine, au obligaţia de a solicita reînnoirea
    permisului de conducere în statul de rezidenţă. Astfel, cetăţenii români
    rezidenţi în Spania vor solicita reînnoirea permiselor de conducere în această
    ţară în momentul expirării, pierderii sau furtului permisului românesc de
    conducere. În acest sens, aceştia trebuie să se adreseze Direcţiei de Trafic
    din provincia spaniolă de rezidenţă, informează Ambasada României la Madrid.
    Potrivit acesteia, celor care şi-au obţinut permisul de conducere românesc
    înainte de a-şi stabili rezidenţa în Spania, li se recunosc automat toate
    categoriile obţinute până la acea dată.


    Deputatul PMP Constantin Codreanu, ales în Circumscripţia electorală nr.
    43 pentru cetăţenii români cu domiciliul şi reşedinţa în afara ţării, a anunţat
    că va organiza pe 17 mai la Chişinău primul atelier legislativ intitulat ‘Legea
    cetăţeniei române, necesităţi de ajustare’. La lucrări, sunt invitaţi jurişti,
    avocaţi, persoane private şi oficiale, din Chişinău şi din alte localităţi ale
    Republicii Moldova, preocupate de ameliorarea cadrului legislativ românesc în
    materie de cetăţenie, invitaţia fiind deschisă totodată publicului larg. Primul
    eveniment se doreşte a fi o dezbatere tehnică punctuală asupra textului Legii
    cetăţeniei române din perspectiva necesităţilor de completare şi modificare a
    acesteia şi se va desfăşura în Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din
    Moldova.


    La Alba Iulia are loc între 7 – 10 mai simpozionul internaţional ARS
    LITURGICA – from the image of glory to the image of the idols of modernity.
    Participă cadre universitare din România, Grecia, Italia, Germania, Bulgaria,
    Iugoslavia şi Rusia. Tematica simpozionului implică dialogul ecumenic la nivel
    interconfesional, discuţii pe tema spiritualităţii ortodoxe române din diaspora
    şi implicarea tinerilor români din afara graniţelor ţării în viaţa spirituală,
    în noul context european. La eveniment au fost invitaţi să participe şi
    cercetători de etnie română din afara graniţelor ţării: Chişinău, Serbia (Valea
    Timocului), Ucraina (Cernăuţi), SUA şi Italia (Padova). Lucrările simpozionului
    vor fi publicate în 2 volume, care vor cuprinde analize consistente asupra
    situaţiei tinerilor din societatea actuală şi asupra nevoilor spirituale ale
    acestora.

  • Jurnal românesc – 26.04.2017

    Jurnal românesc – 26.04.2017

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, s-a
    întâlnit, zilele trecute, cu o delegaţie a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea
    Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a identifica posibilităţile prin care cetăţenii
    români aflaţi în afara graniţelor se pot înregistra, din ţara de reşedinţă, în
    baza de date a ANOFM, în vederea
    accesării locurilor de muncă disponibile prin sistemul public de ocupare.
    Astfel, MRP îşi propune, în colaborare cu instituţiile abilitate, realizarea
    unei platforme informatice care să cuprindă o bursă a locurilor de muncă şi
    care să reunească informaţii de interes pentru cetăţenii români de pretutindeni
    atât în procesul de integrare în statele de reşedinţă, cât şi în procesul de
    reintegrare socială şi pe piaţa muncii din România. În acest context, MRP şi
    ANOFM au anunţat că iau în considerare posibilitatea realizării unor modificări
    legislative care să permită cetăţenilor români aflaţi în străinătate să se
    înregistreze online. Totodată, cele două instituţii urmăresc îmbunătăţirea
    calităţii şi eficacităţii serviciilor de informare oferite acestora. Aceste
    măsuri sunt parte a proiectului prin care MRP vizează facilitarea reintegrării
    socio-profesionale a cetăţenilor români de peste hotare care doresc să se
    întoarcă în România.


    Secretarul de stat, Ovidiu Iane, de la Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni (MRP), s-a aflat, în perioada 22 – 24 aprilie, în Spania, cu
    prilejul Zilelor Comunităţii Româneşti din Aragon, provincia Zaragoza. În
    cadrul întrevederilor cu românii de acolo, oficialul a prezentat atribuţiile
    MRP şi a discutat despre problemele semnalate de mediul asociativ românesc din
    Zaragoza. În context, au fost expuse oportunităţile de finanţare nerambursabilă
    acordate de ministerul de la Bucureşti, precum şi proiectele proprii ale
    instituţiei. Printre acestea s-au numărat: achiziţionarea de suporturi de curs
    în limba română pentru şcolile de duminică, bursa locurilor de muncă pentru cei
    care vor să revină acasă şi campaniile de informare privind exploatarea prin
    muncă a celor care lucrează în străinătate. Ovidiu Iane s-a deplasat şi în
    localitatea Mallén, unde locuiesc peste 400 de români şi a semnat protocolul de
    înfrăţire a localităţii Mallén şi a comunei Şpring din judeţul Alba.


    A fost deschisă sesiunea de finanţări nerambursabile susţinute de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cu posibilitatea trimiterii
    cererilor de finanţare pe tot parcursul anului. Ministerul sprijină activitatea
    românilor din afara graniţelor prin acordarea de finanţări nerambursabile şi
    alte mijloace de sprijin financiar, în limita bugetului alocat, cu respectarea
    principiilor liberei concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice,
    transparenţei şi a tratamentului egal. Pentru a beneficia de finanţarea nerambursabilă
    este necesară existenţa unor surse de finanţare proprii sau atrase ale
    solicitantului în cuantum de minim 10% din valoarea totală a finanţării
    acordate. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării proiectelor
    sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează prin contracte
    încheiate cu solicitanţii care au întrunit condiţiile prevăzute de Ghidul
    Beneficiarului 2017. Informaţii suplimentare se pot găsi pe www.dprp.gov.ro.