Radio România Internațional

Tag: finantare terorism

  • Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Parlamentul European și
    Consiliul au ajuns la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la
    primul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării
    terorismului (CSB/CFT). Aceste propuneri creează un cadru unic de reglementare
    în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și
    servesc ca bază pentru coordonarea activității viitoarei Autorități pentru
    Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Noile norme stabilesc cerințe la nivelul
    Uniunii pentru sectorul privat, în vederea asigurării unui nivel consecvent al
    controalelor în cadrul întregii piețe unice.

    De asemenea, ele armonizează
    sarcinile și competențele autorităților naționale de supraveghere și ale
    unităților de informații financiare (FIU) pentru a permite o cooperare
    transfrontalieră eficace. În plus, acest nou cadru oferă competențe sporite
    registrelor beneficiarilor reali, pentru a se asigura transparența în ceea ce
    privește persoanele care dețin sau controlează persoane juridice. Pe lângă
    acestea, el armonizează normele privind accesul la informațiile respective,
    făcând posibil ca actorii care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și
    societatea civilă, să poată contribui la combaterea criminalității financiare.
    Accesul mai larg la informațiile privind bunurile imobile va ajuta de asemenea
    autoritățile competente să combată utilizarea abuzivă a acestor active de către
    infractori.

    Aceste propuneri ale Comisiei au făcut parte din pachetul
    legislativ prezentat în iulie 2021, care includea, de asemenea, un nou
    regulament de instituire a unei autorități pentru combaterea spălării banilor
    (ACSB) și o revizuire a Regulamentului privind trasabilitatea transferurilor de
    fonduri și de criptoactive.

    Luděk Niedermayer din Partidului Popular European,
    raportor pentru acest prim regulament privind combaterea spălării banilor.

    Punctul cheie al efortului de combatere a spălării
    banilor este acela de a putea identifica beneficiarul efectiv. Calitatea și
    amploarea informațiilor existente nu sunt suficiente, am ajuns la această
    concluzie. De aceea, solicităm multe măsuri prin care să ne asigurăm că avem
    acces la informații de calitate, acestea sunt esențiale.

    Cum poate fi detectat beneficiarul
    efectiv într-o astfel de operațiune? Printre altele, cei care încearcă să-l depisteze
    ar trebui să aibă voie să efectueze verificări și să lucreze cu informațiile
    respective. Am susținut că informațiile nu sunt întotdeauna actualizate sau de
    înaltă calitate.

    Insistăm să păstrăm limite clare pentru
    cât timp, de exemplu, tranzacția poate fi suspendată. Și insistăm, de asemenea,
    pe feedback-ul autorităților naționale pentru a obliga entitățile cu privire la
    o furnizare de date care să poată îmbunătăți treptat calitatea generală a
    sistemului. De aceea, putem spune că activitatea noastră este departe de a se
    fi încheiat, deoarece infractorii găsesc mereu căi de acțiune. Dar cred că odată
    cu acest pachet facem îmbunătățiri consistente.


  • Comisia își intensifică eforturile de combatere a terorismului și spălării de bani

    Comisia își intensifică eforturile de combatere a terorismului și spălării de bani

    Planul de acțiune se bazează pe șase piloni, iar obiectivele sale sunt globale întrucât Comisia speră să poată reduce spălarea de bani și finanțarea terorismului și în afara UE. Primul pilon privește aplicarea normelor europene deja existente, ceea ce înseamnă că, printre altele, Comisia va monitoriza modul în care statele membre impun normele respective la nivel național.

    În acest moment, există diferențe de interpretare de la o țară la alta, astfel încât al doilea pilon va viza o uniformizare a modului în care sunt aplicate normele. Cu alte cuvinte, va exista și de facto un cadru unic de reglementare. O altă diferență între statele membre este în prezent legată de felul în care sunt supraveghate normele respective, astfel încât, pentru a corecta acest aspect, cel de-al treilea pilon impune o supraveghere la nivelul UE.

    Al patrulea pilon privește un mecanism de coordonare și de sprijin pentru unitățile financiare din statele membre, în condițiile în care aceste unități sunt cele care identifică tranzacțiilecare ar putea fi legate de activități infracționale, se arată într-un comunicat al Comisiei.

    Acesta precizează că al cincilea pilon prevede cooperarea judiciară și polițienească între statele membre, precum și implicarea sectorului privat în combaterea spălării de bani și finanțării terorismului. În sfârșit, al șaselea pilon se referă la eforturile UE la nivel global de a opri aceste fenomene. Aceasta prevede cooperare internațională cu statele implicate în combaterea spălării de bani și terorismului, dar și o reanalizare a relațiilor cu cele ale căror sisteme financiare au lacune ce le permit infractorilor și teroriștilor să desfășoare operațiuni.

    În ceea ce privește momentul ales pentru prezentarea inițiativei, vicepreședintele executiv, Valdis Dombrovskis, observa că infracțiunile de acest tip nu au fost oprite de pandemia de coronavirus ci, din contră, sunt în creștere.

    Valdis Dombrovskis: Astăzi îi acordăm atenție sistemului financiar. Este esențial ca, în astfel de vremuri, să îi protejăm integritatea și stabilitatea. Planul nostru de acțiune în șase puncte abordează spălarea de bani din toate unghiurile, pentru a crea un sistem cuprinzător care-i va opri din timp pe infractori. Combaterea spălării de bani este la fel de importantă în acest moment cum era și înainte de pandemie. De fapt, infracționalitatea legată de epidemie în creștere, la fel și nivelul de spălare a veniturilor sale, potrivit Europolului și autorităților judiciare naționale. Planul de astăzi va proteja sistemul nostru financiar și se va asigura că piața comună funcționează fără probleme.


    Comisia și-a îmbunătățit și metodologia de identificare a țărilor de risc și a revizuit lista cu acestea. Țări ca Bahamas, Jamaica, Mongolia, Panama și Zimbabwe au fost înscrise pe listă, iar altele, între care Bosnia și Herțegovina, Etiopia, Sri-Lanka și Tunisia au fost retrase.


  • Noi m​ă​suri pentru o Uniune a securit​ăţ​ii

    Noi m​ă​suri pentru o Uniune a securit​ăţ​ii

    Comisia pune accentul în noul pachet de măsuri de contracarare a teroriștilor și infractorilor pe necesitatea îmbunătățirii elementelor de securitate cu care sunt prevăzute cărțile de identitate ale cetățenilor europeni, dar și documentele de ședere ale membrilor de familie ai acestora din afara Uniunii.

    Nici un infractor sau terrorist nu ar trebui să fie capabil să se ascundă în spatele unei identități false, spune comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos.


    Iar pentru a împiedica utilizarea documentelor în mod fraudulos, Comisia Europeană consideră că este nevoie de stabilirea unor standarde comune de securitate și de instituirea obligativității datelor biometrice în cazul țărilor care eliberează cărți de identitate. Este vorba de amprente digitale și imagini faciale care vor fi stocate pe cipul documentului.

    Noile prevederi ar urma să fie puse în aplicare treptat în următorii 5 ani.

    Potrivit estimărilor, 80 de milioane de europeni dețin în momentul de față cărți de identitate care nu pot fi citite automat și nu sunt prevăzute cu elemente biometrice de identificare.

    Pe de altă parte, Comisia Europeană vrea și o înăsprire a normelor privind substanțele chimice care pot fi folosite la fabricarea de explozivi artizanali.

    După atacurile de la Paris, Bruxelles, Manchester, Munchen sau Londra a devenit clar că trebuie să luăm măsuri împotriva dispozitivelor explozive artizanale. Dispozitive care conțin substanțe chimice pe care orice le poate cumpăra din orice magazin de bricolaj sau de pe internet. Vorbim despre acid sulfuric, acetonă sau amoniac, ingrediente suficiente pentru a putea găti un exploziv acasă, în garaj, atrage atenția comisarul Dimitris Avramopulos.


    Iar executivul comunitar pledează pentru adăugarea de noi substanțe pe lista materialelor interzise şi pentru întărirea controlului asupra celor care achiziţionează acest tip de produse.

    Comisia Europeană vrea totodată o actualizare a normelor europene privind exportul şi importul de arme de foc de uz civil prin îmbunătireaprocedurilor de control şi consolidarea schimbului de informaţii.

    La capitolul ‘finanţarea terorismului‘, Comisia propune un acces direct la informațiile privind conturile bancare pentru instituțiile de aplicare a legii și birourile de recuperare a activelor. În felul acesta autoritățile ar putea identifica băncile în care un suspect de terorism deține conturi.

    Înainte de a fi puse în aplicare, măsurile trebuie discutate de executivul comunitar cu Parlamentul European şi statele membre.