Radio România Internațional

Tag: finantari

  • Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    Reînnoirea generațională în fermele UE ale viitorului

    În Parlamentul European, s-a
    discutat despre reînnoirea generațională în fermele din Uniunea Europeană.
    Conform statisticilor din anul 2020, majoritatea administratorilor de ferme din
    Uniunea Europeană, adică 57,6 %, aveau cel puțin 55 de ani și doar aproximativ
    12% dintre administratorii de ferme aveau sub 40 de ani.


    Europarlamentarii au
    reamintit faptul că sprijinirea reînnoirii generațiilor în agricultură este un
    obiectiv al Politicii Agricole Comune pentru perioada 2023-2027, subliniind
    faptul că statele membre trebuie să elaboreze strategii coerente și pe termen
    lung pentru a promova reînnoirea generațiilor și a crește atractivitatea muncii
    în agricultură.


    Daniel Buda, eurodeputat, consideră că reînnoirea generaţiilor
    în domeniul agricol european depinde de alocarea de finanţări adecvate pentru
    tinerii fermieri.


    Doar 26 % din
    populație trăiește în spațiul rural, iar tinerii fermieri reprezintă doar șase
    la sută. Între 2005 și 2020 au dispărut peste 37% din ferme și declinul va
    continua dacă nu vom veni cu soluții viabile.

    Agricultura este percepută adesea
    ca o activitate dificilă, nesigură și puțin profitabilă, ceea ce face ca
    tinerii să se îndrepte către alte activități. Politicile din acest domeniu
    trebuie să asigure în primul rând o creștere a veniturilor, care astăzi sunt
    mult sub media din alte sectoare, concomitent cu facilitarea accesului la
    terenuri fără de care nu ai cum să faci agricultură.

    În același timp, zonele
    rurale trebuie să fie în măsură să ofere condiții de viață adecvate.
    Investițiile în internetul cu bandă largă, în serviciile de alimentare cu apă,
    în conectivitatea rutieră și asistența medicală și educație sunt indispensabile.
    Trebuie să fim conștienți că doar atunci
    când decalajul dintre urban și rural, sub toate aspectele, va fi eliminat, vom
    putea vorbi cu adevărat despre schimbul generațional, iar acest lucru înseamnă
    să avem finanțări adecvate, în primul rând pentru tinerii fermieri.


  • Nãulu anu universitaru

    Nãulu anu universitaru



    Tru România, luni, ahurhi nãulu anu universitaru, sumu semnulu a idyiloru veclli provlimi: abanudonlu universitaru, subfinanuţarea nvăţământului, căvgadzlli di plagiat și ixikea a hălăţloru. Cazarea tru cămini easti ună altă provlimă, mulțã di studenţã facu timbihi ti condițiili nitiñisiti, di aestă itie aleg s’şeadă cu niki.



    Finanuțaria s’faţi per persoană, s’clleamă cathi ună instituție di nvățămãntu superior llia ahãnţa pãradz câț studenţã ari, exighiseaşti un profesor.


    Aestu lucru forțează universitățile, cari di arada nu para au alti izvuri di finansii, neise ãlli trecu studenţãlli anu di anu, baş nica şi tu condițiile tu cari studențãll respectivi nu vrea s’hibã pi livelu la cari lipsea ta s’hibă. Și aesta di itia că tu oara anda elimiñi un student s’keari și finanuțarea pi cari țã-u-aduţi aestu, nica spusi elu.



    Universitatea di Medicină şi Farmacie Carol Davila ditu Bucureşti va s’aibã estanu anu aproapea 13.5000 di studenţã. Nãulu bãrnu di studenţã medicinişti va s’partã simbolic, tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa a mediclui neurolog Ovidiu Alexanudru Băjenaru, personalitate marcanută a medicinãlleei româneşti şi internaţionale.



    Și la Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica ditu Bucureşti va s’aibã estanu cama di 40.000 di studenţã, ama şi 2.000 di cadre didactice. După ţi sfeaţi unã, pritu comasari, cu Universitatea ditu Piteşti, instituţia ahurheaşti anlu universitaru cu unã nauã numã: Universitatea Naţională di Ştiinţă şi Tehnologie.



    Anlu universitaru 2023 – 2024 easti un nãu capitulu tru bana academică a Universitatillei, Naţionalã di Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale catacum şi continuarea tru dizvultarea şi creastirea aliştei ca instituţie di nvăţământu superior. Aestu momentu marcheadză oportunitatea tra s’yulipsească ti obiectivili şi valorli a llei, ta ‘mutreascã cãtã excelenţă şi ta s’yiurtuseascã diversitatea şi contribuţia a cathiunlui membru a comunitatillei a llei academiţi, dimãndã UNATC.



    Nãulu anu universitaru s-dişcllisi si tru instituţiile militari di nvăţământu superior, ditu arada aluştoru și Academia Tehnică Militară Ferdinand I ditu Bucureşti. Instituţia ari cama di1.000 di studenţã, ditu cari 300 tru anlu I.



    Tru Capitală, Politehnica fu nai ma căftată universitate anlu aestu, a deapoa yini Facultatea di Automatică şi Calculatoari, cadealihea şi Universitatea di Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.



    România ari tru aestu kiro 53 di universități di stat acreditate și 33 di universități particulari, iara numirlu a studențãlor scadi di la anu la anu. Mulțã ditu absolvențãllii di liceu aleg să studieadzã la universitățile ditu xinãtati. Nu lipseaşti s’agãrşimu nica şi aţea cã, nomlu a nvățământului fu alãxitu di 117 ori, maş anamisa di 2010 și 2021, coerența și consecvența suntu ixiki, ti amãrtie ditu aestu sistemu.


    România easti tu coada-a clasamentului europeanu când yini zborlu di finanuțarea nvățământului. Tru aestu anu, educația românească lo 3,2% ditu PIB, un proţentu multu ñîcu raportat la anãnghiserli di adzã.




    Autor: Mihai Pelin


    Armãnipsearia: Taşcu Lala

  • Vuluseari finală tră PNRR

    Vuluseari finală tră PNRR

    Planlu Naționalu di Redresari și Reziliență ali Românie agiumsi tru linie dreaptă unăoară cu aprobarea ţi u-avu ditu partea-a Consiliului miniştrilor europeni di finanţe. Di aoa şi nclo, băgarea a lui tru practico poati s’ahurhească, iara tru yinitorlli șasi añi România poati si s’hărsească di 29,2 miliardi di euro, păradz ahărdziţ ti darea silă a tranzițiillei veardi și digitală și tră construirea a unei economii ma rezilientă. Finanţărli va s’poată s’hibă accesati nica ditu meslu andreu, iara tru perioada yinitoari proţlli păradz potu s’agiungătu văsilie sumu turlia a unăllei prefinanţări ţi u da Comisia Europeană, independentu di evoluțiile politiţi di București.



    Viţeprezidentulu ali Comisie Europeană, Valdis Dombrovskis “Yini arada ti aprobarea formală pritu proţedură scrisă, cari va s’hibă hăzări tru ndaua dzăli. Aesta da izini a Româniillei s’caftă prefinanţarea di 13%. Tora nu potu să spunu ti statutlu a guvernului interimar, ama ditu videala a Comisiillei Europeane, cara căftarea di prefinanţari yini ditu România, tru ună turliedi arada, Comisia poati s’ndrupască aestă căftari, di itia că condiţia tră darea a prefinanţarillei easti aprobarea-a planlui di redresare, iara aestă condiţie fu tiñisită. Easti limbidu că planurli di redresari lipseaşti s’coexistă cu lenu turlii di evoluţii politiţi tru statili membre. Aesta easti parti a realitatillei unăllei Uniuni ţi ari 27 di dimocraţii.“



    Păradzlli va s’hibă daţ tru tranşe andicra di tiñisearea a născăntoru obiective cari da izin modernizarea pritu reforme şi investiţii esenţiale. Eliminarea preayalea ayalea a producţiillei di energie electrică pi bază di cărbune şi ufilisearea a surselor regenearabile di energie, cum şi realizarea di investiţii şi di reforme tru domeniul tră znuearea clădirilor, ti modernizărlii călliurloru di heru, kivernisearea a apillei şi cupriiloru, cum şi ti împădurirearea şi riîmpădurirea suntu misuri pi cari România ș-pripusi s’li bagă tru practico tră s’agiungă scupadzlli climatiţ. Păradzlli ţi ălli au la dispoziție va s’hibă tutu aşi, ufilisiţ tră digitalizarea-a serviţiilor publiţi, ama şi tră anvărtuşearea a rezilienţăllei tră sistemlu sanitar. Planlu a României pruveadi cama di 100 di investiţii şi 15 politici publice, iara nai ma mare alocari easti tru transporturi, cama di 7,5 miliardi di euro. Premierlu interimar, Florin Cîţu, lugursi că, pritu aestu plan naţional, România va s’aibă hăiri di ună infuzie vărtoasă di fonduri europene, cari va-lli da şansa ti dizvoltari tru yinitorlli añi. Ma multu, spuni Florin Cîțu, implementarea a Planlui Naţional di Redresare și Reziliență va s’acaţă tu isapi 64 di reformi şi cama di 100 di investiţii tru tuti domeniile, ahtari turlie că transportul, sănătatea şi educaţia va s’aibă parti di finanţări vărtoasi.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Aleptu tru meslu brumar, năulu prezidentu ali Românie, Klaus Iohannis, ahurheaşti tra s-bagă tru lucru urnechea ţi u tăxi tru campania electorală. După aţel’i dzaţi an’i tru cari predecesorlu a lui, Traian Băsescu, u cumăndusi România fără să-şi ascundă niţi simpatiile, niţi idiosincraziili politiţi, fostul lider liberal Iohannis să spuni isa andicra di partidi, pisupră di alumtili cu miză n’ică dit Parlamentu. Luni, el amintă acordul a tutălor formaţiun’ilor politiţi reprezentati tru Legislativ tră asiguripsearea, cafi an, ahurhindalui dit 2017 şi până tru 2027, naima pţăn 2% dit PIB tră Apărari.



    Tru harea di comandantu suprem a forţilor di ascheri, prezidentul spuni că criştearea a bugetlui tră Apărari easti anănghisită, ti furn’ia că România lipseaşti s-armână tru gardă, pi fondul a crizăl’ei dit Ucraina viţină. Membru ali Uniuni Europeană şi NATO, Bucureştiul nu lipseaşti s-bagă besă maşi pi aliaţ tră asiguripsearea a securitatil’ei işiş, nica spuni Klaus Iohannis :



    “Avem borgea s-mutrim cu mintimini’e situaţia dit regiune şi să scutem tru videală că him ună naţiuni responsabilă. Ti aţea, agiumsim pi isapea că lipseaşti s- asiguripsim hălăţli anănghisiti ti Ascherea Româna tra s-putem s-ufilisim fondurli ţi suntu ananghi tră pregătiri şi tră programili di armătuseari cu tehnea di alumtă modernă.”



    Prota-avyiulie ali coaliţie guvernamentală ţi vini la puteari aoa şi aproapea trei an’i, tru arada a curi chiverniseaşti nica şi portofoliul ali Apărari, PSD apruche păn di mardzină iniţiativa prezidenţială. Premierlu social-democrat Victor Ponta:



    “Vrem că aţea ţi ahurhim tru 2012, dimec tru cathi an ma mulţă păradz tră sistemlu di apărari, s-hibă un proces pi lungu chiro şi ambărţitat di tuti forţili politiţi, cari ţi s-hibă momentul tru cari easti tora la guvernari ică tru opoziţie.”



    Cum s-aştipta, şi clirunomlu al Iohannis agiumtu la fărnurli ali opoziţie libearală, Alina Gorghiu, apruche cu harauă acordul politic pripus di şeflu a statlui:



    “Avem garanţia, că, aestă aradă, la iniţiativa a prezidentului ali Românie, aestu acordu va s-agiungă realitati şi România va s-treacă di la haraua că easti văsilie NATO la borgea ţi u caftă aestu angajamentu.”



    Acordul fu îmbărţitat, em di UNPR em di PC, parteneri juniori la co-guvernari, ama şi, di partiili di nafoara ali coaliţie, dimec di UDMR, PP-DD şi gruplu parlamentar a minorităţlor naţionali. Momentu aretcu tru politica românească tru an’il’i di ma năpoi, acordul mutrindalui finanţarea ali ascheri poati s-hibă, spun analiştil’i, ahurhita a unăl’ei nauă minduită tra s-chivernisească mărli dosari ali administraţie di Bucureşti.



    Armânipserea: Tascu Lala