Radio România Internațional

Tag: finantari europene

  • Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2025

    Parlamentul României a adoptat bugetul pe 2025

    La capătul unor dezbateri maraton, care au durat mai bine de opt ore, plenul Parlamentului de la București a adoptat, miercuri seară, proiectele Legii bugetului de Stat pe 2025 și pe cel al asigurărilor sociale. Votul a venit după multe episoade tensionate, survenite pe fondul respingerii de către coaliția majoritară PSD-PNL-UDMR a aproape tuturor celor câteva mii de amendamente depuse de opoziţie. Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,5% şi pe un deficit bugetar de 7% din PIB. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a subliniat că bugetul de Stat pentru 2025 este unul cumpătat, un buget care se bazează pe o creştere prudentă a veniturilor, fără exagerări.

    În ceea ce privește Legea bugetului asigurărilor sociale de Stat, aceasta prevede “în primul şi în primul rând plăţile pentru pensii”, a subliniat ministrul de resort. “Indiferent cine va fi peste trei, peste patru, peste cinci ani de zile la guvernare şi la Ministerul Finanţelor, angajamentul României faţă de Comisia Europeană trebuie respectat. Pas cu pas, trebuie să reducem deficitul bugetar, trebuie în acelaşi timp să păstrăm investiţiile. Investiţiile sunt motorul economiei, iar investiţiile sunt păstrate şi în acest buget” – a spus Tanczos Barna.

    Bugetul pentru 2025 va permite continuarea procesului de dezvoltare a ţării, a arătat și premierul Marcel Ciolacu, care a precizat că fondurile pentru Ministerul Sănătăţii au crescut cu peste 30%, sumele alocate pentru autostrăzi şi căi ferate cu 20%, iar bugetul pentru educație cu aproape 10%: “Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor, nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii, unde a existat o majorare anuală de aproape 25%, nu creştem TVA-ul şi nu avem nevoie de banii FMI. Avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea noastră la Uniunea Europeană.”

    Din opoziţie, parlamentarii USR și cei ai partidelor suveraniste – AUR, SOS România şi POT – au acuzat lipsa predictibilităţii, supraestimarea veniturilor, îndatorarea românilor prin măsurile prevăzute şi eliminarea unor facilităţi fiscale. Deputatul USR Claudiu Năsui: “Aceleaşi minciuni, aceleaşi venituri umflate doar ca să justifice cheltuieli mai mari. Pentru că partea de venituri nu vă interesează de fapt decât ca să justificaţi aceste cheltuieli pe care le faceţi an de an şi pe care ziceţi că vreţi să le scădeţi. Acest buget ascunde aceeaşi minciună a lui Marcel Ciolacu, demascată an de an.”

    Într-un final, cele două legi au fost trimise la președinte pentru promulgare în formele propuse de Guvern, cu foarte mici modificări.

     

  • Jurnal românesc – 19.01.2021

    Jurnal românesc – 19.01.2021

    Proiectele, dezvoltarea și soluțiile pentru eficientizarea relațiilor dintre România și Republica Moldova au fost câteva dintre temele abordate în cadrul primei întâlniri dintre conducerea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova şi noul ambasador al Chişinăului la Bucureşti, Victor Chirilă. Şeful Departamentului, secretarul de stat Adrian Dupu, i-a transmis diplomatului moldovean că implicarea DRRM în atragerea de parteneri pentru aplicarea la finanțări europene va fi, anul acesta, una din primele linii strategice de acțiune. “Direcția nouă a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova este de a finanța proiecte cu impact extins și vizibilitate mare, menţinând, binențeles, linia proiectelor prin care Guvernul României oferă sprijin pentru consolidarea comunității de limbă, cultură, religie, spiritualitate și istorie care stă la baza relației dintre cele două state”, a declarat Dupu. La rândul său, Victor Chirilă a spus că ambasada şi-a propus să promoveze o mai bună colaborare și o mai mare vizibilitate a proiectelor derulate de Guvernul României în toată Republica Moldova. Victor Chirilă a preluat oficial postul de ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti la începutul acestui an. El l-a înlocuit pe Mihai Gribincea, care a condus reprezentanţa diplomatică din noiembrie 2015 până în iulie 2020.



    Planul Naţional Strategic pentru perioada 2023-2027 va fi depus la Comisia Europeană la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie, a anunţat ministerul Agriculturii. Ministrul de resort, Adrian Chesnoiu, a declarat că în scopul identificării soluţiilor punctuale pentru fermierii români, “se lucrează la elaborarea unui plan strategic, care să schimbe la 180 de grade viziunea, rostul şi dezvoltarea agriculturii româneşti”. Acesta a precizat că, pentru stabilirea detaliilor, a început consultări cu asociaţiile fermierilor, grupurile de acţiune locală şi cu reprezentanţii distribuitorilor de produse agroalimentare. Printre temele dezbătute au fost şi irigaţiile şi sprijinul acordat tinerilor fermieri şi grupurilor de producători. Tinerii sub 40 de ani care revin din străinătate pot obţine până la 50.000 euro pentru înfiinţarea unei ferme prin submăsura Sprijin pentru Instalarea Tinerilor Fermieri Diaspora din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Anul trecut, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a primit online 256 de cereri de finanţare în valoare de aproximativ 10,5 milioane de euro. Prin Politica Agricolă Comună, România are alocate 22 de miliarde de euro, iar Planul Naţional Strategic stabileşte modul de cheltuire a acestor bani.



    Normele legii privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat au intrat în vigoare, transmite Agenţia BucPress din Cernăuţi. Potrivit articolului 25 din actul normativ, presa scrisă din Ucraina publicată într-o limbă străină trebuie să asigure publicarea exemplarului și în limba ucraineană, care nu va diferi din punct de vedere al conținutului și numărului de copii. De asemenea, în toate locurile de distribuție a presei scrise, presa scrisă publicată în limba ucraineană trebuie să reprezinte cel puțin 50% din titluri. Cerințele articolului 25 nu se aplică presei scrise tipărite exclusiv în limba tătarilor din Crimeea, alte limbi ale popoarelor indigene din Ucraina, engleză sau o altă limbă oficială a Uniunii Europene, indiferent dacă acestea conțin texte în ucraineană. În astfel de cazuri, se face o copie obligatorie a numărului în limba corespunzătoare de publicare. BucPress precizează că, pentru presa scrisă locală, prevederile articolului 25 din această Lege vor intra în vigoare la 16 iulie 2024.



    Proiectul “MoldArte” are loc în perioada ianuarie — octombrie 2022 și este organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene la Chişinău. Proiectul este beneficiarul unui grant câștigat în urma concursului din cadrul programului “Spații Europene de Cultură” organizat de Rețeaua institutelor culturale europene. “MoldArte” a fost selectat de către un juriu internațional în iunie 2021 dintr-un total de 39 de proiecte. “MoldArte” își propune să dezvolte o nouă scenă culturală publică în Republica Moldova, capabilă să abordeze problemele sociale și politice actuale și să sporească gradul de participare la cultură al actorilor culturali prin crearea unei platforme integrate online și on-site, un instrument de relaționare viabil și durabil pentru artiști, manageri culturali, organizații publice sau private. Programul de evenimente cuprinde dezbateri pe teme de interes local, ateliere de lucru, evenimente artistice la care participă actori culturali din Republica Moldova și din țările partenere România, Austria și Germania. Institutul Cultural Român transmite că, prin această inițiativă, își reafirmă interesul de a susține participarea și promovarea artiștilor români în cadrul proiectelor organizate de reţeaua EUNIC.






  • Finanţări pentru IMM-uri în Regiunea Vest

    Finanţări pentru IMM-uri în Regiunea Vest

    Suma alocată regiunii ADR Vest a fost de 644 milioane de euro iar estimarea
    este ca la finalul contractării, în toamna acestui an, să fie atins pragul de
    1,2 miliarde de euro, ceea ce va duce contractarea la un nivel aproape dublu
    față de valoarea alocată.



    În ceea ce privește IMM-urile, în acest moment, prin Fondul de Dezvoltare
    Regională, adică doar din bani europeni, sunt în implementare proiecte în
    valoare totală de peste 800 de milioane de euro la care se adaugă proiectele
    începute prin cofinanțare valoare contractată depășește suma de 1 miliard de
    euro.


    Cele zece firme care au semnat acum contractile cu Agenția de Dezvoltare
    Vest sunt, marea majoritate, din domeniul producției iar reprezentanții
    firmelor s-au declarat încântați de oportunitatea de dezvoltare oferită:


    Fabricăm dinți doar
    digital. Dorim să achiziționăm un scanner mobil și o imprimantă 3D performantă
    tocmai pentru digitalizare, Este o afacere de familie, împreună cu soția, ne
    dezvoltăm în continuare, suntem foarte bucuroși.

    Noi vrem să creștem
    productivitatea, utilaje pentru creșterea productivității, eficiență.

    Eu fac
    parte dintr-o firmă de arhitectură și mă bucur foarte mult că am putut să
    accesăm aceste fonduri, ne vom dezvolta, vom încerca să ne aliniem la cerințele
    europene și vom proiecta de acum încolo în BEAM. Este un soft mai complicat și atunci probabil
    că vom reuși să proiectăm și în Europa. Momentan firma are 7 angajați și prin
    proiectul ăsta ne-am angajat să avem 10 în continuare. Vom cumpăra mai multe
    softuri, aparatură, ne vom echipa tot IT-ul.


    Şi fondurile alocate microîntreprinderilor vor fi suplimentate pentru toţi cei
    care au depus proiecte evaluate cu mai mult de 50 de puncte. Șeful Agenției
    pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim:


    Apelul, dacă e să
    luăm 1 cu 2, va fi undeva la 60 de milioane de euro care vor însuma doar în
    zona de microîntreprinderi. Am făcut demersuri și pot spune că estimez că vom
    semna și vom finanța toate proiectele care au fost depuse și vor intra în
    parametrii de finanțare cu minim 50 de puncte. Ceea ce zic eu că este o veste
    foarte bună! La fel, pe zona de IMM care este în plină depunere, la fel estimăm
    că vom avea resurse să finanțăm toate proiectele care se vor depune și,
    bineînțeles, sunt conforme, eligibile și respectă toți parametrii programului.


    IMM-urile din
    regiunea Vest mai pot depune cereri de finanțare până la sfârșitul lunii
    martie. Până în acest moment au fost depuse cereri de finanțare pentru jumătate
    din fondurile dedicate IMM-urilor din Timiș, Arad, Caraș-Severin și
    Hunedoara.


  • Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Comisia salută aprobarea de către Parlament a InvestEU

    Programul InvestEU va debloca peste 650 de miliarde de euro pentru investiţii în economie între 2021 şi 2027. Fondurile vor putea fi mai uşor accesate, iar noul program va fi mai eficient pentru că va combina mai multe instrumente financiare ale Uniunii Europene.

    În următorul deceniu, programul InvestEU, votat de Parlamentul European, la propunerea Comisiei, va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru investiţii strategice în viitorul Europei, în economie și în cetățenii săi. Prin noul program, finanțările europene vor fi mai ușor de accesat, mai flexibile și mai eficiente. Programul, care este parte a cadrului financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, va continua abordarea inovatoare privind investițiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanții din bugetul Uniunii pentru mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale. Garanția de 38 de miliarde de euro va viza investiții în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Comisia Europeană a salutat votul Parlamentului European asupra noului program, care va da un nou impuls investițiilor, inovării și creării de locuri de muncă.

    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Federica Mogherini: Fără a prejudicia prerogativele Consiliului în implementarea Pactului de stabilitate şi creştere economică, Comisia va analiza la viitoarele actualizări ale ghidului de implementare în ce măsură regimul de flexibilitate al Fondului European pentru Investiţii Strategice, poate fi aplicat şi programului InvestEU, ca instrument succesor al acestui fond, în ceea ce priveşte contribuţiile oferite de statele membre pentru a finanţa o sumă suplimentară garanţiei Uniunii Europene pentru scopul stabilit de statul respectiv.

    Noul program va fi alcătuit din Fondul InvestEU, succesorul Fondului european pentru investiții strategice, o platformă de consiliere și un portal. Platforma de consiliere va integra cele 13 servicii de consultanță care există în momentul de față în Uniune într-un ghișeu unic, gestionat la nivel central de către Comisie. Solicitanţii vor beneficia de sprijin și asistență tehnică pentru pregătirea, elaborarea, structurarea și implementarea proiectelor. Portalul va continua să sprijine investitorii să găsească oportunități de investiții în sectorul sau în locul care îi interesează. Garanțiile furnizate de la bugetul Uniunii vor permite instituțiilor financiare partenere ale Comisiei să își asume mai multe riscuri. Se preconizează că investițiile suplimentare vor fi folosite în sectoare ce corespund priorităților de politică internă ale Uniunii și sunt axate pe obținerea de rezultate socioeconomice și de mediu, inclusiv în materie de atenuare a schimbărilor climatice.


  • Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus

    Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus

    Este o perioadă în care administrațiile publice locale semnează documentații pentru finanțări europene. Se știe, acestea au menirea să faciliteze accesul primăriilor la fonduri în ideea rezolvării unor probleme sau dezvoltării unor inițiative specifice localităților în cauză. Ei bine, elementul de interes în exemplul de față este dat și de faptul că din partea administrației există preocupare pentru aerul curat, pentru mediu, pentru spații destinate copiilor. Vicovu de Sus, oraș cu 16 mii de locuitori, județul Suceava, este beneficiar al unui astfel de demers ale cărui detalii cu siguranță le găsim în ceea ce ne spune primaul localității, Gheorghe Schipor. La începutul verii a semnat la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, cu sediul Piatra Neamț, un contract de peste 730 de mii de euro. La ce vor fi folosiţi banii?



    “Bani pentru extinderea suprafeței de spații verzi în orașul Vicovu de Sus, prin reconversia funcțională a două terenuri neutilizate. Este o investiție cu fonduri europene pe Axa prioritară 5.2.”



    Ce v-a determinat să înaintați un astfel de proiect?



    “Noi avem câteva zone de teren care erau neproductive și atunci am încercat să accesăm fondurile respective pentru pregătirea spațiilor verzi, pentru teren de joacă pentru copii și ce avem în proiectul respectiv”.



    Practic, cu această sumă, peste 700 de mii de euro, ce veți face?



    “Noi avem două suprafețe, în total sunt 10.600 de metri pătrați, deci sunt două zone pe care vrem să le reabilităm, să facem spații verzi: modelarea terenului, gazonarea suprafețelor, plantarea de arbori și arbuști, realizarea de alei pietonale, piste de role și biciclete, facilitarea accesului persoanalor cu dizabilități, cam astea ar fi lucrurile pe care trebuie să le facem”.



    Și când preconizați că veți termina?



    “Noi avem termen ca în șase luni de zile să demarăm lucrările și maximum 12 luni, execuția care nu poate dura mai mult. Durata implementării proiectului este de 50 de luni, cu tot cu monitorizare, cu tot ce există în proiect”.



    Alte inițiative cu finanțare de la Uniuean Europeană aveți în atenție?



    “Da, bineînțeles, pe Axa 10 deja am depus pentru o grădiniță cu program prelungit, iar pe Axa 13, acum, până pe date de 14, putem depune și încercăm să depunem în termen pentru drumuri, pentru reabilitare clădiri, școli și construcție de centre culturale sau chiar o sală de sport avem în cadrul școlii”.