Radio România Internațional

Tag: finante

  • Salariul minim creşte în România

    Salariul minim creşte în România

    Salariul minim pe economie în România va fi majorat de la 1 iulie, a anunţat Guvernul de la Bucureşti. Valoarea acestuia va creşte de la 3.300 de lei (circa 660 de euro) la 3.700 de lei (aproximativ 740 de euro). Este vorba despre o creştere netă de 284 lei (57 de euro), bani pe care oamenii îi vor primi în august pentru luna iulie. În prezent, în România circa 760.000 de salariaţi, reprezentând 13,9% din numărul total al angajaţilor, primesc lunar salariul minim brut de 3.300 lei, iar Guvernul estimează că, de la începutul lunii iulie, peste 1.870.000 de salariaţi vor încasa salariul minim majorat.

    Această decizie nu se aplică însă salariaţilor din agricultură şi industria alimentară, întrucât acestor categorii li se aplică prevederi legale în vigoare. În plus, suma de 200 lei (aproximativ 40 de euro) din salariul minim, care era scutită de impozit şi contribuţii sociale obligatorii, va fi majorată cu încă 100 de lei (circa 20 de euro).

    Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a apreciat că majorarea salariului minim va avea efecte pozitive pe de o parte la nivel social, prin stimularea ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă şi reducerea muncii la negru şi pe de altă parte la nivel economic, prin creşterea consumului, cu influenţă şi asupra importurilor de bunuri de consum şi sporirea puterii de cumpărare a salariaţilor. Potrivit acesteia, demersul este menit să aducă un trai mai bun angajaţilor din România şi să reducă sărăcia.

    Totodată, Oprescu a precizat că majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată presupune şi apropierea remuneraţiei de nivelul cerut de Directiva UE 2041 din 2022 referitoare la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. În plus, a spus aceasta, din experienţa anilor trecuţi, creşterea salariului minim a adus şi o creştere pe verticală a majorităţii salariilor, nu doar a celor minime.

    Creşterea salariului minim va duce tariful orar în România la nivelul de 22,024 lei/oră (circa 4,42 euro/oră) pentru un program de lucru normal în medie de 168 ore/lună. La rândul său, şeful Guvernului român, Marcel Ciolacu, a declarat că Ministerul Muncii lucrează deja împreună cu partenerii sociali la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în luna noiembrie şi că formula stabilită va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salariul mediu brut şi de productivitatea muncii.

    De asemenea, premierul a anunţat că noua lege a salarizării unitare, un jalon important din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, va fi implementată de anul viitor şi este strâns legată de reforma sistemului bugetar şi a celui fiscal. Potrivit proiectului, legea urmăreşte să aducă echitate şi transparenţă în sistemul de remunerare a angajaţilor din sistemul public. Astfel, sporurile vor fi plafonate la 20% şi niciun salariu în plată nu îl va mai depăşi pe cel al preşedintelui României, care încasează lunar 25.000 de lei (aproximativ 5.000 euro) brut.

  • Rezerve valutare record

    Rezerve valutare record

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României totalizau mai mult de 65 de miliarde euro la sfârșitul lunii trecute ale acestui an. Anunțul a fost făcut de Banca Centrală care a precizat că s-a înregistrat o creștere cu 4,1% comparativ cu nivelul de peste 62,500 de miliarde euro la finele lui aprilie 2024. Depășirea plafonului de 65 de miliarde reprezintă un istoric pentru un indicator de care depind, în mod direct, stabilitatea cursului valutar şi, respectiv a preţurilor.

     

    Această creştere s-a datorat îndeosebi alimentării conturilor Ministerului Finanţelor, în luna mai, cu sumele rezultate din emisiunile unor euro-obligaţiuni, în valoare totală de peste 3,2 miliarde de euro. Urmările acestei creșteri sunt întărirea încrederii pieţelor financiare şi a investitorilor în bonitatea financiară a României, dar şi în privinţa sprijinirii instabilităţii cursului de schimb al leului. Specialiștii subliniază, însă, volatilitatea piețelor financiare din toată lumea.

     

    Analistul economic Aurelian Dochia: „Suntem într-o situaţie internaţională foarte volatilă, pieţele financiare internaţionale sunt foarte nesigure în ce direcţie o vor lua şi, din cauza aceasta, este bine să ai rezerve internaţionale mai înalte, care sunt un fel de centură de siguranţă pentru turbulenţele care pot să apară. Faptul că rezervele au crescut arată, după părerea mea, că nu avem decât să fim pregătiţi pentru o evoluţie ulterioară, care să corecteze deficitul comercial mare pe care îl ducem de ani de zile şi să facă exporturile mai competitiveˮ.

     

    Aurelian Dochia a precizat că o parte din valuta care intră în componenţa rezervelor valutare provine din fonduri europene, care, apoi, sunt transformate în lei şi folosite de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unor proiecte de investiţii. Analistul economic a atras atenția că, deși creșterea rezervelor valutare ale României este o veste bună, trebuie luate în calcul și aspecte mai puțin favorabile.

     

    Aurelian Dochia: „Probabil că faptul că unele dintre aceste investiţii nu s-au desfăşurat conform termenelor planificate poate să reprezinte şi un aspect negativ al acestor rezerve. De asemenea, după mulţi analişti, faptul că România a dovedit o stabilitate a cursului de schimb remarcabilă, în ultimii ani, în pofida turbulenţelor care au cuprins toate pieţele, are şi un aspect negativ, pentru că, în condiţiile în care inflaţia naţională a crescut foarte mult, a fost la un moment dat 16%, iar cursul de schimb a rămas aproape neschimbat, exporturile noastre suferă. Nu pot fi competitive în condiţiile acestui curs de schimbˮ.

     

    Să mai menționăm că nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la aproape 7,200 de miliarde de euro. Astfel, la sfârșitul lunii trecute, rezervele internaţionale ale României – valute plus aur – au fost de peste 72,200 de miliarde euro.

     

     

     

  • Noi norme europene împotriva spălării banilor

    Noi norme europene împotriva spălării banilor

    Consiliul UE  a adoptat, joi, noi norme care vor proteja cetățenii UE și sistemul financiar european împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Astfel, normele aplicabile sectorului privat vor fi incluse într-un nou regulament cu aplicabilitate directă, în timp ce o directivă va reglementa organizarea autorităților naționale competente în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT), se arată într-un comunicat al instituției.

    Odată cu acest pachet s-a decis și înființarea Autorității europene de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (AMLA).

     

    Limitarea tranzacțiilor în numerar la 10.000 de euro

     

    „Noile norme, unele mai stricte, vor consolida sistemele europene în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. O nouă agenție cu sediul la Frankfurt va supraveghea activitatea actorilor implicați. Acest lucru va garanta faptul că escrocii, crima organizată și teroriștii nu vor mai avea spațiu pentru a-și legitima veniturile prin intermediul sistemului financiar”, a declarat Vincent Van Peteghem, ministrul belgian al finanțelor.

     

    Pachetul adoptat aliniază în normele de combatere a spălării banilor la nivelul întregii Uniuni Europene și elimină, astfel, breșele exploatate de infractori, susține Consiliul. Totodată, normele de combatere a spălării de bani se vor aplica unor noi entități  de bani precum: majoritatea sectorului criptomonedelor, vânzătorii de bunuri de lux, cluburile și agenții de fotbal. În plus, pachetul introduce cerințe mai riguroase, cum ar fi o limită de 10.000 de euro pentru plățile în numerar.

     

    Ținând cont de natura transfrontalieră a criminalității financiare, noua autoritate va spori eficiența cadrului AML/CFT prin crearea unui mecanism integrat cu autoritățile naționale de supraveghere pentru a se asigura că entitățile obligate respectă obligațiile cadrului european.

     

     

    Ce aduce nou regulamentul privind spălarea banilor?

     

    Noile norme privind combaterea spălării banilor impun statelor membre să pună la dispoziție, printr-un punct de acces unic, informații din registrele centralizate ale conturilor bancare, care conțin date despre titularii și locațiile conturilor bancare. Deoarece această directivă va permite accesul la punctul de acces unic doar Unităților de informații financiare (UIF), Consiliul a adoptat astăzi o directivă separată pentru a garanta că autoritățile naționale de aplicare a legii vor avea acces la aceste registre prin intermediul punctului de acces unic.

     

    Aceasta prevede și armonizarea formatului extraselor de cont bancar. Accesul direct și utilizarea de către bănci a unor formate standardizate constituie un instrument esențial în combaterea infracțiunilor și în eforturile de urmărire și confiscare a veniturilor provenite din activități ilegale, se mai arată în comunicatul Consiliului.

     

    După publicarea noii legislații în Jurnalul Oficial al UE, cel 27 de state membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune în legislația națională unele părți a regulamentului, respectiv trei ani pentru restul. AMLA, noua autoritate europeană, își va începe activitatea în a doua jumătate a anului viitor.

     

     

    Infografice: Consiliul Uniunii Europene / Sursa: Comisia Europeană, EuroJust, Organizația Națiunilor Unite /© Uniunea Europeană, 2023

     

  • Deficit comercial în scădere

    Deficit comercial în scădere

    Deficitul balanţei comerciale a României în primele două luni din acest an a depăşit 4 miliarde de euro şi a fost mai mic cu aproximativ 230 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Institutul Naţional de Statistică, care a publicat datele, a precizat că numai în luna februarie a fost înregistrat un deficit comercial de peste 2 miliarde de euro. În primele două luni, exporturile s-au ridicat la 15 miliarde de euro, iar importurile au însumat 19 miliarde. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate.

    La nivelul întregului an 2023, deficitul comercial al ţării a fost cu 15 procente mai mic faţă de anul 2022, cifrându-se la aproximativ 29 de miliarde euro. Aceasta, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu peste 3 procente. Ponderi principale în structura exporturilor şi a importurilor au avut, şi în 2023, maşinile şi echipamentele de transport. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal estimează că, anul acesta, deficitul bugetar al României va depăşi 6% din PIB, deşi guvernul de la Bucureşti dă asigurări că se va încadra în ţinta de deficit de 5 procente.

    Evaluarea Consilului fiscal, organism independent care analizează sustenabilitatea politicilor bugetare ale ţării, ia în calcul impactul recalculărilor pe care le presupune noua reformă a pensiilor, impact anticipat ca unul foarte sever. Preşedintele Consiliului fiscal, Daniel Dăianu, consideră că un deficit de 6 procente din PIB este foarte mare, iar pieţele aşteaptă corecţii, ajustări ce nu mai pot fi amânate. Tot Consiliul fiscal apreciază că, dacă se va recurge din nou la o tăiere de cheltuieli de capital, aceasta s-ar putea să scadă deficitul sub plafonul de 6 procente, dar procesul va fi foarte dificil.

    Prezent la o conferinţă dedicată impactului datoriei externe şi deficitelor publice, ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a deplâns capacitatea administrativă redusă a României de implementare a proiectelor de investiţii. În opinia sa, bugetele pe care România le are la dispoziţie din politica de coeziune şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi o experienţă de 14 ani de implementare a investiţiilor ar fi trebuit să conducă spre o capacitate mult mai bună de a implementa proiectele de investiţii şi a avea un efect multiplicator consistent pentru dezvoltarea României pe termen lung. Raportat la PIB-ul prognozat de Comisia Naţională de Prognoză, România are un buget pentru investiţii de 7,2% din PIB pentru anul 2024.