Radio România Internațional

Tag: finanți

  • Tiñia minimâ di cathi mes creaşti tu Românie

    Tiñia minimâ di cathi mes creaşti tu Românie

    Tiñia minimâ di cathi mes tu Românie va s-hibâ criscutâ ahurhiindalui cu 1 di alunar, deadi tu șteari Chivernisea di Bucureşti. Valoarea a llei va s-creascâ di la 3.300 di lei (vârâ 660 di evradz) la 3.700 di lei (anvârliga di 740 di evradz). Easti zborlu di unâ crișteari netâ di 284 lei (57 di evradz), pâradz ți oamiñilli va-lli aproachi tu augustu ti meslu alunar. Tora di oarâ, tu Românie vârâ 760.000 di arugaț, ți va s-dzâcâ 13,9% dit numirlu acutotalui a arugațlor, aproachi cathi mes tiñia minimâ brutâ di 3.300 lei, iara Chivernisea luyursești că, dit intrata a melsui alunar, cama di 1.870.000 di arugaț va s-llia tiñia minimâ di cathi mes criscutâ.
    Aestâ apofasi nu âlli acațâ tu isapi ama arugațlli dit agriculturâ ş-industria alimentarâ, câțe aesti categorii intrâ tu pruviderili legali ți suntu tora tu practico. Ma multu, suma di 200 lei (vârâ 40 di evradz) dit tiñia di cathi mes minimâ, ți nu pâltea impozitlu ş-contribuţiili suțiali obligatorii, va s-creascâ cu nica 100 di lei (vârâ 20 di evradz).
    Ministrul român a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu, luyursi că aestâ crișteari a tiñillei minimâ di cathi mes va s-aibâ efecti pozitivi pi di unâ parti la livel suțial, câțe va s-creascâ locărli tu sectoarili iu easti ananghi di forţâ di lucru şi va sâ scadâ lucrul pi laia ş-pi di altâ parti la livel icunomic, prit criştearea a consumului, cu influenţâ şi pi importurli di lucri di consum şi criștearea a putearillei di ancupârari a arugațlor. Dupâ spusa a ministrului, arugațlli va s-aibâ ași unâ banâ ma bunâ, iara urfâneața va s-ñicureadzâ.
    Tutnâoarâ, Oprescu dzâsi că prit criștearea a tiñillei brutâ minimâ di cathi mes va nâ apruchem di pâltearea ți nâ easti câftatâ di Directiva UE 2041 dit 2022 ți zburaști di tiñilii minimi di cathi mes dit Uniunea Evropeanâ. Ma multu, dzâsi ea, dit experienţa dit añilli di ma nâpoi, criştearea a tiñillei minimâ di cathi mes adusi şi unâ cristeari pi verticalâ a crișterlor a tiñiilor, nu maș ațeali minimi.
    Criştearea a tiñillei minimâ va s-ducâ pâhălu orar tu Românie la livelul di 22,024 lei/sâhati (vârâ 4,42 evradz/sâhati) ti un program di lucru normal di arada di 168 sâhăț/mes. Tu arada a lui, şeflu a Chivernisillei româneascâ, Marcel Ciolacu, dzâsi că Ministerlu a Lucurlui lucreazâ deja deadun cu partenerilli suțiali la mecanismul ți va s-bagâ tu practico tiñia minimâ evropeanâ di cathi mes tu Românie pânâ tu melsu brumar ş-că formula apufusitâ va s-acațâ tu isapi putearea di ancupârari, di livellu a tiñillei medie brutâ di cathi mes ş-di productivitatea a lucurlui.
    Tutnâoarâ, premierlu dzâsi că năulu nom di pâlteari unitarâ, un jalon di simasie dit Planlu Naţional di Ândridzeari şi Rezilienţâ, va s-hibâ bâgat tu practico di anlu ți yini şi easti ligat di reforma a sistemlui bugetar şi di ațea fiscalâ. Uidisit cu proiectul, nomlu mutreaști s-hibâ isa ti tuț și s-hibâ și transparenţâ tu sistemlu di pâlteari a arugațlor dit sistemlu public. Ași, sporurli va s-hibâ dânâsiti la 20% şi niți unâ tiñie di cathi mes nu va u astreacâ ațea a prezidentului ali Românie, ți llia cathi mes 25.000 di lei (vârâ 5.000 di evradz) brut.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan

  • Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

    Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

    Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea fu faptâ di Banca Chentralâ ți dzâsi avu unâ crișteari di 4,1% andicra di idyea scarâ di ma multu di 62,500 miliardi di avradz tu bitisita a melsui apriiru 2024. Trițearea a plafonlui di 65 miliardi easti un istoric ti un indicator ți țâni di stabilitatea a cursului valutar ş-a pâhadzlor.

    Aestâ crişteari s-feați maxus ti ațea că furâ ancârcati conturli a Ministerlui a Finanţilor, tu meslu mai, cu pâradzlli a niscântor emisiuni euro-obligaţiuni, acutotalui di 3,2 miliardi di evradz. Va s-dzâcâ aestâ crișteari duți la ânvârtușarea a pistusinillei pi pâzarea finanțiarâ a investitorilor ti bonitatea finanțiarâ a Românillei, ama ş-ti andruparea ta s-țânâ un cursu di alâxeari a leului, moneda ufițialâ ali Românie. Specialișțâlli cundilleadzâ, ama, că volatilitatea a pâzărilor finanțiari dit tutâ duñeaua țâni di ațea ți nâ dzâți analistul icunumic Aurelian Dochia.

    Analistul icunumic Aurelian Dochia: „Him pi unâ halâ internaţionalâ multu volatilâ, pâzărli finanțiari internaţionali sunt multu nisiguri di calea ți va u llia, ș-di furnia aesta easti ghini s-avem stoguri internaţionali ma analti, cari suntu unâ soi di siguranțâ ti mintireajili ți pot sâ s-facâ. Ațea că stogurli criscurâ, spuni, dupâ minduita a mea, că nu avem câțe s-him etiñi ti unâ evoluţie ma largu, cari s-ducâ la ixichea di emburlâchi mari ți u duțemu di añi di dzâli și s-facâ exporturli cama competitiviˮ.

    Aurelian Dochia dzâsi că unâ parti dit valuta ți intrâ tu stogurli valutare yini ditu fonduri evropeani, și, dapoaia, suntu alâxiti tu lei și suntu filisiti di Ministerlu a Finanţilor ti niscânti proiecti și investiţii. Analistul icunumic feați tâmbihi ama, că aestâ crișteari a stogurlor valutari ali Românie easti unâ hâbari bunâ, ama lipseaști s-hibâ acâțati tu isapi și lucri ma pțânu buni.

    Aurelian Dochia: „Vahi că aesti investiţii nu s-dizvârtirâ dupâ vadelu planificat poati s-hibâ un lucru negativ. Tutnâoarâ, dupâ mulțâ analișțâ, ațea că România aspusi unâ stabilitati a cursului di alâxeari a pârălui, tu añilli dit soni, cu tuti mintireajili ți furâ pi tuti pâzărli, ari ş-un lucru negativ, ti ațea că tu condițiili tu cari inflaţia naţionalâ criscu multu di multu fu un chiro di 16%, iara cursul di alâxeari armasi aproapea nialâxit, exporturli a noasti avurâ zñie. Nu pot s-hibâ competitivi anda avem un ahtari cursu di alâxeariˮ.

    S-aduțem aminti că scara a stoglui di malmâ s-țânu la cama di 103 toni. Tu condiţiili a evoluţiilor a pâhadzlor internaţionali, valoarea aliștei agiumsi la aproapea 7,200 miliardi di evradz. Ași că, tu yinșita a melui ți tricu, stogurli internaţionali ali Românie – valuti și malmâ – agiumsirâ la 72,200 miliardi di evradz.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan